ENCEFALUL

Trunchiul cerebral
 Trunchiul cerebral
Configuraţia internă
• Substanţă cenuşie: situată în
interior şi este fragmentată în
nuclei: motori, senzitivi,
vegetativi şi proprii
Configuraţia externă
• Substanţă albă:
- situată în exterior dar şi în
interior; este formată din fibre:
✓ fibre ascendente (continuarea
celor medulare)
✓ fibre descendente (provenite
din etajele superioare sau cu
originea în trunchi);
✓ fibre de asociaţie – fac
legătura între nucleii
trunchiului şi pedunculii
cerebrali
 TRUNCHIUL CEREBRAL
Funcţiile
Funcţia reflexă • Funcţia de conducere
• Bulb: • Căi ascendente:
✓ reflexe somatice- de deglutiţie ✓ continuarea celor din măduvă
(inghitire), tuse, strănut; - pentru sensibilitatea extero-
✓ Vegetative – digestive, proprio- şi interoceptivă:
respiratorii, cardiovasculare; • Căi descendente – piramidale
• Punte lui Varolio: şi extrapiramidale (conduc
✓ Reflexe somatice – masticator, motilitatea – comenzi pt
de clipire contractia muschilor scheletici)
✓ Reflexe vegetative – salivator,
lacrimal, cardiovascular;
• Mezencefal:
✓ Reflexe somatice – statice
✓ Reflexe vegetative –
pupilofotomotor, de acomodare
la distanţă;
 TRUNCHIUL CEREBRAL

Nervii cranieni – 12 perechi,

de trei tipuri:
➢ Motori: III (oculomotori),
IV (trohlerari), VI (abducenşi),
XI (accesori) şi XII (hipogloşi);
➢ Senzoriali: I (olfactivi), II (optici),
VIII (acustico-vestibulari);
➢ Micşti: V (trigemeni), VII (faciali),
IX ( glosofaringieni) şi X (vagi);
Nervi cranieni Structură-fibre Distribuţie
I. Olfactivi - senzoriali olfactive mucoasa olfactivă

II. Optici - senzoriali optice retină

III. Oculomotori - motori motorii globul ocular

IV. Trohleari - motori motorii m. oblic superor a

globului
V. Trigemeni - micşti Senzitivo-motorii cap, faţă, gl.salivare,
muşchii masticatori
VI. Abducenşi - motori Somato-motorii m.drept extern a
globului
VII. Faciali micşti Senzitivo-motorii m. linguală, m. mimicii,
gl salivare, lacrimale
VIII.Acustico-vestibulari - senzoriali auditive – vestib. Urechea interna

IX. Glosofaringieni - micşti Senzitivo-motorii m. faringelui, urechea

medie, gl.parotidă
X. Vagi - micşti Senzitivo-motorii laringe, faringe,
viscerele toraco-
abdominale
XI. Accesori - motori somato-motorii m. sternocleido., trapez

XII.Hiplogloşi - motori Somato-motorii m. limbii

 Nervii cranieni
12 perechi,
de trei tipuri:
Motori:
III (oculomotori),
IV (trohlerari),
VI (abducenşi),
XI (accesori)
XII (hipogloşi);
Senzoriali:
I (olfactivi),
II (optici),
VIII (acustico-vestibulari);
Micşti:
V (trigemeni),
VII (faciali),
IX ( glosofaringieni)
X (vagi);
CEREBELUL
- este situat in partea posterioara a trunchiului cerebral. Este format din doua emisfere
cerebeloase unite prin vermis. Fiecare emisfera cerebeloasa a re 3 lobi.
Legat trunchiul cerebral prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi
Configuraţia externă Configuraţia internă
• Arhicerebelul - lobul floculonodular
• Paleocerebelul – lobul anterior
• Substanţa cenuşie:
• Neocerebelul – lobul posterior ✓ la exterior – scoarţa
cerebeloasă;
✓ la interior – nuclei cerebeloşi;
• Substanţa albă - la interior
 CEREBELUL
Funcţii
Arhicerebelul – rol în reglarea echilibrului;
• Extirparea lui – provoacă pierderea echilibrului;
Paleocerebelul –are rol în reglarea tonusului muscular;
• Extirparea lui – determină tulburări de mers, exagerarea reflexelor
osteotendinoase;
Neocerebelul –rol în coordonarea mişcărilor fine;
• Extirparea lui – provoacă tulburări de mers, pierderea preciziei
mişcărilor fine;
• Extirparea totală a cerebelului - compatibilă cu viaţa; provoacă în
primele zile grave tulburări motorii, după care apar : astazia, atonia,
astenia, articularea cu dificultate a cuvintelor; după câteva luni
acestea dispar, funţiile cerebelului fiind preluate de cortexul cerebral
DIENCEFALUL
Este format din TALAMUS, METATALAMUS, EPITALAMUS,
HIPOTALAMUS, SUBTALAMUS
• Desen diencefal - sectiune
frontala
Aşezare : sub emisferele
cerebrale;
• Alcătuire
• Talamus =2 MASE de
substanta cenusie de forma
ovoida
• Este un centru senzitiv,
conectat cu trunchiul
cerebral,scoarta cerebrala si
cerebel.
 DIENCEFALUL
➢ Metatalamus – situat la partea ➢ Rolul hipotalamusului : centru
inferioară a talamusului; de integrare a funcţiile
alcătuit din - patru corpi vegetative, centru foamei,
geniculaţi (doi laterali şi doi setei, somn-veghe,
mediali) - staţie de releu pe
traseul căilor vizuale şi comportament afectiv şi
auditive; sexual, reglează temperatura
➢ Epitalamus - situat pe partea menţine homeostazia
supero-posteroară a (echilibrul intern) etc.
talamusului; alcătuit din epifiză
(glandă endocrină) şi doi nuclei
habenulari – centrii reflexelor
olfactivo-somatice, motorii şi
secretorii digestive;
➢ Hipotalamus – situat la baza
diencefalului; prezinta legaturi
cu hipofiza
 EMISFERELE CEREBRALE
• Reprezinta partea cea mai
voluminoasa a SN Central
• CONFIGURATIE EXTERNA:
• 2 emisfere cerebrale separate
de fisura interemisferica si
unite la baza prin punti de
substanta alba
• Prezinta santuri: adanci(lobi),
• superficiale(girusuri=circumvol
utiuni)
 EMISFERELE CEREBRALE
Configuraţia internă:
Substanţa cenuşie situată:
✓ la baza emisferelor cerebrale –
corpii striaţi (ganglionii bazali),
care au rol in coordonarea
miscarilor
✓ la exterior, unde formează
scoarţa cerebrală (cortexul
cerebral).
Substanţa albă – situată la
interior
 EMISFERELE CEREBRALE
Scoarta cerebrala prezinta:
ARII SENZITIV-SENZORIALE
• Arii senzitive (lobul parietal, unde se formeaza senzatiile tactile, termice si
dureroase)
• Arii senzoriale –auditive (lob temporal, unde se formeaza senzatia de
auz),vizuale (lob occipital), olfactive (lob temporal), gustative (la baza
lobului parietal), a echilibrului (lob temporal)
ARII MOTORII
• zone de origine a comenzilor spre muschii scheletici
• Localizare: lob frontal
ARII DE ASOCIATIE
• cu FUNCTII PSIHICE
• Coordoneaza activitatile proprii omului: gandirea, creatia, memoria,
invatarea,etc
 EMISFERELE CEREBRALE
Ariile corticale senzitive, motorii şi de asociaţie
 FIZIOLOGIA EMISFERELOR
CEREBRALE
1) Functia reflexă
• Reflexe necondiţionate
✓ Se transmit ereditar, se
manifestă la toţi indivizii
speciei şi durează toată viaţa
✓ Au centri nervoşi la nivelul
etajelor inferioare ale
nevraxului
✓ Sunt independente de
experienţa personală
✓ Sunt esenţiale pentru
supravieţuire
Ex. : salivator, respiraţia,
strănutul, tusea, instinctele
(alimentar, de apărare, de
reproducere etc.)
• Reflexe condiţionate
✓ Sunt dobândite în cursul vieţii
prin învăţare, în consecinţă
sunt temporare(pot să dispară)
şi sunt caracteristice indivizilor,
nu speciei
✓ Au centri nervoşi la nivelul
cortexului cerebral
✓ Se realizează prin coincidenţă
repetată în timp a excitantului
necondiţionat cu cel
condiţionat şi drept urmare, se
creează o legătură între centrii
nervoşi corticali
✓ Ex. : audio-salivar sau vizuo-
salivar
Realizarea reflexului condiţionat
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
(SNV)
are două componente
SNVS (SNV simpatic) SNVP (SNV parasimpatic)
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
(SNV)
➢ Efectele stimulării SNV:
➢ simpaticul (SNVS) intervine în
situaţii neobişnuite,
periculoase, de stres, punând
organismul în stare de alertă;
➢ parasimpaticul (SNVP) are
acţiuni mai discrete,
intervenind în condiţii obişnuite
de viaţă; acţiunea lor este de
regulă antagonică.
Actul reflex vegetativ