Notiuni de neurofiziologie

Neuron motor central

Conf dr Adriana Dulamea
Clinica Neurologie
Institut Clini Fundeni
U.M.F. Carol Davila Bucuresti
Neuronul = unitatea structurala si functionala a sistemului nervos, este o celula
specializata in receptia, integrarea si transmisia impulsurilor electrice

Neuroni cerebelosi - celule Purkinje cu dendrite in

coarne de cerb
Componentele neuronului si tipurile de neuroni
• Corpul celular (soma) neuronului este delimitat de membrana celulară și conține
nucleul, mitocondriile, reticulul endoplasmic, neurotubulul și neurofilamentele
• Dendritele sunt procesele celulare scurte, mai mult sau mai puțin extinse, care
conduc impulsuri aferent spre corpul celulei. Ele furnizează celulei o suprafață mult
mai mare decât numai corpul celular, sporind astfel zona disponibilă pentru contactul
intercelular și pentru amplasarea receptorilor membranari. Diferite tipuri de neuroni
au diferite tipuri morfologice caracteristice de dendrite; cele ale celulelor Purkinje
cerebeloase, de exemplu, seamănă cu coarnele de cerb ale unei căprioare
• Axonul este procesul cellular unic pentru o singură celula, de obicei mai lung decât
dendritele, care iese din corpul celular. El conduce impulsuri eferent departe de
corpul celular la un alt neuron sau un organ efector. În general vorbind, fiecare
neuron are o soma, un axon, și unul sau mai mult dendrite.
• Structura și configurarea proceselor celulelor nervoase (în special dendritele) variază
în funcție de funcția neuronului.
• Neuronii pot fi clasificați într-o serie de subtipuri morfologice: unipolari, bipolari si
multipolari
Tipuri de neuroni
Proprietatile neuronilor:
-Excitabilitate
-Conductibilitate
-Degenerare
Sm.wmv

-Regenerare
-Sinaptogeneza
Clasificarea neuronilor dupa functie:
-Senzitivi (receptori)
-Motori (efectori)
-De asociatie (intercalari)
-Secretori (hipotalamus –
neurohormoni)
Celule gliale
• Celule suportive
• Astrocitele - au o morfologie stelata, ele iau contact cu site-urile
nesinaptice de pe suprafata neuronala si poseda procese perivasculare care
iau contact cu 85% din capilarele SNC furnizand nutrienti neuronilor si
participand la formarea unitatii neurovasculare ce sta la baza barierei
hemato-encefalice
• Oligodendrocitele = produc mielina
• Microglia = macrofagul SNC
• Celulele ependimare productia si circulatia LCR
• Celulele plexului coroid productia LCR
• SNP: celule Schwann, cel. Satelite ale gg senzitivi si simpatici
• Cel gliale ale SNE ale tractului gastrointestinal
 Pérez-Alvarez A, Araque A, Martín
ED. Confocal microscopy for
astrocyte in vivo imaging: Recycle
and reuse in microscopy. Front Cell
Neurosci. 2013;7:51.

In vivo imaging of astrocytes, dendritic spines, and blood vessels using LSCM. Schematic representation of an in vivo brain imaging experiment through
a cranial window in a Thy-1 GFP-M mouse after intravital staining of astrocytes with SR101 (A). At 60× magnification, astrocytic somata were clearly
identified by intravital staining one hour after SR101 injection in single plane confocal images ~50 μm below the brain surface (B, left panel). GFP-
expressing dendrites from layer V pyramidal neurons showed also distinct staining (B, central panel). Astrocytes were bulk loaded employing Fluo-4 AM
and thus, also show fluorescence in the 488 channel (B, central and right panel). Large blood vessels project black shadows on the background since they
are a major source of light scattering (Haiss et al., 2009). Astrocytes were observed projecting branches into the neuropil, contacting dendrites and their
spines, and blood vessels through endfeet. Images taken at higher magnification in another area (C) show details of astrocytic somata and processes (C,
second panel) contacting dendritic spines (C, third panel) and blood vessels (C, fourth panel). Scale bars: 50 μm in B; 20 μm (first panel) and 5 μm
(second to fourth panels) in (C).
Teaca de mielina
• Axonii cu diametrul mai mic de 1 μm sunt de obicei nemielinizați, în timp ce axonii mai
groși sunt înveliți în mielină.
• Teaca de mielină este generată de „scufundarea” unui axon într-un oligodendrocit (sau,
la nivelul sistemului nervos periferic, o celulă Schwann), formând un mezaxon, care
constă dintr-o foaie dublă de membrană celulară. Mezaxonul se înfășoară în jurul
axonului de mai multe ori
• Segmentele individuale de mielină, care pot avea o lungime de până la 1 mm, sunt
separate de nodurile care intervin din Ranvier, care joacă un rol important în transmisia
transferenelor.
• Segmentele axonale „goale” de la nodurile Ranvier au o lățime de -4μm și sunt acoperite
doar parțial de procesele celulelor Schwann vecine. Astfel, ele sunt separate de
interstitiul endoneural din jur doar de membrana celulară neuronală (neurilemă sau
axolemă).
• Axolema nodală conține în principal canale de sodiu dependente de tensiune, în timp ce
segmentele internodale conțin în principal canale de potasiu.
Nervul periferic (desene schematice)

A. mărire scăzută dezvăluie structura similară unui plex a

fasciculelor nervoase.
B. Fasciculele nervoase (1) sunt înconjurate de un
epineurium comun (2) compus în principal din grăsimi și
țesut conjunctiv. Vasele de sânge (vasa nervorum) se află
între fascicule (3 = artere, 4 = vene). Fasciculele sunt
subdivizate de un sept derivat din perineurium (5).
Endoneuriu (6) conține fibre mielinizate (7) și capilare (8) .
C. Electronmicroscopie dezvăluie celulele perineurale plane
(9), care sunt strâns conectate între ele de zonule
occludens (10 =joncțiuni strânse) și desmosomi (11).
Citoplasma celulelor perineurale conține multe vezicule
pinocitice (12). În endoneuriu, se pot distinge axoni
mielinizați (13) și nemielinizați (14), celule Schwann (15),
un fibrocit (16) și o capilară (17 = celulă endotelială). ).
Interstitiul endoneural conține numeroase fibre de
colagen (18). Celulele perineurale, endoteliale și Schwann
sunt înconjurate de o membrană bazală (19). Un mesaxon
(20) este format prin scufundarea unui axon într-o celulă
Schwann.
Sinapsa
• regiunea de comunicare dintre doi neuroni, sau un neuron și un
organ efector (mușchi, glandă etc.).
• Transmiterea impulsului nervos nu se realizează printr-un salt
electric, deoarece membrana postsinaptică nu este excitabilă
electric ci printr-un mecanism chimic.
Sinapsa
• Site-urile la care neuronii își transmit impulsuri între ei se numesc sinapse.
• Fiecare sinapsă este compusă dintr-o expansiune de tip bulb a capătului unui axon, numit terminal de
axon (sau buton sinaptic); fanta sinaptică; și membrana postsinaptică a neuronului receptor sau a
organului efector
• Tipuri de sinapse: interneuronale, sinapse cu organ efector -muschiul (placa neuromusculara) sau
celulele glandulare
• Axonii mielinici își pierd teaca de mielină doar proximal de terminalul de axon. Un singur neuron poate
primi input sinaptic de la unul sau mai mulți axoni; impulsurile pe care le primește pot fi fie excitatorii
fie inhibitorii
• Axonul poate forma sinapsa cu corpul cellular al altui neuron, cu dendrita altui neuron sau cu un alt
axon.
• Procesele permanente de schimbare structurala si functionala la nivelul sinapselor dintre neuroni ofera
sistemului nervos adapatabilitate functionala (“neuroplasticitate”) chiar si in cursul vietii de adult.
• Impulsurile nervoase sunt transmise de-a lungul sinapselor prin intermediul unor substante chimice
numite neurotransmitatori: dopamina, serotonina, acetilcolina, acid gama-aminobutyric (GABA) -
inhibitor, glutamatul-excitator
 Transmisia
sinaptica
Sinapsele excitatorii: cand impulsul nervos
ajunge la butonul synaptic determina eliberare
NT in fanta sinaptica care se leaga de membrana
postsinaptica si determina deschiderea canalelor
ionice care permit influxul de Na+ si efluxul de K+
ce determina depolarizarea membrane
postsinaptice
Sinapsele inhibitorii – depolarizarea membrane
postsinaptice se realizeaza prin influxul de Cl-
Transmisia sinaptica interneuronala
 Motilitatea Tipuri de neuroni motori:
• Neuronul motor central (originea tract
piramidal)
• Neuronul motor periferic (Calea finala
➢voluntara comuna)
➢involuntara • Neuronii cailor cortico-reticulo-spinale
➢automata (n pontini si bulbari, nc rosu)
➢reflexa • Neuronii cailor extrapiramidale:
cortico-strio-spinale si cortico-cerebelo-
spinale
cel putin 3 nivele de neuroni -
nivelul superior controleaza • Neuronii cortexului premotor si ai
pe cel inferior (Hughlings ariilor motorii suplimentare
Jackson)
• Neuronii cortexului prefrontal si ai
lobului parietal superior
Substratul anatomic al motilitatii
(DeJong The Neurological examination 6th ed)
Tractul piramidal
 TRACTUL PIRAMIDAL
(CORTICOSPINAL)
Axonii care pornesc de la nivelul ariei motorii (N1) au
orientare in evantai (corona radiata) dupa care fibrele
cortico-spinal se strang la nivelul bratului posterior al
capsulei interne intr-un fascicul condensate care strabate
trunchiul cerebral.
La nivelul capsule interne fibrele isi pastreaza somatotopia:
- In genunchiul CI extremitatea cefalica (fibre cortico-
nucleare)
- In bratul posterior dinstre anterior-posterior membrele
superioare –trunchi-member inferioare
In mezencefal calea piramidala ocupa 3/5 mediane din
partea cea mai anterioara a pedunculilor cerebrali (1/3
mediala si cea laterala fiind ocupata de fb cortico-ponto-
cerebeloase – MS medial si MI – lateral)
In punte fb piramidale se disociaza – fasc cortico-nuclear
In partea inferioara si laterala a bulbului – decusatia
piramidala:
➢ Fasc corticospinal lateral
➢ Fasc corticospinal anterior
Sinapsa cu NMP (directa sau interneuron) in cornul
anterior al maduvei
Homunculus senzitiv girul postcentral Homunculus motor girul precentral
 SISTEMUL MOTOR

MIŞCAREA → REPERTORIUL
NOSTRU COMPORTAMENTAL.
SISTEMUL MOTOR →
TRANSFORMĂ INFORMAŢIA
NERVOASĂ ÎN ENERGIE FIZICĂ
=> COMENZI TRANSMISE
CĂTRE MUŞCHI SCHELETICI.

Formatiunea reticulata: Calea spino-cerebeloasa

Fasc reticulo-spinal pontin
(contractia mm.
antigravitationali) Calea cerebelo-dento-rubro-talamocortico-ponto-cerebeloasa
Fasc reticulospinal bulbal –
contractia flexorilor si
inhina extensorii
Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie
 Alte cai motorii spinale
• Calea tectospinala (corpii cvadrigemeni
mezencefalici) – miscarile automatic-reflexe
oculocefalogire si acusticocefalogire
• Calea interstitiospinala – modularea miscarilor
capului si ale globilor ocular
• Calea rubrospinala – facilitarea miscarilor pe
muculatura flexoare distala a membrelor
• Calea reticulo-spinala bulbara – musculature
posturala
• Calea olivospinala (nc olivari inferiori bulb) –
aflata sub influenta cerebelului si nc rosu prin
intermediul tractului central al tegmentului
• Calea vestibulo-spinala (nc vestibulari –
facilitare mm extensori si inhiba flexorii
Somatotopia tractului piramidal la nivel medular (cervical-toracal-
lombar-sacrat dinspre medial spre lateral)
 NEURONUL
MOTOR
PERIFERIC

(Mumenthaler M.,
1996
NEURONII MOTORI PERIFERICI
• Motoneuronii α – pericarion de
dimensiuni mari si inerveaza fibrele
extrafusale ale mm striati – miscari
voluntare
• Motoneuronii γ – pericarion de
dimensiuni mici si inerveaza fibrele
intrafusale (fusurile neuromusculare)
• Neuronii Renshaw – interneuroni cu
axoni recurenti cu rol de feedback
negative asupra motoneuronilor α
Tipuri de miscari
• VOLUNTARE – miscari determinate constient si constau intr-o succesiune de
contractii ale variatelor grupe musculare si care au un scop final (program motor)
• AUTOMATE – succesiuni de miscari relativ simple care se executa cel mai frecvent
in aceeasi succesiune dar care oriand pot fi controlate voluntar:
• Mostenite genetic (clipitul, mersul, balansul bratelor in timpul mersului
• Incep ca miscari voluntare si prin repetitive devin stereotipe (scrisul)
• Controlul miscarilor automate:
• Arcuri reflexe (nivel spinal)
• Neurocircuite complexe (tr cerebral, cerebeloul, gg bazali, cortex motor) datorita
unei componente a memoriei comportamentale
• REFLEXE – ARCURI REFLEXE INNASCUTE si sunt generate de contractii musculare
involuntare care apar la stimuli externi sau interni (reflexe de retragere, ROT)
 FAZE ALE ACŢIUNII in MOTILITATEA VOLUNTARA

IDENTIFICAREA ŢINTEI

PLANIFICAREA ACŢIUNII EXECUŢIA

GENERATE DE
REGIUNI DISTINCTE ALE CORTEXULUI CEREBRAL

1. CORTEXUL PARIETAL
2. ARIILE PREMOTORII DIN CORTEXUL FRONTAL (participă la planificarea mişcării şi
programarea variatelor sale componente)
3. ARIA MOTORIE PRIMARĂ (codifică caracteristicile mişcării)

Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie

CORTEXUL PREFRONTAL – INITIATIVA, PLANIFICARE
CORTEX PARIETAL- SCHEMA MISCARII
ARIA MOTORIE PRIMARA – CARACTERISTICILE
MISCARII

PORNIREA SI VITEZA – EXTRAPIRAMIDAL

DIRECTIA – CEREBEL
EFECTORUL – SNP
 ARIILE MOTORII
Cortexul motor primar = Aria 4 Brodmann
Conţine o hartă motorie a corpului.
Segmentele corpului → acţiuni ce reclamă precizie sporită şi control fin → faţa şi mâinile au reprezentări mai mari în harta motorie.
2 Arii premotorii principale:
1.aria motorie suplimentară = cortexul motor secundar (M-II) → în partea supero-mediană a emisferului
2.cortexul premotor → pe suprafaţa laterală a emisferei.
- Stimularea ariilor premotorii => Mişcări complexe care necesită un curent de stimulare mai puternic decât cel folosit pentru aria
motorie primară.
- Stimularea cortexului premotor => contracţii coordonate ale musculaturii în mai multe articulaţii
- Stimularea lui M-II => contractii în ambele părţi ale corpului.
- Aceste arii sunt de asemenea organizate somatotopic.
Arii premotorii adiţionale, in girusului cingulat (aria 24) care influenteaza direct planul motor de către motivaţie.
Axonii neuronilor acestor arii → aria motorie primară, structuri subcorticale şi măduva spinării.
Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie
Leziunile ariei motorii primare → deficit motor. Leziunile
ariilor premotorii => apraxie.

Aria motorie suplimentară → rol în programarea secvenţelor

mişcărilor complexe şi coordonarea posturii.

In realizarea mişcării voluntare operează DOUĂ programe

relativ independente, dar coordonate:

•Unul iniţiază mişcarea membrului

•Celălalt realizează coordonarea răspunsului postural.
Ambele programe implică integritatea ariei motorii primare.

Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie

 Citoarhitectura ariilor motorii corticale →
diferă de a ariilor senzitive şi prefrontale:

Stratul 4 – granular intern, principal în

cortexul senzitiv, absent în ariile motorii. =>
ariile motorii = “cortex agranular”.

Stratul 5 – piramidal, în cortexul motor

primar → neuroni piramidali + n.p. giganţi
(50-80) = celulele Betz.

Axonii Betz (30000) + axoni strat 5 aria 4

(1/2) şi ariei 6 (motorie suplimentară) +
axoni (1/3) aria 8 (premotorie laterală) şi
cortexul senzitiv motor ariile 3, 2, 1. =>
tractul corticospinal. (1000000)

Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie

 Axonii tractului corticospinal → braţ post. capsula
interna împreună cu fibre cortico- bulbare →
partea ventrală mezencefal.
În punte, fasciculul corticospinal → separat în
fascicule mici de fibre de catre nucleii pontini.

In bulb fibrele se regrupează => PIRAMIDA

BULBARĂ.
Unele fibre părăsesc piramida bulbară → nuclei
ai trunchiului cerebral - NUCLEII COLUMNEI
DORSALE.

La joncţiunea bulbo-medulară, 3/4 din fibrele

fascicului corticospinal se încrucişează =>
DECUSAŢIA PIRAMIDALĂ.
Fibrele încrucişate → partea dorsală cordon lat. =>
tractul corticospinal lateral sau FASCICULUL
PIRAMIDAL ÎNCRUCIŞAT.
Fibrele neîncrucişate → cordonul ventral => tractul
corticospinal ventral sau FASCICULUL PIRAMIDAL
DIRECT.
Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie
Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie
Conf. Dr. Adriana Dulamea - Curs Neurologie
Reflexele tendinoase inhibitorii (miotatice, inverse)

• reflexe intrinseci, proprioceptive, polisinaptice

• Receptorii – organelle Golgi – tendoane musculare
• Aferenta – fb Ib (viteza mare de conducere)
• Stimulul – cresterea tensiunii la nivelul tendoanelor musculare
• Efect – inhibitia contractiei muschiului agonist in momentul in care
tensiune atinge un anumit prag si activare tonica a muschiului antagonist
Rol:
• protectie impotriva intinderii tendinoase exaggerate
• Informarea proprioceptive a SNC asupra gradului de intindere a diferitelor
grupe musculare
 Reflexele osteo-tendinoase
Receptori
- fusul neuromuscular
-organele tendinoase Golgi Reglaj tonigen supraspinal
prin proiectii
vestibulo – cerebelo - reticulo
Fibre I A = reflex miotatic -nigrostriato-spinale pe
Fibre I B = reflex tonigen
N1 Fusul neuromuscular

* reglaj tonigen medular prin

bucla gamma

N2 Circuitul Renshaw

Neuroni motori in cornul anterior: Alfa 2

-alfa 1 mari , ptr contractie fazica
-alfa 2 mici, ptr contractie tonica inhibitie
Neuron
-gamma pentru reglare tonus, stimulativi Renshaw
-neuroni Renshaw inhibitori
* Colaterala K ölliker
 Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul bicipital C5-C6 Modificari cantitative ROT

Reflexul stiloradial C5-C6 (periostal)
Reflexul tricipital C6-C7-C8 Diminuate – in afectarea caii aferente, centrului, sau caii
Reflexul cubito-pronator C6-C7-C8-T1(periostal) eferente a arcului reflex (neuropatii, polineuropatii, afectari
Reflexul patelar L2-L3-L4 radiculare, de cordoane posterioare medulare- ex tabes; SM;
Reflexul achilean S1-S2 scleroza combinata in faza initiala, poliomielite, SLA-
afectare cale eferenta – de asemena radiculara, plexuri, nervi
Manevrele de dezinhibitie. sau polineuropatii). Alte cauze nelegate de leziune directa a
arcului reflex in hipotiroidie, medicamente depresoare ale SNC.
Modificari calitative de ROT
-pendulare Vii, amplitudine crescuta: sindrom piramidal, mai rar
-inversate constitutional, hipertiroidie, nevroze.
-difuzate

Arcul reflex = receptori (fusul neurotendinos si corpusculii tendinosi Golgi)

– cale aferenta = nervul senzitiv, neuronul senzitiv din ganglionul senzitiv paravertebral,
radacina posterioara spinala senzitiva, colaterala K öllicher intramedulara
- centrul reflex la nivel medular = motoneuronii alfa din cornul anterior
- calea eferenta = radacina anterioara motorie, nerv motor, placa motorie, muschi
efector.
ROT = reflexe monosinaptice, bineuronale.
Reflexe de flexie (retragere, indepartare)
• Extrinseci, polisinaptice
• Ex: atingerea unui obiect fierbinte sau ascutit
• Receptori cutanati
• Aferenta – fb delta sau C
• Interneuronii excitatori – sinapsa cu motoneuronii – grupe musculare
flexoare
• Interneuronii inhibitori – sinapsa cu motoneuronii – grupe musculare
extensoare
• Reflexele de flexie sunt insotite de reflexe de extensie incrucisata –
consolidarea posturii
Tonusul muscular=starea de contractie partiala
permanenta a muschilor scheletici
• Fb contractate se schimba in permanenta pentru a Evita epuizarea
metabolica
• Reglarea tonusului:
• reflexele miotatice si miotatice inverse
• Bucla γ – reglarea contractiei permanente a fb intrafusale
• Lez cerebeloase – hipotonie ipsilaterala – cerebelul are rol facilitator
asupra tonusului muscular
 SEMNE CLINICE SNMC

1. DEFICITUL MOTOR – hemipareza / hemiplegie; parapareza / paraplegie; tetrapareza / tetraplegie; focal;

cruciat; incrucisat. Probele de pareza: bratelor intinse, supinatiei; Barre’; Mingazzini, M sensibilizat, Vasilescu.

2. TONUSUL MUSCULAR CRESCUT = SPASTICITATEA = hipertonie elastica; dar, in caz de debut acut
(faza de diaskizis cerebral sau de soc medular) se poate initial sa apara hipotonie si in timp se instaleaza
spasticitatea. Semne = al lamei de briceag; resortului, rezistenta elastica la flectarea rapida a gambei;

3. ROT vii, polikinetice, arie reflexogena marita, difuzare de reflexe.

4. REFLEXELE CUTANATE abolite.

5. REFLEXE PATOLOGICE PREZENTE (nasopalpebral, Toulouse, Marinescu – Radovici, corneopterigoidian;

flexorilor degetelor, Hoffmann, Troemner, Rosner; Babinski, Rossolimo; Oppenheim; Bechterew-Mendel,
Gordon, Schaeffer, Strumpell.

6. SINCINEZII : globale, de imitatie, asociative / coordonare.

7. Absenta amiotrofiilor si a traseului EMG de denervare.

Hemiplegia – de partea opusa leziunii pana la decusatia piramidala, fara pareza faciala sub originea
nervului VII si de partea leziunii, sub forma de hemipareza brahio-crurala sau monopareza crurala in
leziuni medulare. Paraplegia – leziuni corticale paracentrale bilaterale, pontina, medulara.
Reflexe patologice membre inferioare
 Sd de n motor central Sd de n motor periferic

Deficit motor Grup de muschi, niciodata un Parcelara (parte a unui muschi,

muschi individual un muschi) sau grup de muschi

Tonus Crescut (hipertonie -spasticitate) Diminuat (hipotonie)

ROT vii Diminuate - abolite

Reflexe patologice prezente absente
Atrofie Redusa si numai in faza cronica Prezenta la 3 sapt dupa leziune si
progreseaza

Fasciculatii absente prezente

Contractie idiomusculara absenta Prezenta, exagerata

EMG/ENG Fara modificari Potentiale de denervare

 Tulburari de motilitate localizare
Criteriu Motoneuron Radacina nerv si Cale motorie Sistem Cerebel
corn anterior nerv perif centrala (CB, CS) extrapiramidal

Forta musc ↓ ↓ ↓ normal normal

Tonus musc ↓ ↓ ↑spasticitate ↑ rigiditate ↓
Atrofie ++ ++ Nu (exceptie nu nu
neutilizare)
ROT ↓/absente ↓/absente ↑ normal normal
Reflexe pat. absente absente prezente absente absente
R.musc ↓/absente ↓/absente ↓ normal normal
extrinseci
Coordonare ↓ ↓ ↓ Normal/↓ ↓↓
Distrib oricare Corespunde global Fara deficit Fara deficit
deficitului rad/nerv
Fasciculatii ++ rare Nu Nu Nu
Tipuri de deficit motor - localizare
Deficit motor Tonus Substrat Etiologie
anatomic
Focal, izolat, hipotonie nv. periferic n. Motor – pareza m
m/grup m n. Mixt - + hipoestezie/disautonomie
hipotonie Radacina nv. Pareza+ROT abolite in mm
segment+hipoestezie dermatom rad.
hipotonie Moton. Corn ant fasciculatii
hipotonie Ischemie musc Sd de compartiment, sensib normala,
contractura musc
Deficit motor hipotonie miopatie Distrofie musc a centurilor
simetric
proximal
hipotonie Pierdere Cel gg Atrofie musculara spinala
din corn ant
Deficit motor hipotonie miopatie Distrofie musc (Steinert)
simetric distal
hipotonie Mai multi nv Polineuropatie (+parestezii,
perif hipoestezie)
Tipuri de deficit motor – localizare
Hemipareza
Hemipareza Tonus Substrat anatomic Etiologie
(+ )pareza faciala spasticitate Lez cai CS/CB AVCI, AVCH, tumora, TCC,
centrala corona radiata, infectie, inflamatie; deficit
capsula interna – motor predomin distal +
ped cerebral hipoestezie
(-) pareza faciala spasticitate Lez trunchi Lez focala (lacunara), +
centrala cerebral inferior deficite de n cranieni
(sub punte)
spasticitate Hemisectiune Traumatism, tumora,
medulara cervicala +ipsilateral hipoestezie tactila
inalta si contralateral hipoestezie
termo-algica sub niv lez,
paralizie flasca la niv lez
Paralizie spasticitate leziuni de trunchi AVCI
incrucisata cerebral bulb,
(pareze n cranieni punte,
ipsilateral si mezencefal)
hemipareza
contralateral)
ANATOMIE CLINICA – diagnosticul topografic al hemiplegiilor / hemiparezelor

• Deficit motor contralateral asociat cu afazie,

hemianopsie, crize epileptice partiale,
tulb sensibilitate tip parietal, etc.

•Deficit motor masiv - hemiplegie contralaterala, +/-

•Hipoestezie prin leziune talamica
•Spasticitate precoce

•Deficit motor contralateral asociat cu pareza

homolaterala nerv oculomotor comun III =
sindrom Webber

• Deficit motor contralateral, dar posibil si parapareza,

uneori asociere de pareza homolaterala de nervi VI,
VII = sindrom Millard -Gubler

• Decusatia piramidala in 1/3 inf a bulbului, sub aceasta o

leziune induce deficit homolateral; Sindr bubar= XII+
sensibilit profunda homolateral / hemipareza contralaterala

Deficit motor homolateral, nivel de sensibilitate,

tulburari sfincteriene, parapareza, monopareza,
asociere SNMP.
Hemipareza dreapta predominant Hemoragie capsula interna brat
brahiala posterior
Parapareza
Tonus Localizare leziune
Spasticitate Leziuni cerebrale + hipoestezie membre inferioare, tul
corticale bilaterale sfincteriene– meningiom de falx cerebri,
parasagitale AVCi de ACA bilat etc

Spasticitate Mielopatie toracala Nivel de tulb de sensibilitate – traumatism,

tumora
Spasticitate Lez tracturi CS bilat Fara tulb de sensibilitate – parapareza
spastica familiala
Hipotonie Lez acuta rad nerv + hipoestezie, algie , ROT abolite- PRN
lombare acuta (Sd Guillain-Barre), sd cauda equina
prin compresie HDL

Hipotonie Lez nerv perif multipli +hipoestezie, ROT abolite -Polineuropatie

Hipotonie miopatie Distrofie musculara, miopatie,
Parapareza in cadrul unei neuromielite optice
6 years follow up
Tetrapareza
Tonus Substrat anatomic Etiologie
Spasticitate Lez cortex cerebral bilat Status post stop
cardiorespirator, boli
degenerative
Spasticitate Lez ale substantei albe subcorticale Scleroza multipla (SM)
bilat
Spasticitate Lez transverse ale trunchiului cer. Sd locked-in
Intrerup CS
Spastictate Lez medulara cervicala Traumatism, tumora, +
hipoestezie sub niv lez si
hipotonie la niv lez
Mixt Lez motoneuron si cel gg corn boala neuron motor (BNM)
(spastic/flasc) anterior maduva
hipotonie Pierderea cel gg corn anterior la Poliomielita acuta, BNM
mai multe niveluri medulare avansata
hipotonie Lez radiculare multiple Poliradiculonevrita (PRN)
hipotonie
Fara tulb de Boli sistemice, psihogena, depresie Ex hipotiroidie
tonus
Tetrapareza
Examinare neurologica
• Ortostatiunea si mersul

From Mumenthaler, Mattler. Fundamentals in Neurology, 2006

Tulburari de mers
 Caracteristicile tulburarilor de mers
tipul Descrierea tulburarilor cauze
Mers spastic lent, teapan, taraste talpile pe sol Leziune tract piramidal bilateral

Mers ataxic Necoordonat, nesigur, deviaza neregulat de la linia Disfunctie cerebeloasa, disfunctia
dreapta, mersul in tandem imposibil cordoanelor posterioare, neruopatie

Mers spastic-ataxic Combinatie a celor doua anterioare In MS

Mers distonic Miscari involuntare care paraziteaza mersul Boala a ganglionilor bazali, coreo-
atetoza sau distonia

Mers hipokinetic Lent, intepenit, cu postura a trunchiului in flexie, , pasi Sd parkinsoniene, sd lacunar
mici, lipsa miscarilor asociate ale mb. Sup., intoarcerea
brusca necesita mai multi pasi mici

Mersul cu pasi mici Pasi mici, mesigur, similar celui hipokinetic dar cu Persoane in varsta, lacunarism cerebral
miscari asociate ale mb sup normale

Mersul cosit Mb inf in extensie, in arc de cerc Hemipareza spastica centrala

Mersul stepat Calca intai cu degetele, zgomot os Paralizie de SPE, PN, distrofie Steinert
Mersul hiperlordotic Exagerarea lordozei lombare Distrofii musculare a centurii pelvine,
Duchenne
Mersul cu genunchii in Cu genunchii in hiperextensie Deficit de cvadriceps in distrofie
hiperextensie musculara

Mersul Trendelenburg Corpul se inclina pe partea piciorului care se misca Distrofie muscualala a centurii pelvine,
MG, displazi a de sold
Mersul Duchenne Corpul se inclina de partea piciorului stationar Deficit al abductorilor coapsei