CEREBELUL SI

SINDROAMELE CEREBELOASE

DR. MIHAI VASILE

SUUMC - NEUROLOGIE
 CEREBELUL - GENERALITATI

• TERMENUL DE CEREBEL PROVINE DE LA DIMINUTIVUL CUVÂNTULUI

CEREBRUM
• REPREZINTĂ 10% DIN VOLUMUL CEREBRAL, APROXIMATIV ½ DIN
TOTALITATEA NEURONILOR SUNT CONCENTRAŢI LA NIVELUL
CEREBELULUI
• FUNCȚII:
• COORDONAREA ACTIVITĂŢII MOTORII SOMATICE
• PRACTIC FUNCŢIONEAZĂ CA UN COMPARATOR CARE
INTERVINE ÎN CORECTAREA GREŞELII DE MIŞCARE, COMPARĂ
INTENŢIA CU PERFORMANŢA
• REGLAREA TONUSULUI MUSCULAR;
• INFLUENŢAREA ŞI MENŢINEREA ECHILIBRULUI
 PARTICULARITĂȚILE CEREBELULUI

• DEȘI EXISTĂ NUMEROASE AFERENȚE SENZITIVE GENERALE ȘI

SPECIALE NU INFLUENȚEAZĂ FUNCȚIILE SENZITIVE

• DE ASEMENEA, DEȘI INFLENȚEAZĂ FUNCȚIILE MOTORII NU

PRODUCE PARALIZII

• ROL MAJOR ASUPRA MEMORIEI ȘI ACTIVITĂȚILOR MOTORII

ÎNVĂȚATE
 ANATOMIE (I)
• IN FOSA POSTERIOARA, IMPREUNA CU TRUNCHIUL CEREBRAL
• SUPERIOR:
• TENTORIUMUL (CORTUL CEREBELULUI)
• DESPARTE CEREBELUL DE EMISFERELE CEREBRALE
• ACOPERA PARTEA SUPERIOARA (DURA MATER DEDUBLATA)
• SUPRAFATA CEREBELULUI:
• CONVOLUTII MICI, ORIZONTALE NUMITE “FOLII” SEPARATE DE SANTURI “FISURI”
• PE SECTIUNE ARE FORMA UNUI FLUTURE:
• PARTEA CENTRALA- VERMIS
• 2 EMISFERE CEREBELOASE
• IN PARTEA POSTERIOARA SE AFLA 2 FORMATIUNI - FLOCULLUS UNITE DE VERMIS PRIN NODULUS
• SUBDIVIZIUNILE VERMISULUI SI EMISFERELOR CEREBELOASE DENUMITE DIFERIT DE
VECHII ANATOMISTI DAR FARA SEMNIFICATIE FUNCTIONALA SI FARA RELEVANTA CLINICA
• INFERIOR
– LEGATURA CU TRUNCHIUL CEREBRAL - 3 PEDUNCULI CEREBELOSI:
• INFERIOR (CORP RESTIFORM/ JUXTARESTIFORM) – MAJORITATEA AFERENTELOR
• MIJLOCIU (BRACHIUM PONTIS) – LEGATURA CU PUNTEA
• SUPERIOR (BRACHIUM CONJUNCTIVUM) – LEGATURA CU MEZENCEFALUL
tentorium

v. IV

Neuroanatomical Basis of Clinical Neurology- Orhan Arslan, 2001

Neuroanatomical Basis of Clinical Neurology- Orhan Arslan, 2001
 CEREBELUL ARE 3 LOBI

• ESENŢIALE SUNT FISURA PRIMARĂ ŞI FISURA POSTERO LATERALA.

• ROSTRAL DE FISURA PRIMARĂ LOBUL ANTERIOR
• INTRE FISURA PRIMARĂ ŞI FISURA POSTERO LATERALA LOBUL
POSTERIOR
• INFERIOR DE FISURA POSTERO LATERALA - LOBUL
FLOCULONODULAR
Netter’s Anatomy Color Atlas
Netter’s Anatomy Color Atlas
 ANATOMIE (II);

• “REGULA CELOR TREI”

• DIN PUNCT DE VEDERE FILOGENETIC SI FUNCTIONAL SE DISTING
TREI COMPONENTE:
• ARHICEREBEL (VESTIBULOCEREBEL)
• PALEOCEREBEL (SPINOCEREBEL)
• NEOCEREBEL (PONTOCEREBEL)
• DPDV HISTOPATOLOGIC 3 COMPONENTE:
• SCOARTA CEREBELOASA (SUBSTANTA CENUSIE)
• SUBSTANTA ALBA
• NUCLEI CEREBELOSI
– 4 PERECHI: FASTIGIAL/GLOBOSI/EMBOLIFORMI/DINTAT)
• SCOARTA CEREBELOASA ARE 3 STRATURI:
• STRATUL MOLECULAR
• STRATUL CELULELOR PURKINJE
• STRATUL GRANULAR
Color Atlas of Neurology, Rohkam, Thieme 2004
 3 STRUCTURI FILOGENETIC SI FUNCTIONAL
• ARHICEREBELUL:
• STRANS LEGAT DE FUNCTIA VESTIBULARA (VESTIBULOCEREBELUL)
• MAJORITATEA AFERENTELOR O PRIMESTE DE LA NUCLEII VESTIBULARI SAU GGL
VESTIBULAR
• ESTE ALCATUIT DIN LOBUL FLOCULONODULAR
• ROL IN MENTINEREA ECHILIBRULUI, REFLEXE OCULOVESTIBULARE
• PALEOCEREBELUL:
• PRIMESTE MAJORITATEA AFERENTELOR DE LA MADUVA SPINARII (SPINOCEREBEL)
• ESTE ALCATUIT DIN VERMIS SI ZONA PARAVERMIANA
• ROL IN CONTROLULUL TONUSULUI MUSCULAR POSTURAL, MM EXTENSOARE
ANTIGRAVITATIONALA, MERS
• NEOCEREBELUL:
• CEA MAI MARE PARTE - CELE 2 EMISFERE CEREBELOASE
• LEGATA FUNCTIONAL DE CORTEXUL CEREBRAL PRIN INTERMEDIUL NUCLEILOR PONTINI
(PONTOCEREBEL) SAU (CEREBROCEREBEL)
• ROL IN COORDONAREA MISCARILOR FINE INITIATE CORTICAL (SECVENTIALITATE,
FINETE, PRECIZIE)
 SOMATOTOPIE - ZONE FUNCTIONALE

13
VASCULARIZATIA CEREBELULUI
 CEREBEL - STRUCTURA INTERNA (I):

• NEURONII SUNT LOCALIZATI IN SUBSTANTA CENUSIE SI IN CEI 4 NUCLEI

• LA SUPRAFATA SE AFLA SUBSTANTA CENUSIE SI LA INTERIOR SUBSTANTA ALBA

• CORTEXUL CEREBELOS:

• 3 STRATURI DINSPRE EXTERIOR SPRE INTERIOR:

1. STRATUL MOLECULAR FORMAT DIN:

• AXONII CELULELOR GRANULARE – “FIBRE PARALELE”
• DENDRITELE CELULELOR PURKINJE
• INTERNEURONI INHIBITORI (CELULE STELATE, CELULE “IN COS”, GOLGI)

2. STRATUL PURKINJE:
• STRAT SUBTIRE FORMAT DIN CORPUL CELULAR MARE AL CELULELOR PURKINJE
(INHIBITORIE) ARANJATE UNA LANGA ALTA IN RANDURI
• DENDRITELE LOR SE AFLA IN STRATUL MOLECULAR PERPENDICULAR PE AXUL LUNG
AL FOLIUMULUI
• AXONII LOR REPREZINTA SINGURELE EFERENTE ALE CORTEXULUI CEREBELOS
INDREPTANDU-SE CATRE NC. CEREBELOSI SI AVAND ROL INHIBITOR (GABA)
 N.B.
• FF. EFERENTE DIN VESTIBULOCEREBEL TRAVERSEAZA STRATUL
NC. CEREBELOSI FARA SINAPSA PROIECTANDU-SE DIRECT IN BULB
CATRE NUCLEII VESTIBULARI

• STRATUL GRANULAR:

• CELULE GRANULARE MICI AGLOMERATE (> 95 % DIN TOTALUL NN. DIN CEREBEL)
• AXONII ACESTOR NN. SE AFLA IN STRATUL MOLECULAR SUB FORMA
FF. PARALELE SI FAC SINAPSA CU ARBORELE DENDRITIC AL CELULELOR
PURKINJE (200000 FIBRE PARALELE FAC SINPSA CU 1 CELULA PURKINJE)
• CELULELE GRANULARE SUNT GLUTAMATERGICE SI EXCITATORII
Adam’s and Victor’s Principles of Neurology 2005
 PROIECTII AFERENTE SI EFERENTE IN CEREBEL

• FF. AFERENTE SE PROIECTEAZA LA NIVELUL CORTEXULUI CEREBELOS SI PRIN

INTERMEDIUL FIBRELOR COLATERALE SI LA NIVELUL NUCLEILOR CEREBELOSI

• IN CORTEXUL CEREBELOS INFORMATIA E PROCESATA PRINTR-UN PROCES COMPLEX

POLISINAPTIC CARE CONVERGE CATRE CELULA PURKINJE

• TALAMUS
FIBRE AFERENTE:
• “MUSCHIOASE” CORTEX CEREBELOS • TRUNCHI
(LENTE) CEREBRAL
• “CATARATOARE” • NC
(RAPIDE)
(CEL. PURKINJE) VESTIBULARI
• NC ROSU
• SUBST
NUCLEI CEREBELOSI
RETICULATA
• MADUVA SPINARII
 FIBRELE MUŞCHIOASE (I)

• REPREZINTĂ AFERENTELE DE LA MĂDUVA SPINĂRII ŞI TRUNCHIUL CEREBRAL

• INFORMAŢII SENZORIALE DE LA PERIFERIE
• PRECUM ŞI INFORMAŢII DE LA CORTEXUL CEREBRAL

• FORMEAZĂ SINAPSE EXCITATORII CU DENDRITELE CELULELOR GRANULARE DIN

STRATUL GRANULAR EXCITATORII LA RANDUL LOR – CARE FAC SINAPSA PRIN AXONI
(FIBRE PARALELE) CU DENDRITELE CELULELOR PURKINJE

• FIECARE CELULĂ GRANULARĂ PRIMEȘTE IMPULSURI DOAR DE LA CÂTEVA FIBRE

MUŞCHIOASE , DAR DATORITĂ ARHITECTURII AXONILOR CELULELOR GRANULARE,
INFORMAȚIA ESTE DISTRIBUITĂ PE SCARĂ LARGĂ LA UN NUMĂR MARE DE CELULE
PURKINJE
• FIECARE NEURON PURKINJE PRIMEŞTE INFORMAŢIA DE LA 200.000 -1 MILION DE
CELULE GRANULARE (CONVERGENTA)
 FIBRELE “MUSCHIOASE” (II)

• PARTICIPA LA GLOMERULUL CEREBELOS

• UNITATEA MORFO FUNCȚIONALĂ A CEREBELULUI
• “FIBRE MUȘCHIOASE” DISPUSE ÎN ROZETĂ
• DENTRITELE CELULELOR GRANULARE (CATRE CEL GRANULARA
AXONII CELULELOR GRANULARE – CELULE PURKINJE)
• AXONII CELULELOR GOLGI (INHIBITOR) - SINAPSĂ CU ROL
INHIBITOR ASUPRA GLOMERULULUI CEREBELOS
• NEUROTRANSMIȚĂTORUL FIBRELOR MUȘCHIOASE EXCITATORII
• GLUTAMATUL
• N.B. ANTAGONIȘTII DE GLUTAMAT POT DUCE LA AGRAVAREA
FUNCTIILOR CEREBELOASE PREEXISTENTE
 FIBRELE MUŞCHIOASE (III)

• CONTROLEAZA ACTIVITATEA MOTORIE TONICA, LENTA

• INCLUD:
• TRACTUL VESTIBULOCEREBELOS PRIMAR/SECUNDAR
• TRACTURILE SPINOCEREBELOASE
• TRACTURI RETICULOCEREBELOASE
• FIBRE DE LA NUCLEI PONTINI
• FIBRE DE LA TECT
• FIBRE DE LA NUCLEI TRIGEMINALI

• TOATE FIBRELE AFERENTE CORTEXULUI CEREBELOS DAU

COLATERALE SI CATRE NC. CEREBELOSI
Microanatomy and Wiring of Cerebellum.tif Medicus of Borg
 NUCLEUL OLIVAR

• SITUAT IN BULB DEASUPRA PIRAMIDELOR BULBARE

• NUCLEU DE RELEU PENTRU CEREBEL
• COMPLEX NUCLEAR
• NC OLIVAR INFERIOR (PRINCIPAL):
• AFERENTE:
• IPSILATERALE DE LA NC ROSU – TRACT CENTRAL AL TEGMENTULUI
• FIBRE CORTICALE BILATERALE
• FIBRE DE LA SUBSTANTA CENUSIE PERIAPEDUCTALA
• FIBRE INCRUCISATE DE LA CORTEXUL CEREBELOS
• FIBRE DE LA NUCLEII ACCESORI OCULOMOTORI (CAJAL SI DARKIEWICZ)
•EFERENTE:
•PRIN PCI INCRUCISATE CATRE CORTEXUL CEREBELOS LATERAL
• NC ACCESOR DORSAL SI MEDIAL
• AFERENTE DE LA NC VESTIBULARI/NC GRACIL/NC CUNEAT/MADUVA SPINARII
• EFERENTE CATRE CORTEXUL CEREBELOS MEDIAL
• NC SUPERIOR – NC DE RELEU AUDITIV
• EFERENTE CATRE LL
 FIBRELE “CĂŢĂRĂTOARE” SAU “AGĂŢĂTOARE”

• ADUC INFORMAŢIA DE LA COMPLEXUL OLIVAR - FIBRE OLIVO-CEREBELOASE

• SE DISTRIBUIE ÎN JURUL PERICARIONULUI ȘI DENDRITELOR PROXIMALE ALE UNUI
NEURON PURKINJE, CA O VIȚĂ DE VIE PE UN COPAC, REALIZÂND ASTFEL NUMEROASE
CONTACTE SINAPTICE
• FORMEAZĂ UN SISTEM SPECIFIC DE TIP EXCITATOR ”TOTUL SAU NIMIC”, CU
DENDRITELE A CIRCA 10 CEL PURKINJE
• FIECARE FIBRĂ CĂŢĂRĂTOARE REALIZEAZĂ SINAPSE CU 1 PÂNĂ LA 10 NEURONI
PURKINJE.
• NEUROTRANSMIŢĂTORULESTE ASPARTATUL
• ROL IN CONTROLUL MISCARILOR RAPIDE, BALICE
• AFERENTE OLIVOCEREBELOASE:
• DE LA NUCLEUL OLIVAR ACCESOR
• INFORMATII TACTILE, PROPRIOCEPTIVE, VIZUALE, VESTIBULARE
• DE LA NC OLIVAR INFERIOR
• INFORMATII DE LA MADUVA SPINARII PRIN TRACTUL SPINO – OLIVAR
• INFORMATII DE LA CORTEX
• INFORMATII NC ACCESORI OCULOMOTORI
• SUBSTANTA CENUSIE PERIAPEDUCTALA
DE CE 2 TIPURI DE FIBRE AFERENTE ?
• FIBRELE “MUSCHIOASE”:

• INFORMATII SENZITIVE NECESARE EVALUARII CONTEXTUL

SENZITIV AL MISCARII
• O MARE DIVERGENTA A FIBRELOR - GRANULARE - PURKINJE
• PENTRU CA CEREBELUL SA CUNOASCA TOATE ASPECTELE
PREMISCARE SI EVIDENT SI CARE SUNT PLANURILE DE
MISCARE

• UNDE ESTE PARTEA DE CORP CEA MAI POTRIVITA ?

(PROPRIOCEPTORI)

• CARE ESTE INCARCATURA ACTUALA A MUSCHILOR ?

• CE ALTA INFORMATIE SENZITIVA POATE PREZICE UN

RASPUNS UTIL ?

• CARE SUNT MISCARILE DORITE ? (CORTEXUL MOTOR)

https://nba.uth.tmc.edu/neuroscience/m/s3/chapter05.html
• FIBRELE “CATARATOARE”:

• ADUC RAPID SEMNALUL LEGAT DE EROARE

• ELE DEVIN IN MOD SPECIAL ACTIVE CAND UN EVENIMENT
NEASTEPTAT APARE
• O INCARCATURA MARE A UNUI MUSCHI
• NE INTEPAM INTR-UN DEGET ETC.
• ATUNCI CAND EFECTUL DORIT NU ESTE OBTINUT IN URMA
ACTULUI MOTOR
• FIBRELE “CATARATOARE” SEMNALEAZA EROAREA
• SEMNAL RAPID DIRECT IN CELULA PURKINJE - CODUL ERORII
RAMANE IN CELULA
• ASTEFEL INCAT DATA VIITOARE CAND APARE ACELASI
CONTEXT EFECTUL MOTOR VA FI MODIFICAT DIRECT
CONFORM CELUI DORIT
. https://nba.uth.tmc.edu/neuroscience/m/s3/chapter05.html
 SISTEMUL DE CONTROL PRIN FEEDFORWAD
IN CEREBEL

SEMNALUL DE
EROARE

FIBRE “CATARATOARE”
CORTEXUL
PLANULMOTOR STAREA DIN TEREN SENZORI
MOTOR CEREBEL
FIBRE FIBRE
“MUSCHIOASE” “MUSCHIOASE”

INFORMATIE
IN AVANS
EFECTOR

REZULTAT
 NUCLEII CEREBELOSI (I)

• 4 NUCLEI DINSPRE MEDIAL SPRE LATERAL SI DE LA CEL MAI VECHI FILOGENETIC

SPRE CEL MAI NOU FILOGENETIC:

• NC FASTIGIAL:
• AFERENTE:
• DE LA VERMIS SI COLATERALE CORTICALE CEREBELOASE
• DE LA NC VESTIBULAR MEDIAL SI INFERIOR
• LOCUS CERULEUS
• NC RETICULAT TEGMENTAL
• EFERENTE:
• CATRE NC VESTIBULARI (FASTIGIOBULBAR DIRECT/ UNCINAT INCRUCISAT)
• CATRE SUBST. RETICULATA

• NC GLOBOS/EMBOLIFORM
• AFERENTE:
• CORTEX CEREBELOS PARAVERMIAN
• NC RETICULAT TEGMENTAL
• NC OLIVAR ACCESOR DORSAL SI MEDIAL
• COLATERALE CEREBELOASE
• EFERENTE:
• NC ROSU CONTRALATERAL
 NUCLEII CEREBELOSI (II)

• NC DINTAT:
• AFERENTE:
• CORTICALE
• DE LA NUCLEI PONTINI
• NC SENZITIV TRIGEMINAL
• NC OLIVAR INFERIOR
• NC RAFEULUI
• LOCUS CERULEUS
• EFERENTE:
• NC ROSU
• NUCLEUL TALAMIC VENTROLATERAL
3 GRUPURI FUNCTIONALE PENTRU NC. CEREBELOSI:

• NC. FASTIGIAL
• CONTROLEAZA ORTOSTATIUNEA SI POSTURA
• MERSUL SI MUSCHII IMPLICATI IN MENTINEREA POZITIEI SI MERS
• REFLEXELE OCULOVESTIBULARE

• NC INTERPUSI (GLOBOS/ EMBOLIFORM)

• ASISTA REFLEXELE SEGMENTARE (CELE IMPLICATE IN STABILITATE)
• MARESTE VITEZA INITIERII MISCARILOR CONTROLATE DE AFERENTELE SENZORIALE
• OPRESTE MISCARILE NEDORITE SI
• STABILIZEAZA POZITIA SEGMENTELOR

• NC. DINTAT
• IMPLICAT IN CONTROLUL MISCARILOR FINE (DEXTERITATE)
 NEUROANATOMIE FUNCTIONALA

• zona mediana:
• vermis si nc fastigial
• rol in postura, deplasare, pozitia capului relativ la trunchi,
controlul oculomotricitatii
• zona intermediara:
• zona paravermiana si nc interpositus
• control vitezei, fortei, tonusului muscular si modelului de
activitate musculara
• zona laterala:
• emisfer cerebelos si nc dintat
• planificarea miscarii in conexiune cu cortexul motor
(miscari fine)
Duus’ Topical Diagnosis in Neurology, Baehr 2005
 AFERENTELE CEREBELULUI(I)

• FIBRELE VESTIBULO CEREBELOASE PRIN PCI

• PRIMARE:
• GANGLIONUL VESTIBULAR - LOBUL FLOCULONODULAR - VIA CORP
JUXTARESTIFORM IPSILATERAL CORTEX VESTIBULOCEREBEL.
• UNELE SE TERMINĂ CA FIBRE “AGĂŢĂTOARE” ŞI ÎN PORŢIUNEA
VENTRO
LATERALA A NUCLEULUI DINŢAT
• SECUNDARE:
• NUCLEILOR VESTIBULARI INFERIORI ŞI MEDIALI BILATERALI - LOBUL
FLOCULONODULAR BILATERAL SAU DIRECT CATRE NC FASTIGIAL
 TRACTURI SPINO CEREBELOASE

• INFORMATII PROPRIOCEPTIVE, TACTILE, GRADUL DE INTINDERE MUSCULARA

• TRACTUL SPINOCEREBELOS DIRECT DORSAL FLECHSING - PCI
• IMPULSURI PROPRIOCEPTIVE ŞI EXTEROCEPTIVE MEMBRE INFERIOARE ŞI
TRUNCHI
• TRACTUL SPINOCEREBELOS ÎNCRUCIŞAT VENTRAL GOWERS -PCS
• CONSTITUIT DIN FIBRE 1b ALE REFLEXULUI DE FLEXIE
• IMPULSURI DE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE ŞI TRUNCHI
• SE TERMINĂ ÎN SPINOCEREBELUL CONTROLATERAL
• FIBRE CUNEO CEREBELOASE
• DE NUCLEUL CUNEAT ACCESOR – VIA PCI
• SE INDREAPTA CATRE SPINOCEREBEL IPSILATERAL
• INFORMATII SIMILARE CELUI DORSAL DAR DE LA MB SUP SI TRUNCHI
SUPERIOR
• TRACTUL ROSTRAL SPINOCEREBELOS
• INFORMATII PROPRIOCEPTIVE/TACTILE DIN MADUVA CERVICALA
IPSILATERALA
PAUZA
 AFERENTELE CEREBELULUI(I)

• FIBRE OLIVO CEREBELOASE

• NUCLEUL OLIVAR INFERIOR - CONTROLATERAL CORTEXUL
CEREBELOS
• FIBRE PONTO CEREBELOASE
• FIBRE DIN ARIA MOTORIE, ARIA VIZUALA SI AUDITIVA CATRE
PONTOCEREBELUL CONTRALATERAL

• CORTEX - NUCLEII PONTINI IPSILATERAL - FIBRE PONTO

CEREBELOASE CARE INCRUCISEAZA – PCM - CATRE
• VERMIS ( BILATERAL) SI
• EMISFERE CEREBELOASE (CONTRALATERAL)
• N.B. LINGULA ŞI LOBUL FLOCULONODULAR NU PRIMESC
FIBRE PONTOCEREBELOASE.
 AFERENTELE CEREBELULUI (III)

• FIBRE RETICULO CEREBELOASE:

• FORMAŢIA RETICULATĂ
• PRIMEŞTE AFERENTE CORTICALE
• SPINORETICULARE
• TALAMORETICULARE
• RUBRO RETICULARE
• FASTIGIO RETICULARE.
• ALTE FIBRE:
• TRIGEMINO – CEREBELOASE
• DE LA NC MZ AL NV – INFORMATII PROPRIOCEPTIVE DE LA MM MASTICATORI
PRIN PCS CATRE SPINOCEREBEL
• DE LA NC PRINCIPAL SI SPINAL AL NV – INFORMATII TACTILE CATRE
SPINOCEREBEL
• TECTO CEREBELOASE – PRIN PCS – SPINOCEREBEL (FIBRE AUDITIVE SI VIZUALE
• DE LA NC. RAFEULUI - SEROTONINERGICE
• DE LA HIPOTALAMUS
 Conexiunile vestibulocerebelului

Organul
vestibular Lob
floculonodular
Vermis
NUCLEU VESTIBULAR

vestibulospinal tract

NUCLEU
FLM FASTIGIAL

neuron motor
ARHICEREBEL
periferic
LMN
CIRCUITELE VESTIBULO - CEREBELO – VESTIBULO - OCULARE
• DE LA NUCLEI VESTIBULARI CATRE MADUVA
• TRACT VESTIBULOSPINAL LATERAL EXCITATOR EXTENSORI
• TRACT VESTIBULOSPINAL MEDIAL INHIBITOR
• DE LA RECEPTORI VESTIBULARI
• TRACT VESTIBULOCEREBELOS PRIMAR/SECUNDAR

• NC FASTIGIAL CEREBELOS TRIMITE FIBRE CATRE

• NC VESTIBULARI MEDIAL SI
• NC VESTIBULAR INFERIOR
• SI DE LA ACESTIA LA NC OCULOMOTORI ACCESORI PRIN FLM
• ROL DE A “MODULA REFLEXUL VESTIBULOOCULAR
 NUCLEUL ROSU

• SITUAT IN CENTRUL TEGMENTULUI MEZENCEFALIC

• PARTEA MAGNOCELULARA CAUDALA :
• AFERENTE
• CORTICALE

• CEREBELOASE PRIN PCM DE LA NC CEREBELOSI CONTRALATERALI

• EFERENTE:
• TRACT RUBROSPINAL CONTRALATERAL
• PARTEA PARVOCELULARA ROSTRALA:
• EFERENTE :
• TRACTUL RUBROOLIVAR (TRACT CENTRAL AL TEGMENTULUI)
• CATRE NC OLIVAR INFERIOR
• DE LA NC OLIVAR INFERIOR CATRE SPINOCEREBEL
 Conexiunile principale ale paleocerebelului

NC ROSU NUCLEUS
INTERPOSITUS

rubrospinal
tract NUCLEU
OLIVAR MEDIAL LOB
ANTERIOR
ROSTRAL
ZONA
ACCESOR PARAVERMIANA

NEURON MOTOR PALEOCEREBEL

PERIFERIC
MADUVA SPINARII
spinocerebellar
tract
. CIRCUITE CEREBELO – RUBRO – SPINO – OLIVO CEREBELOS
• FF CORTICORUBRALE
• TRACT RUBROSPINAL
• TRACT SPINOOLIVAR
• FIBRE OLIVOCEREBELOASE – FIBRE “AGATATOARE”
• EFERENTELE CEREBELO-RUBRALE:
• DE LA NC CEREBELOSI GLOBOS /EMBOLIFORM - IPSILATERAL –
CATRE SPINOCEREBEL
• DE LA NC DINTAT CONTRALATERAL - NEOCEREBEL
 Conexiunile Neocerebelului

TALAMUS NUCLEU
CORTEX DINTAT

Tract piramidal

NucleI LOB POSTERIOR

pontini EMISFER
CEREBELOS

Neuron motor NEOCEREBEL

periferic
• CIRCUITELE CORTICO – PONTO – CEREBELO – DENTO –TALAMO -CORTICALE
• PROIECTII DIFUZE CORTICALE CATRE NC PONTINI
• DE LA NC PONTINI PRIN PCM CATRE CORTEX CEREBELOS
• DE LA CORTEX CEREBELOS CATRE NC DINTAT
• DE LA NC DINTAT CATRE NC TALAMIC VL
• DE LA NC TALAMIC VL CATRE CORTEX PRIN FIBRE TALAMOCORTICALE
 Cerebelul si controlul automat al miscarii

Cortex motor

CEREBEL

Nucleu rosu

Formatiune Nuclei
reticulata vestibular

Neuron motor periferic Proprioceptori

2. CIRCUIT CEREBELORETICULOCEREBELOS:
- INFORMATII DE LA NC FASTIGIAL/ MADUVA SPINARII CATRE SUBST RETICULATA
SI DE AICI PRIN PCI INAPOI CATRE CEREBEL SI PRIN TRACT RETICULOSPINAL
- CATRE MADUVA FIBRE CORTICOSPINALE – TRACT SPINOCEREBELOS AJUNG
LA CEREBEL

3
 LOCALIZAREA CLINICA IN CEREBEL

• MEDIANA
• INTERMEDIARA
• LATERALA
 AFERENTELE SI EFERENTELE PRIN PCI

• AFERENTE:
• TRACT SPINOCEREBELOS POSTERIOR
• TRACT OLIVOCEREBELOS (NC OLIVAR INFERIOR SI ACCESOR)
• TRACT VESTIBULOCEREBELOS PRIMAR/ SECUNDAR
• AFERENTE DE LA SUBSTANTA RETICULATA

• EFERENTE:
• CATRE MADUVA SPINARII
• CATRE SUBST RETICULATA
• CATRE NC VESTIBULARI
 CONEXIUNILE CEREBELULUI PRIN PCM

• DOAR FF. AFERENTE:

• TRACT PONTOCEREBELOS
• DECUSEAZA IN PUNTE TRECE IN PCM SI APOI AJUNGE IN EMISFERUL
CEREBELOS CONTRALETRAK
• NR MARE DE FF. MOTORII DE LA NC PONTINI CU ORIGINE FRONTALA
• DECUSAREA SE FACE IMEDIAT DUPA EMERGENTA DIN NUCLEII PONTINI
+ FF. MONOAMINERGICE DE LA NIVELUL NC. RAFEULUI DORSAL
 CONEXIUNILE CEREBELULUI PRIN PCS

• FF. AFERENTE :

• TRACTUL SPINOCEREBELOS ANTERIOR CARE SE TERMINA IN

SPINOCEREBEL
• FF. DE LA TECT CU INFORMATII VIZUALE DE LA COLICULII
CVADRIGEMENI SUPERIORI SI INFORMATII AUDITIVE DE LA
COLICULII CVADRIGEMENI INFERIORI

• FF.EFERENTE :

• DE LA NUCLEUL DINTAT CATRE TALAMUS CONTRALATERAL SI

DE AICI PRIN INTERMEDIUL FASCICULELOR TALAMOCORTICALE
CATRE CORTEXUL MOTOR
• FF CATRE NC. ROSU SI DE AICI CATRE NC. OLIVARI SI APOI
PRIN FASCICULE OLIVOCEREBELOASE INAPOI
 DECUSAREA FIBRELOR IN CEREBEL

• FIECARE
EMISFER CEREBELOS ESTE RESPONSABIL
DE FUNCTIA MOTORIE FINA IPSILATERALA

• UNELE FIBRE EFERENTE SUNT DUBLU DECUSATE:

• TRACTUL CEREBELORUBRAL DECUSEAZA IMEDIAT CE INTRA IN TRUNCHI
IAR TRACTUL RUBROSPINAL DECUSEAZA IMEDIAT LA ORIGINEA DIN NC. ROSU

• FIBRELE CEREBELOTALAMICE DECUSEAZA SI APOI CATRE EMISFERUL CEREBRAL

IAR DE LA NIVEL CORTICAL CATRE MADUVA SPINARII SE DECUSEAZA
INCA O DATA INAINTE DE A AJUNGE LA NIVELUL SPINAL
SINDROAMELE CEREBELOASE(I)

1. SINDROMUL DE ARHICEREBEL:

• PRIMESTE INFORMATII LEGATE DE POZITIA SI MISCAREA EXTREMITATII CEFALICE

• ARE ROL IN INFLUENTAREA ACTIVITATII MOTORII SI A GLOBILOR OCULARI
• CONEXIUNI SINAPTICE:
– INFORMATII CATRE NC. FASTIGIAL SI IAR DE LA ACESTA CATRE
NC. VESTIBULARI SI CATRE MADUVA SPINARII (CAI VESTIBULOSPINALE SI
RETICULOSPINALE)
– ARC REFLEX CU ROL IN MENTINEREA ORTOSTATIUNII, STABILIZAREA MERSULUI,
A MISCARII GO SI IN FIXAREA PRIVIRII
• MANIFESTARI CLINICE:
• DEZECHILIBRU:
– DIFICULTATI DE STAT IN PICIOARE – ASTAZIE
– DIFICULTATI DE MERS – ABAZIE
– INSTABILITATE LA MERS, MERS EBRIOS, ATAXIE TRONCULARA
TULBURARI OCULOMOTORII :

• IMPOSIBILITATEA MENTINERII PRIVIRII ASUPRA UNEI TINTE STATIONARE

SAU AFLATE IN MISCARE
• NISTAGMUS DECLANSAT LA PRIVIREA CATRE EMISFERUL CEREBELOS
AFECTAT
• ALTERAREA SUPRESIEI REFLEXELOR VESTIBULOOCULARE PRIN
FIXARE
• OPSOCLONUS SAU FLUTTER OCULAR
2. SINDROMUL DE PALEOCEREBEL:

• CONTROLEAZA TONUSUL MUSCULAR

• COORDONEAZA ACTIUNEA MUSCHILOR CE PARTICIPA IN ORTOSTATIUNE SI MERS
• EFERENTELE SALE CONTROLEAZA ACTIVITATEA MM. ANTIGRAVITATIONALI
• SI CONTROLEAZA INTENSITATEA FORTELOR INDUSE DE MISCARE
–(INERTIA SI FORTA CENTRIFUGALA)

• AFERENTE:
• DIN MS PRIN FASCICULUL SPINOCEREBELOS POSTERIOR SI ANTERIOR SI
CUNEOCEREBELOS
• EFERENTE:
• CORTEX PARAVERMIAN PROIECTII CATRE NC. EMBOLIFORM SI GLOBOS
• VERMISUL CATRE NC. FASTIGIAL
• EFERENTELE NUCLEILOR
• PRIN PCS CATRE NC. ROSU SI
• FORMATIUNEA RETICULARA SI DE AICI CATRE MS
• O PARTE DIN EFERENTELE NUCLEULUI EMBOLIFORM TREC CONTRALATERAL
CATRE TALAMUS SI DE AICI CATRE CORTEXUL MOTOR IN SPECIAL CATRE
ZONA CE CONTROLEAZA MUSCULATURA PROXIMALA (CENTURI) SI
MUSCULATURA AXIALA
• SINDROMUL CLINIC:
• ATAXIA MERSULUI SI A ORTOSTATIUNII
• MERS CU BAZA LARGA DE SUSTINERE
SINDROMUL DE NEOCEREBEL:
• CONEXIUNI:
• AFERENTE DE LA NIVELUL CORTEXULUI MOTOR SI PREMOTOR PRIN
FASCICULUL CORTICOPONTIN
• AFERENTE DE LA OLIVA BULBARA PRIN TRACTUL OLIVOCEREBELOS
• PRIMESTE O NOTIFICARE CU PRIVIRE LA VIITOARELE MISCARI VOLUNTARE A.I SA
POATA TRIMITE SEMNALE MODULATORII SI CORECTIVE PRIN
CALEA DENTATOTALAMOCORTICALA
• DE LA NIVELUL NC. DENTAT PLEACA EFERENTE CATRE NC. ROSU PARTEA
PARVOCELULARA SI DE AICI MAI DEPARTE PRIN TEGMENT CATRE OLIVA INFERIOARA
CARE SE PROIECTEAZA INAPOI CATRE CEREBEL INCHIZAND UN
CIRCUIT DENTATO-RUBRO- OLIVO-CEREBELOS
• ROL:
• REGLEAZA MISCARILE FINE VOLUNTARE
• PRIN CONEXIUNILE RAPIDE AFERENTE SPINOCEREBELOASE PRIMESTE INFORMATII
PERMANENT IN TIMP REAL CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA MOTORIE IN PERIFERIE
• MEMORIE MOTORIE
3. SINDROMUL DE NEOCEREBEL:

• TULBURARI DE COORDONARE LA NIVELUL MEMBRELOR

• ATAXIE APENDICULARA
• DESCOMPUNEREA MISCARILOR VOLUNTARE REPETITIVE
• DISDIADOCOKINEZIE
• TREMOR KINETIC INTENTIONAL
• DE ACTIUNE (APARE LA MEMBRUL AFLAT IN MISCARE +/- POSTURAL
• AMPLITUDINE MARE
• DIZARTRIE “SCANANTA”
• DESPARTE IN SILABE
• VORBIRE LENTA SI EXPLOZIVA UNEORI - ATAXICA
• MACROGRAFIA
• HIPOTONIE A MEMBRELOR
 ALTE SIMPTOME ALE AFECTARII CEREBELOASE

• USOARA FATIGABILITATE MUSCULARA IN LEZIUNILE ACUTE

• IN LEZIUNILE UNILATERALE CEREBELOASE MEMBRUL SUPERIOR IPSILATERAL ISI

PIERDE BALANSUL IN MERS

• MIOCLONII- FOARTE SCURTE (50-100 MS), NEREGULATE CONTRACTII ALE

MUSCHILOR SAU GRUPURILOR DE MUSCHI – MIOCLONUSUL DE ACTIUNE
(FRECVENT IN ENCEFALOPATIA HIPOXICA)

• AFECTAREA REFLEXELOR CONDITIONATE

• TULBURARI DE INVATARE
• TULBURARI COGNITIVE/ COMPORTAMENT

• UNEORI AFECTARE A NERVILOR CRANIENI V, VI, VII, VIII

• ROT PENDULARE DATORITA HIPOTONIEI MUSCULARE

 DANISH

• DYSDIADOCHOKINESIA
• ATAXIA (GAIT AND POSTURE)
• NYSTAGMUS
• INTENTION TREMOR
• SLURRED, STACCATO SPEECH
• HYPOTONIA/HEEL-SHIN TEST
PROBE CLINICE:

• mersul (PROBA TANDEM/ MERS IN STEA)

• articularea cuvintelor

• probe de ataxie ale membrelor:

• indice nas/ INDICE- INDICE NAS
• calcai genunchi

• afectarea miscarilor fine:

• probe de disdiadocokinezie

• proba asinergiei tonico-dinamice (Draganescu-Voiculescu)

• proba “reboundului” (proba Stewart-Holmes)

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN ATAXIA GENERALIZATA (I)

• ATAXIE GENERALIZATA ACUTA SI TRANZITORIE:

• INTOXICATII CU ALCOOL, BARBITURICE, FENITOINA/ANTIEPILEPTICE

• ATAXIE EPISODICA RESPONSIVA LA DIAMOX
• POSTINFECTIOASE/ ENCEFALITA VIRALA

• ATAXIE GENERALIZATA ACUTA SI DE DURATA:

• HIPERTERMIE CU COMA LA DEBUT
• INTOXICATIE CU MERCUR SAU TOLUEN
• POSTANOXIC CU MIOCLONUS INTENTIONAL
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN ATAXIA GENERALIZATA (II)

ATAXIE GENERALIZATA SUBACUTA (SAPTAMANI):

• TUMORI CEREBRALE
• ALCOOLICA NUTRITIONALA
• PARANEOPLAZICA CU OPSOCLONUS SI ANTICORPI
ANTICEREBELOSI
• BOALA CREUTZFELDT- JAKOB
• ABCES CEREBELOS
• WHIPPLE DISEASE
• ENTEROPATIE GLUTENICA
• SCLEROZA MULTIPLA
ATAXIE GENERALIZATA CRONICA (LUNI-ANI)
• DEGENERESCENTA SPINOCEREBELOASA
• BOLI METABOLICE CONGENITALE CU AFECTARE CEREBELOASA
• ATAXII ALE COPILARIEI
ATAXIA UNILATERALA:
• AVC SAU TUMORA EMISFERICA CEREBELOASA IPSILATERALA
• BOALA DEMIELINIZANTA CE AFECTEAZA CONEXIUNILE CU TRUNCHIUL CEREBRAL
• LEZIUNE TALAMICA ANTERIOARA
• LOBUL PARIETAL SUPERIOR – ARIA 5 SI 7 BRODMANN (MAI RAR)

ATAXIA SENZITIVA:
APARE PRIN AFECTAREA AFERENTELOR FIBRELOR GROASE SPINOCEREBELOASE
SE PIERDE SIMTUL MIOARTROKINETIC
FARA DIZARTRIE SAU NISTAGMUS
LIPSA ROT
CORECTIA VIZUALA A DEFECTELOR
TESTUL ROMBERG POZITIV ATAXIE VERTIGINOASA:
ALTE CAUZE DE ATAXIE SENZITIVA:
• ATAXIE A MERSULUI
• SDR. MILLER-FISHER
• VERTIJ
• LEZIUNI DEMIELINIZANTE TORACICE
• MENINGIOM TORACIC
• CADERE CATRE O ANUMITA PARTE
• NISTAGMUS ORIZONTO-GIRATOR
VA MULTUMESC !