Nervii cranieni

Prof. univ. dr Carmen Adella Sirbu

MD, PhD, MPH
Spitalul Universitar de Urgenta Militar Central ,, Dr Carol
Davila,, Bucuresti
Universitatea de Medicina si Farmacie ,,Dr Carol Davila,,
2023
 Planul prezentariii
Introducere

Nervii cranieni

Neuroanatomia functionala

Patologiile frecvente
 Introducere

✓ 12 perechi
✓ echivalenti cu nnv. spinali
✓ functional - 3 grupe :
◦ motori - III , IV , VI , XI , XII
◦ senzoriali - I , II , VIII
◦ micsti - V , VII , IX , X
NC III, VII, IX si X contin fibre vegetative.

4
Nervii cranieni
Introducere

Toti nervii cranieni (NC), cu exceptia

perechii I si II au originea in trunchiul
cerebral

❑Mezencefal: III si IV
❑ Punte: V, VI, VII si VIII
❑Bulb: IX, X, XI si XII
Introducere -localizari posibile ale leziunilor:

❑Leziune supranucleara
❑Leziunea nucleilor NC
❑Injuria nervului
❑Jonctiunea neuromusculara
❑Structurile inconjuratoare
Disfunctia NC presupune o leziune deasupra
Foramen Magnum;
 Planul prezentariii
Introducere

Nervii cranieni

Neuroanatomia functionala

Patologiile frecvente
 NC I - OLFACTIV

Componenta -senzorial
Functie-miros
Origine-receptorii olfactivi
Accesul in craniu- Lama ciuruita a
etmoidului
 Nervul olfactiv I = somatic senzorial

1. Anatomie neurofuncțională

❑Receptorii (chemoreceptori) se află în neuroepiteliul olfactiv din partea superioară a

cavităților nazale. Axonii lor reprezintă de fapt nervii olfactivi.
❑Aceștia străbat osul etmoid prin lama ciuruită (cribriformă), și fac sinapsă în bulbii olfactivi
care aparțin SNC.
❑ Permite virusilor, prionilor si anumitor metale grele sa patrunda in creier de-a lungul cailor
olfactive
❑Aici la nivelul glomerulilor olfactivi, sunt celulele mitrale și celulele stufoase.
❑ Axonii acestora sunt lungi și prin ei informația merge de-a lungul tracturilor olfactive pe
partea inf a LF (șanțurile olfactive) în cortexul olfactiv, rinencefal (piriform, periamigdaloid,
amigdala).
 Nervul olfactiv I
3. Patologie

Anosmia – absenta mirosului

Disosmia – distorsiunea
Hiperosmia –accentuarea
Hiposmia – scaderea
Parosmia – interpretarea eronata (Cacosmia-neplacte)
Fantosmia –halucinatii olfactive
Agnozii olfactive-imposib. discriminarii olfactive
Nervul olfactiv I
3. Patologie- disosmia medicamentoasa:

❑Clorfeniramina
❑Antib-ampic.,streptomicina, tetraciclina, metron.
❑Azatioprina
❑Doxorubicina
❑Metotrexat
❑Captopril
❑Alopurinol
❑Metformin
❑Carbamazepin
❑Fenitoin
❑Codeina
❑Morfina
 Nervul olfactiv I - Patologie

❑Nervii olfactivi (epiteliul neuroolfactiv si lama

cribriforma): raceala si traumatismul nasului, sau al
bazei de craniu (os etmoid)
❑Bulb, tract olfactiv, cortex olfactiv: meningiom,
metastaze, meningită bazală sau mai puțin frecvent,
sarcoidoza
❑Boli neurologice associate cu hiposmia sunt Boala
Parkinson, dementa, deficitul de vitamina B12.
De obicei hiposmia este asociata cu tulburarea gustului.
 Mecanisme care stau la baza disfuncției olfactive în urma
leziunilor traumatice cerebrale.

(A) forfecare sau rupere directă a fibrelor

nervoase olfactive
(C) contuzie sau hemoragie focală în cortexul
olfactiv. Adaptat de la Costanzo și Zasler12
cu permisiunea, drepturile de autor, Walters
Kluwer.
20,5 milioane de adulti peste 40 ani au
afectarea mirosului in SUA (5-17% prin
traumatisme , restul prin infectii ale CRS)
Numai 1/3 din hiposmiile posttr se
amelioreaza!!

Howell J, Head trauma and olfactory function. World J Otorhinolaryngol Head Neck Surg. 2018
 NC II - OPTIC
Componenta -senzorial
Functie-vederea
Origine-receptorii retinei
(conuri si bastonase)
Accesul in craniu- canalul
optic
 Nervul optic II
Fovea centrală este regiunea retinei cu cea mai mare acuitate vizuală.
Macula (pata galbenă) este o regiune ovală de aproximativ 3- 5
milimetri care înconjoară fovea și, de asemenea, are o acuitate vizuală
relativ ridicată.
Este supero-extern fata de papila si in centrul retinei.
Fibrele maculare formează fasciculul macular și își păstrează
individualitatea de-a lungul căii vizuale
Discul optic (papila optica, pata oarbă), este regiunea în care axonii
care părăsesc retina se adună pentru a forma nervul optic .Aici nu
există fotoreceptori.
 Nervul optic II
1. Anatomie neurofuncțională
Lumina -ochi –cristalin- lentila biconvexa-imaginea ajunge la retina răsturnată și inversată:
❑ informațiile din câmpul vizual (CV) superior sunt proiectate pe retina inferioară,
❑din CV inferior se proiectează superior,
❑ din partea dreaptă a CV se proiectează pe hemiretina stângă a fiecărui ochi și invers.
 Nervul optic II
1. Anatomie neurofuncțională - somatotopia
Încrucișare parțială a fibrelor în chiasma optică:.
Fibrele din ½ temporală a maculei și retina periferică merg
în tractul optic ipsilateral, iar fb din ½ nazală se
încrucișează si trec în TO opus
Tractul sau bandeleta optică, conține fb ale retinei
homolat temporale si fb nazale opuse
Tractul ajunge în CGL din Talamus (N3). Axonii N 3
formează radiațiile optice, Gratiolet sau calea geniculo-
calcarină, se proiectează în cortexul occipital, aria 17,(N
4), aria 18 de asociatie, aria 19 a lexiei.
Somatotopia cadranelor retiniene si maculare se
pastreaza pe toata calea de proiectie vizuala pana la
lobul occipital aria 17.
 Nervul optic II
1. Anatomie neurofuncțională. Mușchii intraoculari (intrinseci)-control vegetativ:
Pupiloconstrictori, Ciliari (concentrici)- parasimpatic, NIII
Pupilodilatator, superior tarsal (radiari)– simpatic, plex carotid
 Nervul optic II
2.Examinare paraclinica
1.Potențiale evocate vizuale-un laborator standardizat

oReprezinta un raspuns global al cortex viz. la stim. luminosi.

oUtila numai pentru analiza retinei si NO pana la CO
oNeinvaziva, sensibila, obiectiva, reproductibila
oNu se poate detecta PEV cand AV este f diminuata si
pacientul percepe doar lumina!!
oMai sensibila decat MRI pentru depistarea tulb. subclinice
ale cailor optice prechiasm.
 Nervul optic II
1. Neuroanatomie funcțională. NO
 Nervul optic II
2.Examinare

3. OCT- tomografie in coerenta optica

Reprezintă o investigație imagistică non-invazivă, de înaltă rezoluție,
biopsie,, in vivo,,
OCT-ul folosește un concept cunoscut sub numele de
interferometrie pentru a crea o “hartă” cu o precizie de până la 10-
15 microni.
❑măsoara grosimea retinei si a NO
❑macula – zonă de maximă acuitate.
❑în afecțiuni vasculare ale retinei (Angio OCT).

Nervii cranieni, Balasa R, 2010

 Nervul optic II
2. Examinare-LP

1. acuitatea vizuală
2. percepţia cromatică
3. câmpul vizual
4. fundul de ochi
 Nervul optic II
Patologia

Ambliopia = diminuarea accentuată a AV necorectabilă prin lentile

Nictalopia = diminuarea AV la lumina scăzută ( pe înserate, noaptea)
Hemeralopia = diminuarea AV în timpul zilei
Fotopsiile (fosfene)= senzații vizuale strălucitoare, colorate, scântei,
flash-uri de lumină în absența stimulului.
Amauroză -pierderea vederii uni sau bilateral, prin leziuni ale polului
anterior al globului ocular, ale retinei, ale nervului optic
Cecitate –pierderea vederii de cauza corticala occipitala, cu conservarea
RFM
 Nervul optic II
2.Simţul cromatic: Depinde de integritatea celulelor cu conuri.
Acromatopsia reprezintă abolirea completă a simţului cromatic. Patologic poate
exista şi abolirea parţială a simţului cromatic (ex. daltonism)
Protanopie –daltonism=nu vede rosu
Deuteranopie-nu vede verde
Cecitatea cromatica apare mai des la barbati (in proportie de 3-4%) si mai rar la
femei (0.5%).
Atunci când este moştenită (în cele mai multe cazuri),discromatopsia este
provocată de un cromozom X care are un mic defect.
• Vederea cromatică în zona roşu-verde este codată pe cromozomul X, Daca
un bărbat are un cromozom X defect, va suferi de discromatopsie.
Dacă femeia are unul defect şi unul corect, ea va fi doar purtătoare de defect.
 Nervul optic II
Defecte de CV-ex campimetric
1. Ingustare concentrică -scaderea vederii periferice cu conservarea centrului, uneori ramane
indemna doar vederea maculara (vedere tubulara): meningite bazale, arahnoidite (lezează
fibrele periferice din N, cele centrale maculare raman mult timp indemne), retinite
pigmentare, staza papilara, lez occipitale cu afectarea scizurilor dar cu respectarea polului
occ., atrofii optice, isterie.
2. Scotoame -nu vede in zone mici, insulare, pozitive, date de lez retiniene, negativ, detectat
doar la ex complet.
3. Hemianopsii –pierderea unei ½ CV de la fiecare ochi :
oH heteronime –bitemporale sau binazale (rarisime)
oH homonime –jumatatile dr sau stg ale CV, prin lez retrochiasmatice.
Denumirea hemianopsiei se face după CV în care pacientul nu vede (nu după partea de retină
afectată).
Sindrom Foster Kennedy

F, 52 de ani
(A) FO dr- paloarea discului optic.
(B) FO stg. Edem papilar
(C, D) Imagini RMN ponderate T2 în vederea axială
și sagitală care demonstrează o leziune dr cu efect
de masă extra-axială, bine circumscrisă, omogenă,
izointensă în cortexul fronto-parietal, cu atașament
dural , cu edem cerebral hiperintens sugestiv
pentru meningiom.
anosmia, cu atrofie optică la OD (cauzată de
compresia ipsilaterală a NO) si edem papilar la
celălalt ochi (cauzată de presiunea intracraniană
crescută).
 NEVRITA OPTICĂ (NO)

-pierderea bruscă a acuităţii vizuale (AV), din cauza demielinizării NO.

-la tineri între 20–30 ani cu preponderenţă F
-de obicei unilaterală şi cu dureri la nivelul GO, accentuate de mişcarea acestuia.
-Iniţial nervul optic e normal în majoritatea cazurilor (nevrita optică retrobulbară), rar apărând edemaţiat
(nevrita optică anterioară sau papilită).
-recuperea vederii 1-6 luni, chiar în lipsa tratamentului.
-La 10–15 % din pacienţii diagnosticaţi cu scleroză multiplă, NO este primul semn al bolii.
Aproximativ 3/4 din femei şi 1/4 din bărbaţii cu NO vor dezvolta în aproximativ 15 ani scleroză multiplă.
Diagnosticul diferenţial al NO
 Arterita cu celule gigante (temporala)-
Horton

Neuropatia Optica Ischemica arteritică caracterizează persoanele

cu vârste de 75 de ani (media)
arterită temporală -infiltrate inflamatorii de limfocite şi celule
gigante în arterele craniene
ocluzia inflamatorie a arterelor ciliare scurte posterioare, ce
hrănesc porţiunea retro-laminară şi laminară a discului optic.
Ex Doppler: halou atribuit edemului peretelui arterei temporale
anterioare -figura
 Arterita cu celule gigante (temporala)-
Horton
Clinica:
o cefalee temporală, durere la palparea arterelor temporale;
o scăderea acuităţii vizuale în 10 – 40% din cazuri, până la orbire ireversibilă, daca nu se
initiaza urgent corticoterapia de aceea este considerată o mare urgenţă medicală;
o durerea poate fi uni- sau bilaterală, pulsatilă sau nepulsatilă, accentuată de frig, uscarea
părului.
Durerea se asociază cu alte semne şi simptome:
o arterele temporale îngroşate, tortuoase, rigide, cu durere la palpare;
o amauroză fugace;
o febră, anemie, leucocitoză cu neutrofilie, VSH 60–120 mm/ 1 oră;
o scădere ponderală, anorexie;
o slăbiciune musculară, polimialgii;
o zone ischemice cu necroze cutanate la nivelul scalpului, feţei;
o claudicaţia mandibulei (oboseala sau crampe dupa masticatie)
NC III: Oculomotor comun -motor

Figure III from Table 13.2

Inervatia si rolul muschilor extraoculari
N. Oculomotor III- motor
❑controleaza pupilele-mioza.
❑ridica pleoapa
❑acomodeaza cristalinul
Cranial Nerve IV: Trochlear

Figure IV from Table 13.2

 N Trohlear IV- motor

❑Cel mai scurt nerv

❑Misca GO in jos si extern
❑Foarte rar e afectat singur
pareza de trochlear
❑ globul ocular se va deplasa in sus si spre interior
❑Pacientul nu poate cobori scarile
❑Pacientul are diplopie verticala (in special la urcatul sau coboratul scarilor)
❑ inclina capul de partea sanatoasa pentru a alinia axele globilor oculari si a
face sa dispara diplopia
❑Inclinarea capului spre partea afectata accentueaza diplopia
Cranial Nerve VI: Abducens

Figure VI from Table 13.2

 N VI (abducens)
cel mai lung traseu in contact cu baza de
craniu-sensibiliate crescuta la compresie
(in caz de hipertensiune intracraniana)
pareza:
◦ abductia GO afectata
◦ strabism convergent
◦ diplopie orizontala

45
 N trigemen V (,,trei gemeni,,)-mixt
❑Inerveaza toata fata mai putin unghiul
extern al mandibulei-C3
❑Sensibilitatea fetei si a scalpului,
bilateral, simetric, pe cele trei teritorii
sensitive trigeminale (oftalmic, maxilar
si mandibular)-V1, V2, V3
❑Motor: muschii masticatori
(temporali, maseteri) pe care-I palpam
cand pacientul strange din dinti, V3
❑ Reflexul maseterin. (N V)
❑Reflexul cornean (N V si N VII)
 Nervul trigeminal

Ramurile senzitive intră în craniu prin fisura orbitală,

foramen rotundum și, respectiv, foramen ovale –gg
Gasser.
- nucleul trigeminal – mezencefal mediază
propriocepția,
- nc principal al trigemenului din punte mediază
discriminarea tactila
- nc bulbo spinal - sens. Termoalgica

Informațiile senzoriale trigeminale se transmit în

cortex prin intermediul Lemniscului trigeminal și
tractului trigeminotalamic, cu releu în nucleul VPM al
talamusului
 N V –terit. senzitiv
V1 (r frontal, nazal si lacrimal)-frunte, vertex, pleoapa sup, rad. nas,
conjunctiva, cornee, fose nazale, meninge frontale, sinus sfenoidal,
frontal si etmoidal, si partea ant a sinus sagital si cavernos
Pe tr n oftalmic in orbita se afla gg ciliar prin care trec fb simpatice si
parasimpatice .FS trec fara sinapsa si merg la pupila sub forma nn ciliari
lungi pentru ms radiari- determinand midriaza, iar FPS fac sinapsa in gg
si prin nn ciliari scurti merg la sficterul circular al iris-mioza
V2-maxilar-pleoapa inf., aripile nasului, reg malare si temporale ant.,
buza sup., mucoasa gingiilor superioare si palatul dur, fosele nazale
dintii sup. si sin. maxilare. Pe tr lui e gg sfenopalatin cu fb PS pt glanda
lacrimala.Provin din nc. Lacrimal al N facial
V3- maxilarul inf (mandibula) ( mixt, motor si senzitiv)-culege sensib
(tactile si termoalgica) pt buza inf., barbie, obraz inf. ( fara unghi ext al
mand-C2), tample, gingii inf., planseu bucal, dinti inf., limba 2/3 ant. Pe
traseu are gg otic, fb PS din nc saliv inferior, atasat nv IX si destinate gl
parotide.
Gustul –prin N facial-coarda timpanului
 Trigemenul motor-V3-mandibulara
NMP se afla in nc masticator pontin
Axonii ies din punte si calatoresc cu fb senzitive ale V3, trecand
pe sub sau prin gg Gasser, fara sinapsa insa!.
Motor :
❑ms masticatori ridicatori ai mandibulei (temporal, maseter,
pterigoidian intern)
❑Ms mastic coboratori ai mandib.( m milohioidian, pantec ant
al digastricului)
❑Proiectorii mand. Inainte si lateral (diducție) (pterigoidieni
externi)
❑Dilatatori ai trompei Eustachio (peristafilin extern)
❑Ms ciocanului(tensor tympani) (in afara acestuia, toti mș. au
dubla reprezentare corticala!!)
❑Consecinte: afectarea centrala unilaterala (stroke), nu
determina efecte vizibile; afectarea periferica duce la def motor
al muschilor, ipsilateral leziunii, cu mandibula deviata spre
partea lezata cand gura este deschisa! Mandibula arata lez.!
 Reflexul mandibular
Monosinaptic –exagerat in leziuni de NMC
bilat.
Excitatia cutanata - N V3 - gg senz
trigemen-nc trigeminal punte -ram motor
V3-contractia ms maseteri
Deci ne arata o afectare deasupra
foramen magnum, cand este viu
In afectarile spinale este normal, abia se
produce.
Reflexul cornean
 Nevralgia esentiala de trigemen
❑ afecteaza rar ramura oftalmică, frecvent ramura maxilară şi mandibulară.
❑ dureri fulgurante, unilaterale, fără deficit senzitiv şi fără tulburări reflexe
❑ la adulţi şi vârstnici. Vârsta de apariţie este în medie 56- 58 de ani, raportul femei/bărbaţi 3/2.
❑ frecvent unilateral (buze, obraz, menton, foarte rar oftalmic)
❑ paroxisme dureroase intolerabile, tresăriri (tic dureros).
❑ declanşate prin stimularea unor zone ale feţei, buzelor, limbii, prin mobilizarea lor, mai
frecvent prin stimuli tactili decât prin stimuli termoalgici. Între crize: fără dureri.
❑ Durata: câteva secunde până la 1-2 minute
❑ Frecvenţă: ziua şi noaptea, mai multe săptămâni. (mai ales in sezonul rece).
❑ Se asociază cu: roşeaţa tegumentelor şi mucoaselor, cu sau fără lăcrimare, spasme ale
muşchilor hemifeţei (orbicularul pleoapelor).
❑ Examenul obiectiv este normal.
❑ Confirmarea diagnosticului se face prin excluderea cauzelor de nevralgie secundară.
 Nevralgia secundara a N V
1.Vasculare
Încrucişarea nervului V cu artere ce au pulsatilitate crescută (artera bazilară cu ectazii), alteori ramuri bazilare
redundante ce încrucişează traiectul lui V.
Aici poate să apară hemispasm facial prin încrucişarea nervului VII de către aceste artere. Apar focare ectopice
prin contactul cu vasele de pe parcursul nervilor, care produc excitarea nervului.
Înregistrările cu microelectrozi arată o activitate paroxistică similară epilepsiei, ceea ce explică caracterul paroxistic.
2.Traumatisme:
prin întreruperea ramurilor nervoase.
3.Neoplazii
gliomul infiltrativ de trunchi cerebral irită prin substanţele pe care le emite, traiectul intranevraxial al nervului V. Apoi,
odată cu invazia ramurilor nervoase apare nevralgia secundară de trigemen (tulburări obiective de sensibilitate, mai
ales la tineri)
4.Boli demielinizante: placa demielinizantă se comportă la fel; 30% din nevralgiile esenţiale la tineri sunt un debut
de scleroză multiplă.
5.Infecţii:
herpes zoster (keratită herpetică)
herpes simplex (ramura maxilară şi mandibulară)
 Tratament:
Medicamentos:
1)Carbamazepină- eficace la debut în 75%
din cazuri, apoi apare toleranţă în
aproximativ 3 ani.
cu monitorizarea nivelului seric si a
probelor hepatice. Doze mai mari de
1200mg nu aduc beneficii suplimentare.
2)Fenitoină 300- 400mg/zi sau i.v. în criză
3)Antidepresive triciclice sau fenotiazine
4)Baclofen 50- 60mg/zi
5)Gabapentin: antialgic central eficient,
Chirurgical
Aproximativ 70- 80% răspund la medicaţia conservatoare.
Restul se tratează chirurgical:
-Secţiuni parţiale de nerv oftalmic (s-a cam renunţat pentru
că dau keratită)
-Rizotomii selective în regiunea bulbară pe ramul
descendent pentru sensibilitatea nociceptivă cu păstrarea
celor ascendente pentru sensibilitatea tactilă.
-Termocoagulare stereotactică
-Infiltraţii prin gaura ovală:
-cu alcool în ganglionul Gasser
-cu glicerol (efect probabil prin apoptoză locală)
-Decompresiune microvasculară prin craniectomie
suboccipitală- 80% eficacitate.
Mortalitate: 0,4- 1,6%.Reacţii adverse: afectarea nervilor VII,
VIII, recidivă, herpes labial 50%.
Zoster oftalmic
Zoster oftalmic
 Interferente cu medicina dentara/estetica

❑Nervul alveolar inferior, ramură a V3, formează plexul dentar inferior, care
inervează dinții inferiori. O ramură majoră a acestui plex, nervul mental, inerveaza
teg. și mucoasele buzei inferioare, pielea bărbiei și gingia dinților inferiori. În unele
proceduri dentare care necesită o anestezie locală, nervul alveolar inferior este
blocat înainte de a da naștere plexului.
❑Neuropatie trigeminala posttraumatica-extractia molar 3 de minte- remisiune
intre 6-12 luni.
❑Neuropatie trigeminala posttraumatica dupa anestezie mandibulara
❑Leziune a nervului alveolar inferior post implanturi
❑Leziuni trigeminale dupa procedure estetice-lifting/toxina botulinica,
etc.
Proportion of patients diagnosed with trigeminal
neuralgia in different time intervals after implant.
 Face Ache: The woman who lost teeth for nothing

17 November 2013
How Can a Florida Dental Malpractice Attorney
Help Me?
When you speak with a dental malpractice attorney at our Florida law firm, he or she
will first determine whether you have a case.
While dentists cannot guarantee the success of any treatment or a specific medical
result, they can be held accountable when their negligence leads to a patient’s injury. If
our attorneys determine that your dentist was negligent, you may have a claim for
medical malpractice.
In preparing your claim, our attorneys will collect evidence and witness statements;
request medical files and other documents; analyze the prevailing case law which
relates your claim; file motions and other paperwork;
and handle correspondence with the insurance company.
Additionally, we will work with medical experts who can help prove that your dentist
was negligent, as there are often varying opinions in the medical field as to the
definition of “reasonable” care.
 NC VII facial-mixt

❑fb motorii -controlează expresia faciala-fibre din nucleul facial pontin: nervul facial se deplasează
împreună cu CN VIII în canalul auditiv și apoi iese prin foramenul stylomastoid;
❑fibre senzoriale care oferă senzație de gust pentru cele 2/3 anterioare ale limbii care ajung la
nucleul solitar
❑fibre senzitive pentru o regiune din jurul urechii exterioare prin ganglionul geniculat.
❑ fibre PS rezultate din nucleul salivator superior circulă în N VII prin ganglionul sfenopalatin și
respectiv ganglionul submandibular la glandele lacrimale și salivare
 Paralizia facială centrală:
-interesează ½ inferioară a hemifeţei (neuronii care
inervează ½ superioară a feţei primesc şi fibre încrucişate
de la fascicolul geniculat controlateral)
-apare în leziuni ale fascicolului geniculat
-paralizia este situată de partea opusă leziunii; se însoţeşte
de un deficit motor de aceeaşi parte
-clinic, pacientul poate închide ochii, poate încreţi fruntea,
dar sanţul naso-genian este şters, comisura bucală este
căzută.
-in repaus asimetria facială este atenuată, in dinamica se
accentuează.
 Paralizia Bell
❑Paralizia faciala idiopatica ( a frigore) este cea mai frecventa
dintre paraliziile faciale- 23/100.000/an:
❑apare frecvent dupa expunere la frig – se crede ca ar fi data
de edematierea nervului in canalul Fallope
❑apare la orice varsta dar mai frecventa in decada 3-5
❑uneori apare bilateral
❑recurenta in acelasi loc sau opus
❑ocazional aparitie familiala
❑debut brutal in maxim 48 de ore
❑durere retroauriculara poate preceda paral. cu 1-2 zile
❑ageuzie si hiperacuzie (rareori)
❑semnele motorii
Pareza faciala periferica-a frigore (Bell)
-lez nc sau infranc-afectarea hemifetei unilateral- examinarea statica
❑- pliurile fruntii sunt sterse
❑ - clipitul lipseste
❑- reflexul cornean este absent
❑-lagoftalmie – marirea fantei palpebrale prin afectarea orbicularului pleoapei
(ochi de iepure)
❑-ectropion – pleoapa inferioara coborata
❑-epiphora –afectarea mm. Horner – lacrimile se scurg pe obraz
❑-marirea distantei intre iris si pleoapa inferioara la privirea inainte din cauza
lagoftalmiei (s. Negro)
❑-narina deprimata – nu se dilata in inspir
❑-santul nazogenian sters
❑-comisura gurii coborata
❑-saliva curge prin coltul gurii
-
In dinamica
❑ochiul nu se inchide
❑-devierea gurii spre partea sanatoasa cand arata dintii
❑-nu poate fluiera
❑-alimentele se acumuleaza intre buze si dinti
❑-platysma (m. pielos al gatului) nu are pliuri
❑-semnul Charles Bell- devierea in sus a globului ocular cand
pacientul este rugat sa inchida ochii
❑-semnul Souques (genele sunt mai vizibile la ochiul afectat
cand se inchide)
 Pareza faciala periferica-a frigore (Bell)-
evolutie, complicatii

❑Aproximativ 80% dintre pacienți recupereaza total în decurs de 3 săptămâni, restul raman cu sechele
in grade diferite
❑Regenerarea fb parasimpatice poate duce la fenomenul de „lacrimi de crocodil”, în care pacienții
lăcrimează în loc să saliveze când vad mâncarea (neuroplasticitate aberanta)
❑ Regenerarea aberantă a diferitelor ramuri motorii ale NF duce uneori la sincinezii.
❑ De exemplu, dacă pacientului i se cere să închidă un ochi, mușchiul platysma se poate contracta
ușor ipsilateral, împreună cu orbicularis oculi.
❑Hemispasmul facial ipsilateral parezei, dupa vindecarea ei-contracţii musculare repetate, închiderea
ochilor determină şi contracţia orbicularului buzelor
Scala House Brackmann pentru
evaluarea parezei faciale periferice
 Tratament
Antiinflamatoare
Masaj facial
Gimnastica faciala
Pansament ocluziv al globului ocular afectat
Electrostimulare
Chirurgical
Corectie chirurgicala
 N Acustico-vestibular N VIII

ORIGINE: in punte
SCURT TRASEU ANATOMIC
- părăsește cutia craniană prin meatul auditiv
intern.
- se împarte în două ramuri: nervul cohlear –
care are receptorii auditivi în cohlee și nervul
vestibular (reglarea echilibrului, asigură
postura și stabilitatea în mers, reglarea
mișcărilor globilor oculari și orientarea în
spațiu) cu receptorii pentru echilibru în
vestibul.
 Patologia N acustic
Modificări patologice ale auzului:
1. tulburări de tip deficit: hipoacuzie (scăderea acuităţii auditive), anacuzie sau surditate
-de transmisie (otogenă)-în leziuni ale urechii externe şi medii
-de percepţie (neurogenă)- în leziuni ale organului Corti, nervului auditiv, căilor auditive centrale
2. tulburări de tip iritativ:
- acufene: senzaţii subiective de ţiuituri (tinitus), zgomote, pocnituri, uruit. Apar în otite medii şi externe,
nevrite acustice toxice, TCC, HIC, nevroze.
- halucinaţii auditive: percepţii anormale de cuvinte, fraze, melodii. Apar în tumori de lob temporal,
epilepsie temporală.
- perceperea pulsaţiilor arteriale apare în anevrisme de arteră carotidă, angioame.
Normal circulaţia sângelui nu produce zgomot în urechi fiind amortizată de elasticitatea pereţilor arteriali.
 Patologia nervului VESTIBULAR :
-testul Romberg
-proba braţelor întinse
-examinarea nistagmusului
-proba mersului

În leziunile vesibulare apar următoarele simptome:

vertijul = senzaţie subiectivă de rotaţie a obiectelor din jur apărută brusc la schimbarea poziţiei corpului sau capului. În forme grave
ortostaismul ese imposibil. Este acompaniat de simptome vegetative ca: greţuri, vărsături, paloare, transpiraţii, lipotimie.
tulburări de tonus muscular reprezentate de deviaţii tonice ale membrelor şi trunchiului. Se pun în evidenţă la proba Romberg, proba
deviaţiei braţelor întinse, proba mersului în stea.
nistagmusul = este o mişcare involuntară , ritmică şi sincronă a globilor oculari la privirea laterală sau verticală.
Pentru examinarea nistagmusului bolnavul este invitat să urmărească indexul examinatorului care se va deplasa în plan orizontal de la
stânga la dreapta şi în plan vertical de sus în jos.
Nistagmografia este o metodă de înscriere grafică a nistagmusului.
În funcţie de direcţie, nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau rotator. Se va indica direcţia nistagmusului după direcţia în care se face
mişcarea rapidă a globilor oculari.
Fiziologic nistagmusul poate apare la privirea extremă laterală, la privirea unor obiecte în mişcare, etc
Probe vestibulare provocate: proba rotatorie, proba calorică, proba galvanică .
1.Sindromul vestibular periferic (armonic):
-în leziuni vestibulare şi ale nervului vestibular
-toate semnele clinice indică vestibulul lezat (este armonic)
-vertijul este intens, însoţit de manifestări vegetative importante
-tulburările de echilibru sunt constante
-nisagmusul este unidirecţional
-frecvent însoţit de acufene, hipoacuzie
2.Sindromul vestibular central (disarmonic):
-în leziuni ale nucleilor vestibulari şi căilor vestibulare centrale
-vertijul este de intensitate scăzută
-tulburările de echilibru nu sunt sistematizate
-nistagmusul este multidirecţional sau vertical
 Vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB)
- este o afecţiune mecanică a labirintului, care apare prin deplasarea din zona saculei sau utriculei a unor fragmente de
carbonat calciu ce migreaza la nivelul ampulelor canalelor semicirculare ( in ordinea frecventei posterior, lateral, anterior).
- clinic - episoade de vertij rotator brusc la modificarea poziţiei capului în raport cu gravitaţia.
Vertijul şi nistagmusul care îl acompaniază (cu sensul spre partea spre care este întors capul, de obicei) au o scurtă
latenţă (câteva secunde), se epuizează dacă poziţia se menţine şi se repetă la fiecare revenire a capului în poziţia
declanşatoare, dar cu o intensitate mult mai mică, această revenire a capului fiind însoţită de apariţia nistagmusului în
sens invers.
-este cea mai frecventă cauză de vertij, un adevărat „cap de afiş“ al afecţiunilor sistemului vestibular.
- la pacienţii cu vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani, considerat o cauza importanta de cădere.
Vertijul poate apărea la mişcări de întoarcere pe o parte sau pe cealaltă în pat, în momentul întinderii la orizontală,
când pacientul se uită în sus, sau la orice altă mişcare bruscă a capului.
Aproximativ 80% din pacienţi descriu o senzaţie de vertij rotator, iar 47% au şi senzaţia de plutire.
-durata max 30 de secunde,
-atacurile de VPPB sunt însoţite de anxietate şi pot fi urmate de stare de rău şi de senzaţia de dezechilibru, de cap gol,
Spectrul severităţii este foarte variabil, de la simptome minore, reprezentate de episoade de vertij poziţional şi
perioade de acalmie intercritice, până la simptomele moderate, reprezentate de frecvente atacuri de vertij poziţional
cu stări de dezechilibru între atacuri. Simptomele pot dispărea spontan, fără tratament, sau pot dura zile, săptămâni,
luni, chiar şi ani, cu recurenţe de-a lungul timpului.
 IX.Nervul GLOSOFARINGIAN (mixt):
- nerv bulbar
- fibrele motorii provin din nucleul ambiguu şi inervează: muşchii stilofaringian,
stiloglos, constrictor superior al faringelui.
-fibrele senzitive se termină în nucleul solitar şi asigură sensibilitatea lojei
amigdaliene, faringelui, feţei posterioare a vălului palatin
-fibrele senzoriale se termină în nucleul solitar şi asigură sensibilitatea
gustativă a 1/3 posterioare a limbii (pentru gustul amar)
-fibrele vegetative inervează glandele parotide, PS
Leziunile NC IX:
-disfagie pentru solide
-disfonie cand e afectat si N vag
-hipoestezie sau anestezie în regiunea faringiană şi 1/3 posterioare a limbii cu
disgeuzie la acest nivel
-reflexul faringian (gag reflex) este diminuat sau abolit (lipsa constricţiei
faringelui la atingerea mucoasei faringiene)
-semnul cortinei al lui Vernet: devierea peretelui faringian de partea sănătoasă
când bolnavul spune vocalele “e” sau “a”
 IX.Nervul GLOSOFARINGIAN (mixt):
❑ Nevralgia de nerv glosofaringian- esentiala sau secundara,

esentiala – paroxisme de durata scurta (secunde, rar minute) de dureri

lancinante, fulgurante, situate la baza limbii si iradiind spre gat, unghiul
mandibulei, ureche, declansate mai ales de deglutitie, dar si masticatie, tuse,
stranut. Ex neurologic este normal.

secundara – durerile sunt mai atenuate, uneori continue, la examenul obiectiv

apar semne de pareza a nervului IX.
Cauze = neurinoame IX, tumori baza limba, meningioame de gaura
rupta posterioara, sau bazei craniului, anevrisme terit vertebrobazilar, sau
carotidian cervical, flebite jugulare, anomalii ale jonctiunii craniorahidiene
(platibazie, impresiune bazilara, sindrom Arnold Chiari).
 X. Nervul vag (pneumogastric) (mixt):
-nerv bulbar
-fibrele motorii- originea în nucleul ambiguu şi inervează muşchii constrictor mijlociu şi inferior al faringelui, muşchii vălului
palatului, muşchii laringelui şi corzile vocale.
-fibrele visceromotorii sunt PS , provin din nucleul dorsal al vagului şi inervează musculatura netedă a organelor din torace şi
abdomen (bronhii, aparat digestiv, zona cardio-aortică)
-fibrele senzitive se termină în nucleul solitar şi asigură sensibilitatea faringelui, peretelui posterior al conductului auditiv extern, o
mică regiune cutanată retroauriculară
-fibrele viscero-senzitive se termină în nucleul dorsal al vagului şi aduc informaţii de la viscerele toraco-abdominale
Nervii IX, X şi XI părăsesc craniul prin gaura ruptă posterioară.
 X. Nervul vag (pneumogastric) (mixt):

Leziunile de nerv X:
-în leziuni unilaterale apar - hemiparalizia vălului palatin cu
căderea, hipotonia şi devierea luetei spre partea sănătoasă
- tulburări de deglutiţie pentru lichide, voce nazonată ,
bitonală
-reflex velopalatin diminuat sau abolit(atingerea vălului nu
determină ridicarea lui de partea leziunii)
-hipo sau anestezie în zonele inervate de vag
Leziune bilaterala-este incompatibila cu viata, din cauza
intreruperii inervatiei cardiace
 XI.Nervul SPINAL (accesor) (motor):
-origine bulbospinală;fibrele cu origine bulbară provin din nucleul ambiguu; fibrele cu origine
spinală provin din motoneuronii coarnelor anterioare ale maduvei din segmentele C1-C5
-iese din craniu prin gaura ruptă posterioară şi se împarte în două ramuri:
-internă :conţine fibre bulbare , se uneşte cu vagul şi inervează muşchii laringelui
-externă: conţine fibre spinale şi inervează muşchii sternocleidomastoidian (SCM) şi trapez
Examenul componentei interne se face prin laringoscopie indirectă sau se invită pacientul să
vorbească.
-în paralizia unilaterală: -vocea este bitonală
-pacientul nu poate cânta
-reflexul de tuse este prezent
-în paralizia bilaterală : -vocea este răguşită, afonie
-dispnee
-reflexul de tuse este absent
-lichidele refulează pe nas
-este necesară traheostomia
Componenta spinala - atrofie m trapez si SCM, - umar in epolet, - deficit de ridicare umeri, a
abductiei bratelor peste 90*, limitarea rotatiei, flexiei si extensiei (inclinarea spre spate) a capului
;
 XII. Nervul HIPOGLOS (motor):
nerv bulbar, cu nucleul situat pe planşeul ventricolului IV
părăseşte craniul prin gaura condiliană anterioară
inervează motor: muşchii unei hemilimbi
Examinarea constă în explorarea motilităţii şi troficităţii limbii.
În leziunile unilaterale:
-atrofia hemilimbii
-fasciculaţii la nivelul hemilimbii în leziuni iritative ale
hipoglosului
-devierea limbii: în cavitatea bucală spre partea sănătoasă, iar
în protruzie de partea leziunii (limba în protruzie indică sediul leziunii)
În leziunile bilaterale :
-tulburări de masticaţie şi deglutiţie
-dizartrie la pronunţarea consoanelor linguale (c, d,
j, l, r, t, etc)
https://web.duke.edu/brain/lab04/lab04.html
https://web.duke.edu/brain/lab04/lab04.html
 A accepta dialogul cu
cei ce au opinii diferite
este o dovada de
normalitate, dar, a
accepta o părere sau o
opinie diferita este o
măsură a inteligenței!