1) Alcatuirea corpului uman

Formarea organismului:
Celula->Tesut->Organe->Sisteme de organe->Organismul ca intreg
Alcatuirea corpului:
I. Capul – neurocarniu (cutie craniana)-encefal
-glande endocrine-epifiza;
-hipofiza.
– viscerocraniu (fata)-ochi;
-nas; adaposteste
-gura.
II. Gatul – are 2 parti -posterioara
-anterioara - glanda tiroida;
-laringele, faringele, esofagul si,
. prima parte a traheei
III. Trunchiul –>cavitatea toracica contine:
-inima si plamanii ( pe care ii adaposteste );
-continuarea traheei si a esofagului;
-timus ( glanda endocrina ).
Diafragmul – separa cutia toracica de cea abdominala;
–>cavitatea abdominala contine:
- stomac, intestin subtire si gros, ficat, pancreas, .
. splina etc.
–>cavitatea pelviana contine:
-vezica urinara , organe de reproducere feminina,
. prostata etc.
IV. Membre –>Superioare-Centura Scapulara;
 -membrul liber-brat, antebrat, mana.
–>Inferioare -Centuri pelviene;
-membre libere-coapsa;
-gamba;
-picior.

Organismjul uman este strabatut de 3 AXE si 3 PLANURI

Axe-longitusinal/vertical; are 2 poli=cranial si caudal;

-sagital/anteroposterior; are 2 poli= anterior si posterior;
-transversal/orizontal; are 2 poli= stang si drerpt.

Planul frontal-format cu axul vertical si transversal

-imparte corpul in 2 parti=anterioara si posterioara
Planul sagital-format cu axul sagital si vertical;
-are 2 parti simetrice=stanga si dreapta.
Planul transversal-format cu axul sagital si tranversal;
-are 2 parti=craniala si caudala.

Functiile-Relatie( Sensibilitate si miscare );

-Nutritie( digestie, circulatie, respiratie si excretie );
-Reproducere.
 2)Sistemul nervos

Clasificarea sistemului nervos:

Sistemul nervos este alcatuit din totalitatea organelor in
componenta carora intra tesutul nervos.

• Din punct de vedere functional sistemul nervos se clasifica

in:
-sistem nervos somatic (al vietii de relatie) SNS
-sistem nervos vegetativ (al vietii vegetative) SNV
Sistemul nervos somatic asigura legatura intre organism si
mediul de viata.
Sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor
interne (activitatea viscerelor).

• Din punct de vedere topografic sistemul nervos se clasifica

in:
-sistem nervos central SNC
-sistem nervos periferic SNP

Sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) asigura activitatea

motorie somatica si sensibilitatea senzitivo-senzoriala in functie
de conditiile mediului inconjurator.
Rolul sistemului nervos somatic: integrarea organismului in
mediul sau de viata.
Sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor
interne (viscerelor) in conditii diferite de viata.
Din punct de vedere structural si functional, sistemul nervos
vegetativ se clasifica in:
-sistem nervos simpatic (care actioneaza in situatii neobisnuite)
-sistem nervos parasimpatic (care actioneaza in conditii
obisnuite)
I.SNC ax cerebrospinal (nevrax) este alcatuit din maduva
spinarii si encefal
Maduva spinarii
Maduva spinarii este situata in canalul vertebral format prin
suprapunerea orificiilor vertebrale.
Maduva spinarii se intinde de la vertebra cervicala C1 la
vertebra lombara L2, de unde se continua cu filum terminale
pana la vertebra a doua coccigiana.
Encefal
Encefalul este situat in cutia craniana si este format din:
1.Trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio si
mezencefal)
2.Cerebel
3.Diencefal (talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus)
4.Emisferele cerebrale
Organele sistemului nervos central sunt protejate de un sistem
de membrane cerebro-spinale care alcatuiesc meningele.Cele
trei membrane cerebro-spinale sunt: duramater, arahnoida si
piamater.
Intre arahnoida si piamater se afla un spatiu plin cu lichid
cefalo-rahidian, cu rol trofic si de protectie mecanica.
II.SNP sistem nervos periferic este alcatuit din nervi periferici si
ganglioni nervosi
Nervii periferici
Nervii periferici sunt alcatuiti din prelungirile neuronale si sunt
reprezentati de:
-12 perechi de nervi cranieni (senzitivi, motori si micsti)
-31 perechi de nervi spinali (micsti)
Ganglionii nervosi
Ganglionii nervosi sunt alcatuiti din aglomerari de corpi
neuronali si sunt reprezentati de:
-ganglioni spinali, cranieni si vegetativi.
 3) Reflexul

Reflexul reprezinta raspunsul centrilor nervosi la actiunea unor

stimuli.
Actul reflex- reprezinta modalitatea de functionare a sistemului
nervos.
Arcul reflex – este baza anatomica a actului reflex.
Alcatuirea Arcului reflex:
-receptor;
-cale aferenta;
-centru nervos;
-cale eferenta;
-efector.

Figura reprezinta arcul reflex rotulian

Receptorii- sunt o structura specializata sa perceapa informatia

unui stimul;
-pot fi celule senzoriale, corpusculi senzitivi,
terminatii nervoase libere;
-transforma energia stimulului in impuls
nervos/potential de actiune.

Calea aferenta- este senzitiva

 - conduce informatia/potentialul de actiune de la
receptor la centrul nervos;
-are pe traiectul ei ganglionul spinal( la reflexul
rotulian);
-are dentrite si axoni din ganglionul spinal.

Centrul Nervos- are 2 compartimente-senzitiv(la el ajung

informatiile);
-motor(din el pornesc
comenzile).

Cale eferenta- are axonii neuronilor motori, situati in coarnele

anterioare medulare;
- conduce comenzile la efectori.

Efectorii- sunt cei care efectueaza comanda;

Clasificarea efectorilor:
-muschii( netezi si striati );
-glandele( exocrine si endocrine ).
 4) Functiile organelor nervoase

1) Functia reflexa - este realizata de substanta cenusie

2) Functia de conducere - este realizata de substanta alba

Reflexele pot fi:

- Somatice monosinaptice ( exp. reflexul rotulian )
Polisinaptice ( reflexe de flexie )

- Vegetative ( exp. pupilodolatatia )

Functia de conducere : Reprezinta cai de conducere

ascendente si descendente.

I. Cai ascendente fibre senzitive

contine 3 neuroni
sunt - specifice(cai lungi)
- nespecifice (cai scurte)
Clasificare: ( clasificarea cailor ascendente )
1) Cai ale sensibilitatii extroreceptive:
- sensibilitati tactile fine ( EPICRITICA );
- sensibilitati tactile grosiere ( PROTOPATICA );
- sensibilitate termica si dureroasa.
Sens. tactile fine – este condusa prin fasciculele spinobulbare GOLL si
BULDACH;
– N1 – in ganglionul spinal ( neuronul 1 si unde se
afla);
– N2 – in nucleii Goll si Burdach din bulb;
– N3 – in talamus;
 – Fasciculul SPINOBULBAR are proiectie corticala in
ARIA SOMESTEZICA I .
Sens. tactila grosiera :
– Este condusa de fasciculul SPINOTALAMIC
ANTERIOR;
– N1 – ganglion spinal;
– N2 – coarnele posterioare medulare;
– N3 – in talamus;
– Fasciculul SPINOTALAMIC ANTERIOR are proiectie
pe ARIA SOMESTEZICA II .
Sens. termica si dureroas:
– Este condusa de fasciculul SPINOTALAMIC
LATERAL;
– N1 – ganglion spinal;
– N2 – coarnele posterioare medulare;
– N3 – in talamus;
– Fasciculul SPINOTALAMIC LATERAL are proiectie
pe ARIA SOMESTEZICA I .
2) Cai ale sensibilitatii proprioreceptori:
- are receptori situati la niveluk sistemului locomotor;
- sunt cai lungi;
- au proiectie corticala si subcorticala.
a) Calea sensibilitatii KINESTEZICE(simtul pozitiei si miscarii in spatiu)
- are 3 neuroni ( au aceeasi pozitie ca la sens. tact. grosiera );
- este condusa prin fasciculele SPINOBULBARE;
- conduce informatii de la proprioreceptorii din regiunea gatului,
trunchiului si membrelor la scoarta cerebrala.
b) Calea sensibilitatii inconstiente( de control al miscarii):
- este condus prin fasciculul spinocerebelos, direct si incrucisat.
 - are 2 neuroni – N1 – ganglion spinal;
– N2 – coarnele posterioare medulare;
-fasciculele conduc informatii de la proprioreceptori la cerebel.

3) Cai de sensibilitate interoreceptive( visceroreceptori )

- este condusa prin – cai specifice de catre FASCICULELE
SPINOTALAMICE;
– cai nespecifice prin substanta
reticulata a maduvei spinarii si a trunchiului cerebral.
II. Clasificare cai descendente
- Sunt cai motorii;
- Conduc informatii despre motilitatile corpului, de la centrii
corticali si subcorticali spre Maduva Spinarii.
1) Caile motilitatii voluntare ( piramidale ):
a) Fasciculul corticospinal are 2 neuro– N1 –neocortex motor
–N2 –coarne ant. medulare
-conduc informatii despre miscari voluntare ale
musculaturii somatice din regiunea trunchiului, a membrelor si
o parte din regiunea gatului.
b) Fasciculul corticobulbar (cortico-bulbar/ cortico-nucleear)
- se opresc in trunchiul cerebral;
- are 2 Neuroni – N1 – neocortex motor;
– N2 – nucleii din trunchiul cerebral.
-conduc informatii pentru miscari voluntare, precise,
coordonate ale musculaturii somatice din regiunea
capului si o parte din regiunea gatului.
2 ) Caile motolitatii involuntare ( EXTRAPIRAMIDALE )
a) Cu origine corticala-> 3 neuroni N1 – neocortex motor
N2 – in corpii striati
N3 – in c. ant. medulare
b) Cu origine subcorticala-> 2 neuroni N1 – in nucleii de origine
. ai trunchiului cerebral
N2 - in c. ant . medulare
Din N1 pornesc fasciculele Tectospinale(pleaca din mezencefal)
Rubrospinale(nucleul rosu din mezen)
6 fascicule Nigrospinale(subst neaagra din mez.)
Vestibulospinale(nucleii vesti. Din bulb)
Olivospinale(nucleii olivai din bulb)
Reticulospinale(subst reticulata a tr cer)
Rolul Cailor motilitatii involuntare este de a conduce comenzi catre
muschi, determinand contractii musculare automate.
 5) Sistemul nervos vegetativ
Clasificare:
- Din punct de vedere structural/functional – Simpatic;
– Parasimpatic.
- Din punct de vedere topografic si structural – Central;
– Periferic
Sistemul nervos vegetativ simpatic:
- Centrala – neuroni situati in coarnele laterale medulare de la
. regiunea T1 -> L2
- Periferica – lanturile ganglionale paravertebrale
(laterovertebrale)
preganglional postganglional

neuron
ganglion

Sistemul nervos vegetativ parasimpatic:

- Centrala – Tr. Cerebral = PARASIMPATIC CRANIAN
– Coarnele lat sacrate = PARASIMPATIC SACRAT
Parasimpaticul Cranian este alc din neuronii de pe traseul III, VII, IX,
X.
Parasimpaticul Sacrat este alc din neuronii situati in coarnele laterale
sacrate.
- Periferica – Cranian-alc din fibre pre si postganglionale de pe
traseul nervilor III, VII, IX si X.
– Sacrat-alc din fibre pre si postganglionale ale
neuronilot din maduva sacrata.
 6) Analizatorul vizual

 Rolul: este de a diferentia lumina, formele si culorile obiectelor,

orientarea in spatiu, mentinerea echilibrului si a tonusului
cortical.
 Alcatuirea globului ocular:
1. 3 tunici;
2. Sistem optic;
3. Sistem fotoreceptor.
 1.1 Tunica externa(sclerotica) are:
- Sclerotica - o portiune posterioara, opaca, alb-sidefie si
cu rol de protectie;
- Corneea - portiune anterioara, transparenta, avasculara
cu fibre nervoase amielinice.
 1.2 Tunica medie(coroida) are:
- Coroida – este o membrana pigmentata, vasculara, cu rol in
nutritia globului ocular.
- Corpul ciliar – este format dintr -un muschi ciliar ( alcatuit
din fibrea musculare netede dispuse radiar si circular) si
procesele ciliare( sunt ghemuri casculare caare secreta
umoarea apoasa si umoarea sticloasa ).
- Irisul – este alcatuit din fibre musculare netede circulare si
radiare; prezinta un orificiu central ( PUPILA ) cu diametru
variabil in functie de intensitatea luminii.
 1.3 Tunica interna:
- Este o membrana care contine celule fotoreceptoare.
- Este alcatuita din celule nervoase ( Celule
FOTORECEPTOARE, neuroni BIPOLARI, neuroni
MULTIPOLARI), celule de sustinere si celule pigmentare.
- Are 2 zone importante: pata galbena
pata oarba
Pata galbena( MACULA LUTEA )
- Predomina celule cu conuri;
- Are in centru o depresiune FOVEA CENTRALIS, in care se
gasesc numai conuri si reprezinta ZONA CU ACURITATEA
VIZIBILA MAXIMA;
Pata oarba
- Nu contine celule fotoreceptoare;
- Este locul pe unde iese nervul optic din retina.
 2 Sistemul optic este format din mediile transparente:
a) Corneea;
b) Umoarea apoasa:
- Este un lichid transparent, secretat de procesele ciliare;
- Are compozitie asemanatoare lichidului cefalorahidian;
- Se afla in camera anterioara ( intre cornee si iris ) si in
camera posterioara ( intre iris si cristalin );
c) Cristalinul:
- Este o lentila biconvexa;
- Se afla intr-o capsula elastica, numita cristaloida;
- La extremitati se leaga de muschiul ciliar prin ligamentul
suspensor;
- Focalizeaza razele luminoase patrunse prin pupila.
d) Corpul vitros ( umoarea vitroasa/sticloasa ):
- Se gaseste intre cristalin si retina;
- Este transparent, cu consistenta de gel.
 3 Sistemul fotoreceptor – este reprezentat de retina.

Segmentele analizatorului vizual:

1) Segmentul periferic( Receptorul ) – este reprezentat de
celulele fotoreceptoare.
Este alcatuit din:
 – Celule cu conuri: in numar de 5-7 milioane; contin pigmentul
IODOPSINA; au prag de sensibilitate ridicat; sunt receptori
pentru vederea diurna.
– Celule cu bastonase: in numar de 125-130 de milioane; contin
pigmentul fotosensibil RODOPSINA( purpurul retinian ); au prag
de sensibilitate scazut; sunt receptori pentru vederea nocturna
si crepusculara.
2) Segmentul intermediar ( de conducere) - este format din trei
neuroni:
- primul neuron (protoneuronul) - este un neuron bipolar din
retina;
- al doilea neuron (deutoneuronul) - este un neuron multipolar
din retina. Axonii neuronilor multipolari formeaza nervul optic.
La nivelul chiasmei optice se încrucișează axonii care provin din
jumătățile nazale ale celor două retine. Din chiasma optica
pornesc două fascicule, denumite tracturi optice. Fiecare tract
optic conduce informatia din jumatatea temporala a retinei de
aceeasi parte si din jumatatea nazală a retinei de partea opus;
- al treilea neuron (tritoneuronul) - este in corpul geniculat
lateral din metatalamus.
3) Segmentul central - este localizat in aria vizuala din lobul occipital,
pe marginile scizurii ca calcarine.

Fiziologia analizatorului vizual

Procesele prin care se realizeaza vederea sunt: receptia vizuala,
transmiterea mesajelor vizuale, formarea senzatiilor vizuale.
Receptia vizuala se realizeaza la nivelul celulelor fotoreceptoare din
retina si se bazeaza pe mecanisme optice si pe fenomene
fotochimice. Pe retine se formeaza imagini clar, reale, mai mici si
rasturnate ale obiectelor.
 1) Ochiul emetrop (normal)- razele de lumina paralele emise de
un obiect situat la infinit focalizeaza pe retina.

2) Ochiul miop- este mai alungit anteroposterior decat ochiul

normal ( Miopie axiala ) sau curbura cristalinului este exagerata
( Miopie de curbura ).

-fasciculul de raze paralele focalizează in fata retinei;

-imaginea formată este neclară:
-se corectează cu lentile divergente (biconcave).
3) Ochiul hipermetrop- este mai turtit decât ochiul normal
( hipermetropie axială )sau cristalinul este prea aplatizat
( hipermetropie de curbura )
-fasciculul de raze focalizează in spatele retinei;
-imaginea format este neclară;
-se corectează cu lentile convergente (biconvexe).

Reflexul pupilar fotomotor – irisul regleaza reflex ( prin variatia

diametrului pupilar) cantitatea de lumina proiectata pe retina.
 Lumina puternica – se contracta fibrele musculare circulare ale
irisului ( inervatie de fibre nevoarse parasimpatice); pupila se
micsoreaza=pupiloconstrictie=mioza;
 Lumina slaba – se contracta fibrele musculare radiare ( inervate
de fibrenervoase parasimpatice ); pupila se
mareste=pupilodilatatie=midriaza.

Acomodarea – este un proces automat de adaptare a ochiului

pentru vederea clara a obiectelor situate intre punctul proxim si
punctul remotum.
o Punctul proxim = punctul cel mai apropiat de ochi la care
vederea clara a obiectului se face cu efort maxim de
acomodare;
o Punctul remotum (6m) = punctul cel mai apropiat de ochi la
care vederea clara a obiectului se face fără acomodare.
 Modificări in timpul acomodării :
- Rotirea interna a globilor oculari datorita contractiei
muschilor extrinseci;
- Micsorarea pupilei;
- Contractia fibrelor circulare ale muschiului ciliar (inervate
de fibre nervoase parasimpatice);
- Ligamentele cristalinului se relaxeaza;
- Curbura cristalinului creste.

Adaptarea celulelor fotoreceptoare:

- Se realizeaza prin descompunerea pigmentilor fotosensibili sub
actiunea luminii si refacerea pigmentilor la intuneric;
- Depinde de cantitatea de pigment fotosensibil din celulele
fotoreceptoare si durate expunerii lor la lumina sau la
intuneric;
- Adaptarea la intuneric dureaza 30-40 de minute;
- Adaptarea la lumina dureaza 5 minute.

Mecanismul vederii cromatice :

- Retina este alcatuita din 3 tipuri de celule cu conuri – ce contin
pigmenti pentru culorile rosu, verde, albastru.
- Stimularea unei singure categorii de conuri determina senzatia
culorii absorbite;
- Stimularea concomitenta si inegala a celor 3 categorii de conuri
da diferite senzatii cromatice;
- Stimularea concomitenta si egala a celor 3 categorii de conuri
da senzatia de lumina alba;
- In lipsa stimularii luminoase se produce senzatia de negru.
 Notiuni elementare de igiena si patologie ale analizatorului vizual
Boli
CATARACTA:
-opacifierea totala sau
partiala a cristalinului.
GLAUCOMUL (apa
neagra)
-produce atrofierea
nervului optic si
ingustarea campului
vizual.
Cauze Simptome
-lovituri; -pierderea vederii;
-diabet; -modificarea culorii
-intoxicatii; pupilei.
-varsta inaintata;
-congenitale;
-neutilizarea echipamentului
adecvat de catre muncitorii
care lucreaza la temperaturi
ridicate, radiatii infrarosii
( turnatorii, fabrici de sticla ).
-atrofierea nervului optic; -cresterea tensiunii
-varsta înaintata; intraoculare;
-ereditate; -scaderea vederii pana la
-diabet; pierderea ei;
-boli vasculare; -dureri de cap violente;
-miopie. -roseata in ochi.

CONJUCTIVITA: - infectie virala. -inflamarea si inrosirea

-inflamatie a conjuctivei conjunctivei globului
globului ocular; ocular;
-este o boala contagioasa; -senzatia de arsura la
-se transmite prin secretii nivelul ochilor si
care ajung pe maini, lacrimare;
prosop, fata de perna; -scurgere puruienta,
-netratata duce la orbire. mâncărimi oculare.

Prevenirea bolilor:
- Respectarea regulilor de igiena a vederii;
- Evitarea privitului indelungat la televizor;
- Folosirea ochelarilor de soare si a ochelarilor de protectie la
locul de munca;
 - Evitarea frigului, vantului;
- Evitarea inotului in apepoluate.

7) Analizatorul acustico- vestibular

Urechea este formata din Urechea externa

Urechea medie
Urechea interna
1. Urechea externa – este formata din pavilionul urechii si
conductul auditiv ( adica calea auditiva )
2. Urechea medie(camera timpanica) :
- Este situata in osul temporal;
- Prezinta la exterior timpanul, iar spre interior fereastra ovala si
fereastra rotunda;
- Comunica cu nasofaringele prin trompa lui Eustachio;
- Contine aer la presiune atmosferica;
- Intre timpan si membrana ferestrei ovale se afla lantul de 3
oscioare, ele au rolul de a transmite sunetul catre urechea
interna, ciocanul- diminueaza sunetul daca acesta este prea
puternic, nicovala- transmite sunetul, iar scarita- creste
intensitatea sunetului daca acesta este pre mic.
3. Urechea interna:
- Este formata din labirintul osos in care se afla labirintul
membranos
 Labirintul osos: contine perilimfa; este alcatuit din 3 canale
semicirculare, vestibul osos si mecul osos(cohleea)
 Labirintul membranos: contine endolimfa; este alcatuit din 3
canale semicirculare, vestibul membranos( format din utricula
 si sacula ) si melcul membranos( canalul cohlear ); in cele 3
canale semicirculare, utricula si sacula se afla receptorii
vestibulari; in melcul membranos se gasesc receptorii pentru
auz.
Segmentele analizatorului auditiv
1 Segmentul periferic ( receptorul )
- Se afla in mecul osos (cohlee)
Cohleea -este un canal osos rasucit de 2 ori si jumatate in jurul
unui ax central – columela;
- este impartita de lama spirala osoasa, membrana
bazilara, membrana vestibulaara in:
 Doua rampe: rampa vestibulara si rampa timpanica care
comunica prin helicotrema;
 Canalul cohlear- delimitat de membrana bazilara,
membrana vestibulara si peretele extern al cohleei;
- contine receptorii auditivi in organul Corti.
Organul Corti -este situat intre fata interna a membranei
bazilare si membrana tectoria;
- este format din:
 Celelule de sustinere ( delimiteaza tunelul lui Corti )
 Celule senzoriale auditive ( la polul apical prezinta cili care
strabat membrana reticulara, iar varful se inclaveaza in
membrana tectoria ).
2 Segmentul intermediar ( de conducere ):
- Este format din 4 neuroni:
a. Primul neuron ( protoneuronul ) este localizat in
ganglionul spiral Corti din columela; dentritele sunt
conectate cu celulele senzoriale; axonii formeaza ramura
acustica( cohleara ) a nervului acustico-vestibular.
 b. Al doilea neuron ( deutoneuronul) este situat in nucleii
cohleari din punte.
c. Al treilea neuron se afla in coliculul inferior din
mezencefal.
d. Al patrulea neuron se găsește in corpul geniculat medial
din metatalamus.
3 Segmentul central se afla in girusul temporal supeiror.

Fiziologia analizatorului acustic:

Urechea umana percepe sunete cu fervența cuprinsa intre 16 – 20
000 Hz si intensitatea de 1 - 120 b (decibeli). Pavilionul captează
undele sonore, conductul auditiv/ extern. le transmite la membrana
timpanica, care vibrează. Sistemul de oscioare transmite vibratile la
fereastra ovala de unde sunt preluate de perilimfa din rampa
vestibulara si timpanica. Oscilațiile perilimfei determina si oscilații ale
endolimfei, deoarece membrana vestibulara este extrem de subțire.
Oscilațiile perilimfei determina deformarea membranei bazilare pe
care se afla organul Corti. Cilii celulelor auditive se îndoaie față de
membrana tectoria si se declanșează un potențial de acțiune,
transmis sub forma de impuls nervos, prin calea auditiva, la
segmentul central, unde se transforma in senzația de auz. La baza
melcului se percep sunetele înalte, iar la vârful acestuia se percep
sunetele joase.

Segmentele analizatorului vestibular

1 Segmentul periferic(receptorul)-este reprezentat de crestele
ampulare si aparatul otolitic.
Crestele ampulare – se afla in ampulele canalelor semicirculare
membranoase;
 – contin celule de sustinere si celule senzoriale cu
cili inglobati intr-o masa gelatinoasa (cupula)
– mentin echilibrul in conditii acceleratiilor
circulare ale capului si corpului ( miscari in jurul axei orizontale,
verticale, laterale )
Macula – se afla in utricula si sacula;
– contine celule de sustinere si celule senzoriale cu cili care se
afla in contact cu o masa gelatinoasa, ce contine otoliti(cristale
microscopice de carbonat de calciu )
– permite mentinerea echilibrului in conditii statice si
dinamice.
2 Segmentul intermediar(de conducere) – este alcatuit din 3 neuroni:
 Primul neuron(protoneuronu) – se afla in ganglionul vestibular
Scarpa;
– dentritele sunt conectate cu
celulele senzoriale;
– axonii formeaza ramura
vestibulara a nervului acustico-vestibular.
 Al doilea neuron(deutoneuronul) – se afla in nucleii vestibulari
din bulbul rahidian;
 Al treilea – se afla in talamus.
3 Segmentul central- se afla in girusul temporal superior.

Fiziologia analizatorului vestibular:

 când capul sta nemiscat otolitele apasă asupra receptorilor
maculari care trimit impulsuri nervoase spre segmentul central,
informându-l asupra pozitiei corpului;
  cand capul si corpul suferă accelerari liniare (inainte, inapoi sau
lateral), otolitele sunt impinse in sens opus mișcări. Se
declansenza impulsuri nervoase care ajung la segmentul central
si se declanseaza reactii motorii pentru corectarea pozitiei
corpului si capului;
• mișcările de rotație antrenează rotația simultana a
canalelor semicirculare aflate in planul rotației respective.
La nivelul receptorilor iau naștere potențiale de acțiune
care sunt transmise prin nervul vestibular până la
segmentul central. Canalele semicirculare orizontale si
laterale informează asupra mișcărilor in jurul axului
vertical (răsuciri, întoarceri).

Boli Cauze Simptome Prevenire

Otita: -micotice; Otita externa: -respectarea regulilor

1. Otita externa= infecția -bacteriene; -eczema acuta sau de igiena a urechii.
urechii externe; -virale. cronica;
2. Otita medie= infecția
urechii medii. Otita medie:
-durere;
-scăderea auzului;
-febra, frisoane;
-stare generala proasta;
-perforarea timpanului;
-complicații: meningite,
encefalite.
 8)Analizatorul cutanat

 Analizatorul cutanat contine receptori tactili, termici, durerosi,

de presiune si vibratori situati in piele.
 Pielea este fromata din 3 straturi: epiderm, derm si hipoderm.
 Epidermul – testut epitelial pluristratificat, keratinizar, assezat
pe membrana bazala;
 Dermul – tesut conjunctiv dens si prezinta papile dermice.
 Hipodermul – tesut conjunctiv lax cu celule adipoase si
reprezinta rezerva de grasime subcutanata a organismului.

Segmentele analizatorului cutanat

1) Segmentul periferic(receptorul):
Este format din:
- Receptorii tactili : corpusculii Meissner si corpusculii Merkel:
situati in derm; corpsuculii Golgi, corpusculii Ruffini si
corpusculii Vater-Pacini: situati in hipoderm;
- Receptorii termici: corpusculii Krause – in derm ; corpusculii
Ruffini – in hipoderm;
- Receptorii durerosi: terminatii nervoase – in epiderm;
2) Segmentul de conducere – este reprezentat de caile
sensibilitatii exteroreceptive;
- conduc informarii de la exteroreceptorii tactili, termici si durerosi
in scoarta cerebrala pentru formarea senazatiilor specifice;
- au 3 neuroni;
- conduc impulsul prin fasciculele:
a) spinotalamice - lateral – pentru sensibilitatea termica si
dureroasa;
 - anterior – pentru sensibilitatea tactila grosiera si
protopatica;
- primul neuron ( ganglion spinal) impreuna cu al doilea
neuron( cornul posterior al maduvei spinarii ) si al treilea
neuron( talamus) se incruciseaza la nivelul maduvei spinarii.

b) spinobulbar – pentru sensibilitatea tactila fina

- primul neuron ( ganglion spinal ) impreuna cu al doilea neuroni
( nucleii Goll si Burdah din bulbul rahidian ) si cel de al treilea
neuron ( talamus ) se incruciseaza la nivelul bulbului rahidian.
3) Segmentul central – se afla in girusul postcentral din lobul
parietal – ariile somestezice.

Fiziologia analizatorului cutanat

 Sensibilitatea tactila fina( epicritica ):

- este determinata de deformari usoare ale tegumentului;
- zone cu sensibilitate mare sunt degetele si buzele.
 Sensibilitatea tactila grosiera ( protopatica ):
- este determinata de apasare;
-receptorii sunt situati in profunzimea tegumentului;
Discriminarea tactila – doua sau mai multe excitatii tactile
aplicate simultan sunt receptionate numai daaca distanta
dintre puncte este suficient de mare.
 Sebsibilitatea termica:
- este neuniforma pe suprafata tegumentului;
-receptorii pentru rece sunt mai numerosi;
 - intensitatea senzatiei depinde de marimea suprafetei
excitate si de diferenta de temperatura dintre tegument si
excitant.
 Sensibilitatea dureroasa:
- este determinata de excitanti care produc leziuni celulare;
- zone cu sensibilitate mare: degete, buze, varful limbii;
- algoreceptorii sunt mai rari in viscere;
- durerea viscerala nu se poate localiza precis.