Cerebelul

Conf dr Adriana Dulamea

Institut Clinic Fundeni
 Localizare
• Segmentul din encefal situat in
fosa cerebrala posterioara
posterior de punte si bulb
• Este acoperit superior de
tentorium cerebelli (cortul
cerebelului)
FILOGENETIC
✓apare la peşti
✓ dezvoltare maximă la
mamifere şi în special
la om în relaţie cu
necesitatea
menţinerii unor
posturi
corespunzătoare în
timpul mişcărilor.
ONTOGENETIC →
metencefal.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
 Structura
• Prezinta 2 emisfere unite
printr-o structura
mediana numita vermis
• Cerebelul este conectat
cu restul SNC prin
pedunculii cerebelosi:
• Superiori – mezencefalul
• Mijlocii – punte
• Inferiori – bulbul rahidian
 Aferentele cerebelului

Prin PCS:
• Tractul spinocerebelos anterior – informatii
proprioceptive inconstiente ipsilateral
• Tractul rubro-cerebelos nc rosu mezencefalic
• Tractul tectocerebelos
Prin PCM:
• Tractul cortico-ponto-cerebelos (cortex si nc
pontini contralaterali)
Prin PCI:
• Tractul vestibulo-cerebelos (nc vestibulari
ipsilaterali)
• Tractul olivocerebelos (nc olivari contralaterali)
• Reticulo-cerebelos (subst reticulata tr cerebral)
• Tract spino-cerebelos posterior ipsilateral
(informatii proprioceptive inconstiente)

Primeste informatii despre miscarea

voluntara de cortexul motor si de la
• Primeste informatii despre
miscarea voluntara de cortexul
motor si de la receptorii
proprioceptive si transmite inapoi
la cortex corectiile ce trebuie
operate
• Prin intermediul tracturilor
rubrospinal si reticulospinal
regleaza tonusul muscular
 Eferentele cerebelului

• Originea in nc cerebelosi
• Tractul rubrospinal – dubla
decusatie
• Cerebelo-talamo-cortical
• Neocircuitul cerebelo-dento-
talamo-cortico-ponto-cerebelos
• Prin PCI – tractul cerebelo-
vestibular si cerebeloreticular
• Circuit care uneste nc vestibulari
cu cerebelul in dublu sens
Structura cerebel
• La exteriorul emisferelor cerebeloase se
gaseste cortexul cerebelos care are 3 straturi:
• Molecular (extern)
• Al cel Purkinje (mijlociu)
• Granular (intern)
• Axonii care parasesc cortexul cerebelos
formeaza subst alba ce continue fibre:
• Aferente
• Eferente
• Intrinseci
In profunzimea substantei able se gasesc nucleii
cerebelosi: dentat, emboliform, globos, fastigial
 SCOARŢA CEREBELULUI
• STRUCTURĂ UNIFORMĂ
• TREI STRATURI PRINCIPALE DE CELULE:
• STRATUL MOLECULAR LA EXTERIOR: două tipuri de celule:
• Stelate mici, extern, ai căror axoni sunt conectaţi cu dendritele celulelor
Purkinje
• Stelate mari sau celule “în coşuleţ” sau “în paneraş”, intern, a căror
prelungire descendentă formează o reţea bogată în jurul celulelor Purkinje
• STRATUL MIJLOCIU, CELULE PURKINJE: celule voluminoase cu nucleu sferic si
nucleol. Dendritele se divid dicotomic către stratul molecular iar axonul → nucleii
cerebelului emiţând şi o colaterală recurentă spre celulele purkinje adiacente.
Axonul celulelor Purkinje reprezintă singura eferenţă a scoarţei cerebeloase

• STRATUL GRANULAR, situat intern:

• Celule granulare mici a căror dendride prezintă mici ramificaţii în formă
de cârlige, iar axonul lor se bifurcă în ,,T’’ în stratul molecular
anastomozându-se cu dendritele celulelor Purkinje
• Celule granulare mari sau celulele Golgi, care trimit dendritele în stratul
molecular în timp ce axonii rămân pe loc
 ANATOMIE
CONFORMAŢIE EXTERIOARĂ

PORŢIUNE MEDIANĂ
(VERMIS)
SI
DOUĂ PORŢIUNI LATERALE,
(EMISFERELE CEREBELOASE)
ACOPERĂ, ÎN PARTE, VERMISUL.
SUPRAFAŢA ŞANŢURI PROFUNDE
CEREBELULUI (Delimitează
lobi şi lobuli)
ŞANŢURI
SUPERFICIALE
(Delimitează
lamele şi folii)
 Filogenetic, anatomo-fiziologic
şi din punct de vedere al patologiei,
în raport cu două şanţuri principale transversale,

şanţul primar şanţul uvulo- nodular

sau antero-superior, sau posterior,
situat pe faţa superioară situat pe faţa inferioară
CEREBELUL SE ÎMPARTE ÎN :
• LOBUL ANTERIOR (paleocerebelul). Anterior fisurii primare, cuprinde TREI
LOBULI: lingula, lobul central şi culmen (separaţi prin 2 şanţuri transversale
paralele cu şanţul primar)
• LOBUL MIJLOCIU SAU POSTERIOR, (neocerebelul). Intre fisura primară şi
uvulo-nodulară. Divizat prin şanţurile postero-superior, orizontal şi secundar
în mai multe formaţiuni:
a. la nivelul vermisului → lobulii (decliv, folium, tuber,
piramida şi uvula)
b. la nivelul emisferelor → lobii (ansiform, paramedian
(gracilis), digastric şi amigdalian (tonsilla).
• LOBUL FLOCULO-NODULAR, (arhicerebelul). Format la nivelul vermisului din
nodulus şi floculus în părţile laterale.
 Regiuni functionale – corespund dezvoltarii
filogenetice
Arhicerebelul (vestibulo-cerebelul)
– portiunea cea mai veche
• Aferente de la nc vestibulari,
corpii geniculate laterali si coliculii
superiori
• Eferente – nc fastigial – nc
vestibulari – subst reticulata –
tractul reticulo-spinal – NMP
• Controleaza echilibrul prin
adaptarea tonusului grupelor
musculare axoiale si proximale si
miscarile capului si globilor ocular
laa modificarile de pozitie
• Lez – ataxia trunchiului si
nistagmus
Paleocerebelul (spinocerebelul)
• Aferente cortex motor si senzitiv,
tracturi spinocerebeloase
(informatii proprioceptive)
• Eferente prin nc globos si
emboliform catre subst reticulata
si nc rosu si cortezul motor
• Controleaza tonusul grupelor
musculare distale si postura
• Lez- ataxia mersului si hipotonie
Neocerebelul (pontocerebelul)
• Aferente prin tractul cortico-
ponto-cerebelos de la cortexul
motor si senzitiv si prin tractul
olivocerebelos de la nc olivary
inferiori
• Eferente – nc dentat catre nc
ventrolaterali talamici si nc rosu –
cortexul motor si premotor
• Controleza NMC prin ajustarea
coordonarii grupelor musculare
agoniste si antagoniste in timpul
miscarii voluntare
• Lez – ataxia membrelor, dizartrie,
tremor intentional
Sindromul Cerebelos global
Hipotonia musculara – generalizata sau focala (unilaterala)
Tulburari de echilibru si mers – ataxia trunchiului, astazo-abazie,
ataxia mersului
Tulburare de coordonare
✓dismetrie la probele indice-nas, calcai-genunchi,
✓Tremor intentional
✓Miscari oculare: dismetrie oculara, nystagmus
✓Disdiadocokinezie: intarziere la miscarile rapide alternante de
pronatie – supinatie a bratelor
✓Macrografie : scrisul modificat cu litere mai mari si deformat
✓Dizartrie: vorbire sacadata, exploziva, bradilalie, lipsita de
claritate, monotona si discontinua
✓Disinergia (asinergia) : descompunerea miscarilor
ATAXIA
• Examen static - staţiunea verticală (ortostaţiunea):
• Baza de susţinere lărgită
• Braţele în abducţie

• Uneori - oscilaţii ant., post. sau lat. ale trunchiului

• Proba Romberg - negativă. În leziuni cerebeloase grave ortostaţiunea

este imposibilă, fenomen cunoscut ca astazo-abazie

• Examen dinamic - mersul cu baza de susţinere lărgită, ezitant cu paşi

inegali, în zig-zag, ebrios, cu ritm şi cadenţa pierdută

• Examenul extremităţilor prin probele segmentare - elemente de

incoordonare. Mişcările nu sunt gradate, continui ci întrerupte de
tremurături la începutul şi sfârşitul mişcării. Este tremorul intenţional, de
mişcare.

• Scrisul – este afectat în stadiul precoce, literele sunt deformate, mari

inegale - megalografie sau macrografie.
TULBURĂRILE DE VORBIRE: secundare incoordonării mişcărilor. Vorbirea - încetinită,
sacadată, monotonă, nazonată. Bruscheţea ei permite diferenţierea dizartriei
cerebeloase de alte dizartrii.

NISTAGMUSUL – interesarea conexiunilor vestibulo-cerebeloase reciproce. Se consideră

a fi secundar presiunii exercitate de procese expansive asupra bulbului. El este orizontal
sau orizonto-girator.

DISMETRIA – tulburare de apreciere a distanţelor. Se evidenţiază prin: proba de

prehensiune, proba sticlei (Grigorescu), proba indice-nas, călcâi-genunchi.

DIADOCOCHINEZIA – posibilitatea de a efectua mişcări rapide, succesive în planuri

diferite. Poate fi perturbată parţial când se numeşte disdiadoco-chinezie şi total –
adiadocochinezie, în funcţie de mărimea leziunii. Proba marionetelor sau pronaţie-
supinaţie şi proba moriştii.

ASINERGIA – defect de sinergie între grupele musculare din diferite părţi ale
organismului care participă la realizarea unei mişcări. Este o descompunere a mişcării
compuse.
Se poate evidenţia prin mai multe probe: proba aplecării pe spate, a mersului, a ridicării
din poziţia culcat în şezut, a atingerii unui obiect la 60 cm de genunchi şi de sol cu vârful
piciorului.
Ataxie cerebeloasa, tremor, disdiadocokinezie
 EXISTĂ ŞI PROBE CE ÎNSUMEAZĂ MAI MULTE SIMPTOME:

• PROBA STEWARD-HOLMES – ASINERGIE ŞI TONUS

• PROBA LOTMAR – TONUS
• PROBA RADEMAKER-GARCIN – ASINERGIE
• PROBA ASIMETRIEI TONICE DINAMICE
(DRĂGĂNESCU-VOICULESCU) - ASINERGIE
• PROBA SOLICITĂRII FUNCŢIEI ANTIGRAVITAŢIONALE – DIFERENŢIAZĂ
TREMURĂTURA CEREBELOASĂ DE CEA EXTRAPIRAMIDALĂ

TULBURĂRILE DE TONUS
SE TRADUC PRIN EXAGERAREA MIŞCĂRII PASIVE
ŞI REFLEXE OSTEOTENDINOASE PENDULARE.
 SINDROAME TOPOGRAFICE CEREBELOASE

Apariţia de simptome cerebeloase indică o leziune a cerebelului sau a căilor

cerebeloase. În funcţie de localizare, la nivelul cerebelului se descriu trei
sindroame cerebeloase:

1. SINDROMUL ARHICEREBELOS – APARE ÎN LEZIUNEA LOBULUI FLOCULO-

NODULAR. SE CARACTERIZEAZĂ PRIN:

• TULBURĂRI DE ECHILIBRU
• MERS CU BAZA DE SUSŢINERE LĂRGITĂ
•OSCILAŢII ÎN SENS ANTERO-POSTERIOR
• PROBELE SEGMENTARE – NORMALE
• TREMORUL LIPSEŞTE.

ESTE CEL MAI FRECVENT DETERMINAT DE UN MEDULOBLASTOM CEREBELOS

2. SINDROMUL PALEOCEREBELOS

• APARE ÎN LEZIUNII ALE LOBULUI ANTERIOR

= SINDROMUL VERMIAN ANTERIOR

• SE DATOREAZĂ TUMORILOR SAU ATROFIILOR

CEREBELOASE CU PREDOMINENŢĂ VERMIANĂ

• SIMPTOMATOLOGIA ESTE ASEMĂNĂTOARE

CU CEA ANTERIOARĂ.

• TULBURĂRILE PREDOMINĂ LA NIVELUL

MEMBRELOR INFERIOARE.

• MERSUL ESTE EBRIOS CU BAZA DE SUSŢINERE

LĂRGITĂ CU TENDINŢA DE A CĂDEA PE SPATE.

• APARE, ÎN PLUS, DIZARTRIA CU CARACTER CEREBELOS

• PROBELE APENDICULARE SUNT NORMALE

• TONUSUL MUSCULAR ESTE SCĂZUT.
3. SINDROMUL NEOCEREBELOS
• SINDROMUL EMISFERELOR CEREBELOASE
• HIPOTONIE
• TULBURĂRI ALE MOTILITĂŢI DE PRECIZIE
A MEMBRELOR SUPERIOARE
• PROBELE SEGMENTARE - TULBURĂRI CEREBELOASE:
• DISMETRIE
• ASINERGIE
• ADIADOCOCHINEZIE
• TREMURĂTURĂ INTENŢIONALĂ

SIMPTOMELE CEREBELOASE UNILATERALE APAR ŞI ÎN CADRUL LEZIUNII CĂILOR

CEREBELOASE LA NIVELUL TRUNCHIULUI CEREBRAL, CAZ ÎN CARE SIMPTOMATOLOGIA
SE COMPLETEAZĂ CU SEMNE DE PRINDERE A CĂILOR SENSIBILITĂŢII, SIMPTOME DIN
PARTEA NERVILOR CRANIENI ŞI ALTE MANIFESTĂRI DE VECINĂTATE.
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS INFERIOR:
• hipermetrie,
• asinergie,
• hipotonie homolaterală
• caracteristică leziunililor bulbare
• frecvent - sindromul lateral al bulbului
(Wallenberg).
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS MIJLOCIU:
• caracteristică lezării pontine
• lateropulsiune
• asinergie
• hipermetrie
• adiadoco-chinezie.
• se pot asocia:
• semne piramidale
• tulburări de sensibilitate
• paralizii ale mişcărilor conjugate,
• paralizii de nervii VII, VI.
LEZIUNEA PEDUNCULULUI CEREBELOS SUPERIOR:
• caracterizează leziunile pontine superioare, pedunculare şi subtalamice. Astfel în
leziuni deasupra încrucişării Wernekink apar semne cerebeloase încrucişate care
constau în: asinergie, dismetrie, hipotonie şi tremurătură foarte evidentă.
 DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL SINDROMULUI CEREBELOS

• Ataxia din cadrul tulburărilor de sensibilitate profundă:

• reflexe osteotendinoase abolite (prezente în leziunile înalte: cotex,
talamus, lemniscul).
• Romberg pozitiv
• tulburări de sensibilitate profundă: mioartrochinetică, vibratorie,
stereognozică.

• Ataxia frontală - în cadrul leziunilor tumorale:

•tulburări de mers sunt fecvent imposibil de diferenţiat de ataxia
vermiană.
• se produc frecvent căderi pe spate, latero-pulsiuni de partea opusă
tumorii
• frecvent - nistagmus - suferinţa trunchiului cerebral

•Sindromul cerebelos emisferic:

• se deosebeşte net de ataxia frontală care este bilaterală iar semnele
neocerebeloase lipsesc.
• simptomatologia psihică precede instalarea ataxiei în leziunea frontală,
pe când în leziunea fosei posterioare ataxia este precoce.
 DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
AL SINDROMULUI CEREBELOS

PENTRU DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC SUNT IMPORTANTE:

• MODUL DE INSTALARE A
SIMPTOMATOLOGIEI CEREBELOASE,
• ANTECEDENTELE FAMILIALE,
• ANTECEDENTELE PERSONALE
• INFECŢIOASE
• TOXICE
• NEOPLAZICE
• ADMINISTRARE DE MEDICAMENTE.
Etiologia sd cerebeloase
• Boli neurodegenerative:
✓ataxiile spinocerebeloase – ataxia
Friedreich
✓ataxia cerebeloasa pura (Holmes)
✓ataxia olivo-ponto-cerebeloasa familiala
(Déjerine-Thomas)
✓atrofia multisistemica
• Tumori:
✓tumorii primitive de tipul meduloblastom
sau astrocitom
✓Metastaze
✓tumori de vecinătate – meningioame,
neurinom de acustic.
• Boli inflamatorii (SM) sau infectioase
(encefalite virale, abcesul, sifilis, SIDA,
TBC)
• Traumatisme cranio-cerebeloase
• AVC
• Intoxicatii (alcool, anticonvulsivante,
barbiturice)
• Tulburari de dezvoltare (sd Dandy-Walker
– aplasia/hipoplazia cerebeloasa, boala
Arnold Chiari – angajarea cerebelului in
canalul cervical)