ENCEFALUL

Def.
• = totalitatea organelor nervoase situate in cutia craniana =
encefalul/creierul

• - cuprinde mai multe segmente

• - functii multiple, specifice fiecarui segment in parte

Segmente anatomice componente

• I. TRUNCHIUL CEREBRAL

• II. CEREBEL

• III. DIENCEFAL

• IV. EMISFERE CEREBRALE

I. TRUNCHIUL CEREBRAL
• = continua mdv.sp.in cutia craniana

• ROL: - contine majoritatea nervilor cranieni  transmite

inf.receptionate de nervii periferici si mdv.sp. catre etajele superioare
ale encefalului
• - deserveste diverse functii autonome
• - ritmul cardiac,respiratia,digestia,TA
• - vorbire
STRUCTURA
• - ORGAN NERVOS  sbs.cenusie/sbs.alba, dispuse astfel:

• SBS. CENUSIE - in jum.inf – dispusa ca in mdv sp.

• - in jum.sup./celt.segm. – dispusa in nuclei
(senz.,motori,vegetativi,proprii)

• SBS.ALBA - formata din fb.ascendente/descendente provenite din

mdv.sp.
• - fibre transversale (punte) si proprii (nuclei proprii)
Tractografii
FUNCTII
• A) FUNCTIA REFLEXA - realz.de sbs.cenusie - in nucleii tr.cerebral se
inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice(somn-veghe,ton
musc.,rotatia capului fctie de lumina, tuse, stranut,voma)/vegetative
(salivatie,lacrimale,cardiovasc.,pupilare,acomodare a imaginii fctie de
distanta)

B) FUNCTIA DE CONDUCERE – realz.de sbs.alba –

fb.asce./desc./asociatie  conduc imp.nervs. de la mdv.la
cortex/invers, mdv.-nuclei, nuclei-cortex
Segmentele trunchiului cerebral
• a) bulbul rahidian

• b) puntea lui Varolio

• c) mezencefal
a) Bulbul rahidian
• - prezinta – decusatia piramidala = locul de separare de mdv.sp.
• = locul de intalnire al fibrelor

• - santul bulbo-pontin (sup.) – delimtz.bulbul de punte

• - piramide bulbare= continuarea cordoanelor A ale mdv.sp.

• - olive bulbare = cordoanele laterale

• - nuclei Goll si Burdach  fasciculele Goll/Burdach

- nuclei ai nerv.cranieni/vestibulari
• - pedunculi cerebelosi inferiori (PCI)= cai de legatura cu cerebelul
b) Puntea lui Varolio

• - continua bulbul rahidian

• - delimitat de bulb, in partea inf. – santul bulbo-pontin
• sup. – santul ponto-peduncular

• - prezinta – piramide pontine = continuarea piramidelor bulbare

• - pedunculi cerebelosi mijlocii (PCM) = punti de leg.cu
cerebelul
• - fibre transversale
• - nuclei ai nervilor cranieni
• - nuclei proprii (resp.,cardiaci)
c) Mezencefalul
• - pedunculi cerebrali – contin componente ale hipotalamusului

• - coliculii cvadrigemeni – in nr.de 4 – 2 sup./2 inf. (intoarcerea capului

fctie de zgomot)

• - pedunculi cerebelosi sup.(PCS) – realz.leg.cu cerebelul

Segmentul Nuclei senzitivi ai Nuclei motori ai Nuclei vegetativi ai Nuclei proprii
trunchiului nervilor cranieni nervilor cranieni nervilor cranieni
cerebral

bulb - senzitiv al - ambiguu (IX,X,XI); - salivator inferior(IX); - nucleii olivari;

trigemenului(V); - nucleul hipoglosului(XII); - dorsal al vagului(X); - nucleul Goll;
- solitar(VII, IX. X); - nucleul Burdach;
- vestibular (VIII); - nucleii substantei
- cohlear(VIII). reticulate: respiratori si
cardiaci.

punte - principal al - nuclei motori(V,VI,VII); - salivator superior(VII); - nuclei respiratori si

trigemenului(V); - lacrimal(VII); cardiaci;

mezencefal - mezencefalic al - nucleul - accesor al - substanta neagra;

trigemenului(V); oculomotorului(III); oculomotorului(III); - nucleul rosu;
- trohlearului(IV); - coliculii cvadrigemeni.
 NERVII CRANIENI
• - in nr.de 12 perechi
• - analogi nervilor spinali

• Clasificare: - fctie de rolul indeplinit:

• A) N.C. SENZITIVI – olfactivi(I), optici (II),vestibulo-
cohleari(VIII)

• B) N.C. MOTORI – oculomotori(III), trohleari(IV),

abducens(VI), accesori(XI),hipoglosi(XII)

• C) N.C. MICSTI – trigemini(V),faciali(VII), glosofaringieni(IX),

Perechea Tipul Organele inervate

I olfactivi senzitivi - epiteliul olfactiv din cavitatea nazala;

II optici senzitivi - retina globului ocular;

III oculomotori motori - muschii extrinseci ai globului ocular: drept inferior, drept superior, drept intern, oblic inferior, prin fibrele motorii
somatice;
- muschii intrinseci ai globului ocular: muschii circulari ai irisului si ai corpului ciliar, prin fibrele vegetative motorii;
IV trohleari motori - muschiul oblic superior al globului ocular;

V trigemeni micsti - tegumentul fetei si dintii prin ramurile sensitive oftalmica, maxilara si prin fibrele sensitive ale ramurii mandibulare;
- muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare;

VI abducens motori - muschiul drept extern al globului ocular;

VII faciali micsti - papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale mucoasei linguale, prin fibrele sensitive;
- muschii mimicii prin fibrele motorii;
- glandele salivare (sublinguale si submandibulare) si glandele lacrimale prin fibrele vegetative motorii;

VIII vestibulo-cohleari senzitivi - organul Corti din urechea interna prin ramura acustica;
- receptorii statici din urechea interna prin ramura vestibulara;

IX glosofaringieni micsti - papilele gustative din treimea de la baza limbii prin fibrele sensitive;
- unii muschi ai faringelui prin fibre motorii;
- glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii;

X vagi micsti - mucoasa faringiana si cea de la baza limbii prin fibre sensitive;
- unii muschi ai laringelui prin fibre motorii somatice;
- majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele vegetative sensitive si motorii;

XI accesori motori - muschii sternocleidomastoidian si trapez;

XII hipoglosi motori - muschii limbii.

 II. CEREBELUL
• = locz. in fosa postero-inferioara a cutiei craniene(loja
cerebeloasa),sub lobul occipital (1/10 din capacitatea encefalului)
Structura ext./int.
• - format din 2 emisfere cerebeloase , legate prin vermis

• - este conectat cu trunchiul cerebral prin cei 3 pedunculi cerebelosi

(inf.,mij.,sup.) prin fb.aferente/eferente

• - ORGAN NERVOS  sbs.cenusie/sbs.alba

Sbs. cenusie
• - dubla dispunere (2 regiuni)

• - dispusa - la exterior = scoarta cerebeloasa – strat molecular

• - strat mijlociu (cel.Purkinje)
• - strat granular
•
• - la interior = nuclei cerebelosi – emboliform
• - globulos
• - dintat
• - fastigial
Sbs. alba
• - materia alba medulara (centru medular)

• - alcatuita din - axoni mielinizati si cel.gliale (nevroglii)

• - fibre intrinseci, aferente (surse extracerebeloase),
eferente
FUNCTII
• 1. stabileste un raport optim intre excitanti si scoarta cerebrala  dozarea
impulsurilor ascendente

• 2. coordoneaza reflexele somatice si vegetative

• 3. conduce influxul nervos asc./desc. prin tractusurile ce il strabat

• 4. capacitate de inhibare a tonusului muscular

• 5. postura / echilibrul corporal

• 6. intervine in fctia de locomotie

FUNCTII
• I. ARHICEREBELUL

• II. PALEOCEREBELUL

• III. NEOCEREBELUL
I. ARHICEREBELUL

• - coordonarea reflexelor de redresare si posturii capului

• - echilibrul

• - postura capului
II. PALEOCEREBELUL

• - echilibrul corporal

• - sit. pe traseul sensib.proprioceptive inconstiente

III. NEOCEREBELUL

• - coordonarea fina a miscarilor

• - postura corpului

• - sit.pe calea motilitatii involuntare extrapiramidale

Disfunctii in cazul lezarii cerebelului
• - in cazul extirparii/lezarii cerebelului, nu intervine paralizia,ci
tulburari in coordonarea miscarilor fine, de echilibru,postural

• * ASTAZIA = incapacitatea de coordonare a miscarilor, de a sta in

picioare,

• * ATONIA = scaderea tonusului muscular

• * ASTENIA MUSCULARA – scaderea fortei musculare

DIENCEFALUL
Anatomia diencefalului

• - locz. – continua tr.cerebral (limita inf.- mezencefal, limita sup.-emisferele

cerebrale)

• - greutatea reprz. 2% din totalul encefalului

• - detine al III-lea ventricul – detine comisura alba ant.(in directa leg.cu chiasma
optica)= fibre ce leaga emisferele creierului mare
• - amortizarea socurilor cauzate de diverse traumatisme
•

• - realizeaza imp. legaturi cu encefalul  varietati de functii:

FUNCTII

• * leg.cu sistemul limbic  controlul emotiilor

• * transmitere si prelucrarea informatiilor instinctive

• * transmiterea informatiilor generate in mediul intern (tip vegetativ)

Structura
• - stransa leg cu hipofiza !!!

• - detine substanta alba si substanta cenusie ce se regaseste in

urmt.formatiuni structural:

• 1. TALAMUS
• 2. METATALAMUS
• 3. SUBTALAMUS
• 4. EPITALAMUS
• 5. HIPOTALAMUS
1. TALAMUSUL
• a) Substanta cenusie- dispusa sun forma insulara (de nuclei:
ant.,post.,ventrali,laterali,intraluminari)

• b) Substanta alba – reprz.de lamele ce delimiteaza nuclei sbs.cenusii

• Rol – realizeaza legatura cu ariile corticale de asociatie

• - reprezinta statie de releu pt caile ascendente ale sensibilitatiilor
• specifice
2. METATALAMUSUL

• - se regaseste doar in sbs.cenusie (soma neuronilor, putine fb.),sub

forma de CGL (corpi geniculati laterali)

• Rol – intervin in realizarea functiilor analizatorilor acustic si visual

(statie releu)
3. SUBTALAMUSUL
• - reprz in sbs.cenusie de nucleul subtalamic (zona incerta)

• Rol – activitatea extrapiramidala (activitatea motorie initiate in ariile

corticale)
4. EPITALAMUSUL
• a) Sbs.cenusie – reprz. de nucleul habenular

• b) Sbs.alba – reprz. De comisura habenulara

• ! intra in contact cu epifiza !

• Rol – coordoneaza diferite reflexe (ex. olfactive,digestive)

• - influenteaza complexul hipotalamo-hipofizar
5. HIPOTALAMUSUL
• a) Sbs. cenusie – dispusa sub forma de nuclei:

• * anteriori (secreta hormoni ce se depoziteaza in hipofiza

posterioara cu rol de integrare parasimpatica)

• * posteriori (au rol de integrare simpatica)

• * mijlocii (controleaza activitatea secretorie a hipofizei

anterioare si au rol de integrare parasimpatica)
b) Sbs. alba
• - reprz.de - fibre aferente vin de la tr.cerebral, thalamus,cale olfactiva,
n.vag,talamus
• - fibre eferente – cortex cerebral, thalamus,tr.cerebral,
fb.internucleare

• Rol – mentinerea homeostaziei

- controlul si reglarea functiilor vegetative
EMISFERELE
CEREBRALE
• LOBII EC
ANATOMIA CREIERULUI MARE
• - cea mai voluminoasa comp.a encefalului,ocupand o mare parte din
cutia craniana si acoperind, in partea inf, comp.ale encef.
- format din 2 emisfere cerebrale, separate prin fisura interemisferica si
unite, in partea bazala, prin formatiuni de sbs.alba (corpul
calos,trigonul central, comisurile albe ant./post.)
ANATOMIA CM
• - supraft. e.c. sunt brazdate de numeroase santuri – unele profunde
 LOBI, altele mai superficiale delimtz. GIRI = CIRCUMVOLUTIUNI

• - usor asimetrice  dat.centrului vorbirii (in emisfera stanga 

mare)

• - in fiecare emsf.c. exista ventriculi I si II care comunica cu ventriculul

III din trunchiul cerebral si cu canalul ependimar din mdv.sp.
ANATOMIA EC

• - prezinta 3 fete: supero-laterala – cu fisura laterala Sylvius,santul

central Rolando,santul occipital transvers } toate aceste santuri
delimtz.LOBII (…)

• mediala - cu santul corpului calos, santul oblic

parieto-occipital si cel orizontal  scizura calcarina

• bazala – baza craniului – cu nucleul lentiform

(putamen si portiunea globulus palidus – nuc.de sbs.cenusie)
SANTURI PRINCIPALE
• - pp santuri sunt 1) SANTUL CENTRAL ROLANDO

2) SANTUL LATERAL SYLVIUS

• 3) SANTUL PARIETO-OCCIPITAL (SCIZURA PERPENDICULARA)
Cele 3 santuri principale  LOBII
ARIILE BRODMANN = harta sct.cerebrale
• = impartirea scoartei cerebrale in regiuni = ARII CORTICALE
• - Brodmann a dovedit faptul ca fiecare regiune a e.c. prez.anumite
caracteristici realz.diferitelor functii

• - ariile corticale sunt numerotate de la 1 la 47

• - cele mai cunoscute fiind z. senzoriale, motorii (ex. z.1,2,3 fac parte
din aria somestezica I, z.17 – aria vizuala primara, 18,19- perceperea
spatiului, formelor, orientare, z.44-45 – aria Broca –limbaj etc. )
ARIILE BRODMANN
Pp functii
STRUCTURA INTERNA
• Distributia se realz.astfel:

• I. SUBSTANTA CENUSIE (40%) – la exterior – scoarta cerebrala

• - la baza – nuclei bazali=corpii striati

• II. SUBSTANTA ALBA (60%)– la interior sub forma de fibre,astfel:

• * de proiectie(asc./desc.) – leaga sc.cerebrala de etajele
subcorticale
• * comisurale – leaga cele 2 emisfere cerebrale
•
• * de asociatie – leaga zone ale aceleasi emisfere cerebrale
I. SUBST.CENUSIE. SCOARTA
CEREBRALA
• - segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centru integrator al senzatiilor, constiintei,
vointei,
• invatarii, memoriei, starilor emotionale si comportamentale  coord.intreaga activ.a
• organismului prin capacitatea de a prelucra inf.-le

• - S sc.c. = 1400-2800 cm2(cortex cerebral-ext.,santuri,fisuri), g = 1,5-4,5 mm

• - cele 2 e.c. difera ca volum (fctie de locz.centrului vb.- maj.oamenilor in emisf.stg-

dreptaci),
• fiecare emisf.actioneaza partea opusa a corpului

• - la baza proceselor corticale stau arcurile reflexe

• Reflexele corticale se impart in R. NECONDITIONATE (INNASCUTE)

• R. CONDITIONATE (DOBANDITE)
•
Structural si functional
• - imp.in 2 componente pp.

• A. SISTEMUL LIMBIC (PALEOCORTEX) - alcătuit dintr-un inel de

ţesut nervos care înconjură hilul fiecărei emisfere cerebrale
• - adaposteste formaţiuni
legate de simţul mirosului
• - în strânsă legătură cu
hipotalamusul, fiind centrul mişcărilor de masticaţie, deglutiţie, supt;
reglează foamea şi saţietatea (prin legătura cu hipotalamusul), funcţia
sexuală; menţine atenţia
SISTEMUL LIMBIC
Amigdala cerebrala – gestionarea emotiilor
si violentei
B. NEOCORTEXUL
• - cea mai evoluata si complexa organizare
• - zonele corticale au diferite specializari, fctie de str.de celule
dominant,astfel:

• - zone care receptioneaza inf.senzitive = NEOCORTEX SENZITIV

!!! - zone care receptioneaza inf.motorii = NEOCORTEX MOTOR

• - zone corticale care asociaza functii = NEOCORTEX DE ASOCIATIE

NEOCORTEXUL CEREBRAL
NEOCORTEXUL SENZITIV
• - reprezentat de regiuni=ARII SENZITIVE ale sct.cerebrale in care caile sensitive specifice
aduc mesaje de la receptorii periferici

• ARIILE SENZITIVE (RECEPTOARE) sunt:

• Zonele receptoare sunt regiuni ale scoarţei cerebrale care recepţionează impulsurile
nervoase trimise de receptori şi conduse de căile sensibilităţii; ele sunt reprezentate de:
zona senzitivă (somatoestezică) şi zonele senzoriale
• *Aria somestezică se găsește în lobul parietal
• - aici ajung informații de la receptorii din piele, de la mușchi,
tendoane și ligamente

• a). Aria somestezica primara I : - se gaseste in girul postcentral si in partea

posterioara a lobulului paracentral.
• - in aceasta arie sunt proiectate in special
Arii senzitive
HOMUNCULUS SENZITIV
• = reprezentarea grafica a corpului uman la niv.sct.cerebrale, fctie de procesarea
senzoriala a diferitelor parti anatomice ale corpului = stereognoza (interpretare
tridimensionala a unui obiect)
•
• - creierul isi percepe propriul corp raportat la densitatea inervatiei
fiecarei regiuni anatomice in parte si nu la suprafata fizica a
acestuia o reprezentare hidoasa a corpului uman la niv.cortexului

- recunoasterea propriului corp se realz in 2 moduri: printr-un homunculus

senzitiv si unul motor

- lezarea ariei somestezice duce la astereognozie (nerecunoasterea tactila a

obiectului) :
• - tulburari de schema corporala (nu-si mai recunoaste un membru
• ca fiind al lui)
Homunculus senzitiv – zonele cu cea mai mare sensiblt.au o reprz.mai intinsa pe cortex
Homunculus senzitiv
b) Aria somestezica secundara II
•- se gaseste pe buza superioara a santului lateral

•- aici vin in principal informatii protopatice, termice, dureroase

•- exista o somatotopie :
• - ce este superior se gaseste anterior
• - ce este inferior se gaseste posterior
Aria somestezica secundara
c) Aria somestezica suplimentara
• - se gaseste pe fata mediala a emisferelor, in girul frontal medial
* Aria vizuala
- se află în lobii occipitali
* Aria gustativa
• se află la baza ariei somestezice, în lobul parietal
* Aria auditive-vestibulara
• se află în lobul temporal
* Aria olfactiva
• - se găsește pe fața mediană a emisferelor cerebrale, în sistemul
limbic.
NEOCORTEXUL MOTOR
• ARIILE CORTICALE MOTORII (EFECTOARE)
• - locz.in girusul precentral
• - comandă mișcările, mai ales pe cele voluntare

• 1. Aria motorie primara (aria 4) }

• 2. Aria motorie suplimentara } o reprezentare topografica
• 3. Aria premotorie (aria 6) } a gr.de muschi si a tipuri-
• 4. Campul frontal al miscarilor ochilor lor de miscari comandate
ARII MOTORII
Zonele efectoare
= regiuni ale scoarţei cerebrale care trimit impulsuri nervoase motoare la
nucleii motori ai nervilor cranieni din trunchiul cerebral, la nucleii motori
ai nervilor spinali din coarnele anterioare ale măduvei spinării şi la diverşi
alţi nuclei motori subcorticali

• Sistemul motor piramidal - îşi are originea în scoarţa cerebrală

• - funcţia principală a acestuia fiind
motilitatea voluntară precisă şi coordonată a musculaturii scheletice
• Sistemul motor extrapyramidal - îşi are originea în scoarţa
cerebrală, în centrii motori subcorticali şi ai trunchiului cerebral
• -d.p.v. funcţional - elaborează
şi conduce influxul nervos involuntar responsabil pentru mişcările
automate
Aria motorie primara I
• - localizata in girul precentral (in fata santului central Rolando)
Aria motorie I
• - corespunde ariei 4 a lui Brodmann

• - de aici iau nastere caile descendente piramidale

• - fctie de densitatea fb.motorii  homunculus motor

• - miscarile, in special voluntare,ale corpului

Homunculus motor
• = reprezinta procesarea motorie a diferitelor parti anatomice ale
corpului (fctie de diferitele conexiuni neurologice care au loc),
imagine rasturnata

• - un rol imp.in generarea homunculului il au mdv.sp.si nervii

Homunculus motor
Homunculus senzitiv/motor
Homunculus senzitiv si motor
Aria motorie suplimentara
• - funct.alaturi de aria premoptorie si cea I

• - reacţii posturale complexe

• - control al mușchilor din ambele jumătăți ale corpului

• - miscarile pozitionale ale bratelor si ochilor

• - în producerea unor mișcări coordonate, corelate ale mâinilor

Aria motorie suplimentara
Aria premotorie
• - aria 6 a sct.cerebrale, in stransa leg.cu aria 4

• - in cazul lezarii ariei 4, aria 6 nu mai primeste conexiuni (participa la

caile motorii prin aria 4)

• - specializată în controlul feţei şi membrului superior

• - contine campul 44 – vorbirea articulata

• - dobândirea unor abilități motorii noi, prin învățare (neuroni in oglinda)

Aria premotorie
NEOCORTEXUL DE ASOCIATIE

• = nu au doar funcție de legătură, ci realizează o prelucrare complexa a informației

• - pt. fctii psihice si de comportament

• - se stabilesc legături sinaptice noi, astfel se formează circuite neuronale noi

• - se consideră că fiecare acțiune pe care omul o învață corespunde unui circuit
• nou, format în procesul învățării
• - comportamentul dobândit prin învățare se deosebește de reflexele necondiționate
prin faptul că traseul impulsului nervos are componente noi, care se formează în
funcție de experiența de viață; ceastă „formare continuă”a scoarței cerebrale se
menține toată viața ( mai activă la pers. tinere)
Zonele de asociatie
• = regiuni ale scoarţei cerebrale care îndeplinesc funcţii psihice, fiind numite arii
terţiare

• - in jurul fiecărei arii primare senzoriale se găsesc arii secundare asociative în

care sunt percepute complex informaţiile lumii exterioare şi sunt interpretate
semnificativ diferite senzaţii

• - in aceste arii are loc elaborarea modelului conştient al lumii

• - zonele asociative determină activităţi psihomotorii şi psihosenzitive datorită

asocierii ariilor motorii cu cele senzoriale
Arii de asociatie principale
• I. Zona de asociaţie frontală – este situată înaintea girului precentral,
la om această zonă este răspunzătoare de funcţiile psihice şi
intelectuale cele mai înalte

• II. Zona de asociaţie temporală – este situată în partea anterioară a

lobului temporal, ea deţine rol important în memoria vizuală, în
reacţiile emoţionale şi în activitatea sexuală;

• III. Zona de asociaţie parietooccipitală – este situată între zona

somestezică şi cea vizuală, această zonă realizează integrarea
superioară a sensibilităţii somatice
Ariile de asociatie

• 1. Arii de asociatie ale lobului prefrontal

• 2. A.d.a. ale cortexului medio-orbito-frontal

• 3. A.d.a. ale lobului temporal

• 4. A.d.a. parieto-temporo-occipitale