SISTEMUL NERVOS

Clasificarea sistemului nervos

• Din punct de vedere functional sistemul nervos se clasifica in:

- sistem nervos somatic (al vietii de relatie) SNS

- sistem nervos vegetativ (al vietii vegetative) SNV

Sistemul nervos somatic asigura legatura intre organism si mediul de viata.

Sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea organelor interne (activitatea viscerelor).
Din punct de vedere structural si functional, SNV se clasifica in:
-sistem nervos simpatic (care actioneaza in situatii neobisnuite)
-sistem nervos parasimpatic (care actioneaza in conditii obisnuite)

• Din punct de vedere topografic sistemul nervos se clasifica in:

-sistem nervos central SNC

-sistem nervos periferic SNP

I.SNC - ax cerebrospinal (nevrax) este alcatuit din maduva spinarii si encefal

Maduva spinarii
Maduva spinarii este situata in canalul vertebral, format prin suprapunerea orificiilor
vertebrale.
Maduva spinarii se intinde de la vertebra cervicala C1 la vertebra lombara L2, de unde se
continua cu filum terminale pana la vertebra a doua coccigiana.
Encefal
Encefalul este situat in cutia craniana si este format din:
1.Trunchi cerebral (bulb rahidian, puntea lui Varolio si mezencefal)
2.Cerebel
3.Diencefal (talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus)
4.Emisferele cerebrale
Organele sistemului nervos central sunt protejate de un sistem de membrane cerebro-spinale
care alcatuiesc meningele. Cele trei membrane cerebro-spinale sunt: duramater, arahnoida si
piamater. Intre arahnoida si piamater se afla un spatiu plin cu lichid cefalo-rahidian, cu rol
trofic si de protectie mecanica.

II.SNP sistem nervos periferic este alcatuit din nervi periferici si ganglioni nervosi
Nervii periferici
-12 perechi de nervi cranieni (senzitivi, motori si micsti)
-31 perechi de nervi spinali (micsti)
Ganglionii nervosi
Ganglionii nervosi sunt alcatuiti din aglomerari de corpi neuronali si sunt reprezentati de:
FUNCȚIILE SISTEMULUI NERVOS

1. FUNCTIA REFLEXA
Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie a sistemului nervos.
Distributia substantei cenusii

a)La nivelul maduvei spinarii

Substanta cenusie este dispusa la interior, are forma de fluture si prezinta prelungiri numite
coarne (3 perechi de coarne)
b)La nivelul encefalului
1.In trunchiul cerebral substanta cenusie este dispusa la interior si fragmentata in nuclei:
senzitivi, motori, vegetativi si propii.
2.In cerebel substanta cenusie este dispusa la interior, unde formeaza nuclei de substanta cenusie,
si la exterior, unde formeaza scoarta cerebeloasa.
3.In diencefal sunt mase de substanta cenusie sub forma de nuclei in toate componentele sale:
talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus.
4.In emisferele cerebrale substanta cenusie este dispusa la interior, unde formeaza nucleii bazali
(corpii striati), si la exterior, unde formeaza scoarta cerebrala (cortexul cerebral).

Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex (reflexul).

Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la actiunea unui stimul asupra unei zone
receptoare. Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex.
Arcul reflex este format din 5 componente: receptor, cale aferenta, centru nervos, cale eferenta si
efector.

RECEPTOR → calea aferenta → CENTRU NERVOS→ calea eferenta → EFECTOR

1.Receptorul
- transforma energia stimulului in influx nervos.

Receptorii pot fi clasificati dupa mai multe criterii.

1.Dupa localizare
-exteroceptori situati la nivelul pielii, se afla la periferia organismului si primesc informatii din
mediul extern.
-propioceptori sunt localizati in muschi, tendoane, articulatii
-interoceptori (visceroceptori) sunt situati in peretii organelor interne
2.Dupa natura agentului excitant
-mecanoreceptori stimulati de atingere, presiune, lovire
-termoreceptori stimulati de diferentele de temperatura
-chemoreceptori stimulati de modificarea concentratiei unor substante (olfactivi si gustativi)
-fotoreceptori stimulati de lumina
-algoreceptori (nociceptori) stimulati de orice excitant care produce durere
3.Dupa viteza de adaptare
-fazici activitatea creste la aplicarea stimulului si scade la mentinerea lui
-tonici activitatea este constanta pe toata durata aplicarii stimulului
2.Calea aferenta – senzitiva; face legatura intre receptori si centri nervosi.
3.Centrul nervos – SNC: analizeaza si prelucreaza informatiile primite si genereaza impulsuri
nervoase, cu doua compartimente functionale:
1.compartimentul senzitiv unde sosesc informatiile de la receptori
2.compartimentul motor care transmite comenzile catre efectorii
4.Calea eferenta - motorie.Face legatura intre centrii nervosi si efectori.
5.Efectorul - muschi, care raspund prin contractie

- glande, care raspund prin secretie:

2. FUNCTIA DE CONDUCERE
Clasificarea cailor de conducere
Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba a sistemului nervos.
Substanta alba este formata din doua tipuri de cai:
Căi lungi - cai ascendente și cai descendente
Căi scurte – de asociație

I.CAILE ASCENDENTE - CAILE SENSIBILITATII

Caile ascendente sunt senzitive.Conduc excitatiile sub forma de influx nervos, de la receptori
(exteroceptori, propioceptori si interoceptori) la centri nervosi, si deservesc sensibilitatea
corpului. Sensibilitatea exteroceptiva este de trei tipuri: tactila fina (epicritica) si tactila grosiera
(protopatica), termica si dureroasa.

1.CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE

Caile sensibilitatii exteroceptive sunt cai specifice; au pe parcurs trei neuroni; au proiectie
corticala; conduc impulsuri de la exteroreceptori tactili, termici si durerosi in scoarta cerebrala,
pentru formarea senzatiilor specifice.

a) Sensibilitatea tactila fina (epicritica) - este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si
Burdach.

b) Sensibilitatea tactila grosiera (protopatica) – este condusa prin fasciculul spinotalamic

anterior.

c) Sensibilitatea termica si dureroasa - este condusa prin fasciculul spinotalamic lateral.

2.CAILE SENSIBILITATII PROPIOCEPTIVE (KINESTEZICE)

Caile sensibilitatii propioceptive sunt cai specifice. Conduc informatiile de la propioceptori.
a)Sensibilitatea propioceptiva constienta - este condusa prin fasciculele spinobulbare Goll si
Burdach.
Rol: conduc informatiile referitoare la simțul poziției și al mișcării în spațiu.

b) Sensibilitatea propioceptiva inconstienta - este condusa prin fasciculul spinocerebelos

direct și fasciculul spinocerebelos incrucisat
Rol: conduc informații despre sensibilitatea de control a mișcării
3.CAILE SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE (VISEROCEPTIVE)
Rol: conduc informatii de la viscere.
II.CAILE DESCENDENTE - CAILE MOTILITATII
- Caile descendente sunt motorii. Conduc impulsuri nervoase de la centri nervosi ai encefalului
spre maduva, si deservesc motilitatea corpului.
- Caile descendente sunt de doua tipuri: voluntare (piramidale) si involuntare (extrapiramidale).

1.CAILE MOTILITATII VOLUNTARE (PIRAMIDALE)

Motilitatea voluntara este condusa pe caile piramidale corticospinale (directe si incrucisate) si
corticobulbare.

a) Caile piramidale corticospinale sunt coduse prin fasciculele:

- piramidal incrucisat
- fasciculul piramidal direct.
Caile motilitatii voluntare au pe parcurs doi neuroni: primul, în neocortexul motor, al doilea, in
cornul anterior al maduvei spinarii.
Rol: conduc comenzi pentru miscarile voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice
din regiunea trunchiului și membrelor.

2.CAILE MOTILITATII INVOLUNTARE (EXTRAPIRAMIDALE)

Caile motilitatii involuntare au origine corticala si subcorticala.
Rol: conduc comenzi catre muchi scheletici si determina contractii musculare automate, intervin
in realizarea unor activitati umane complexe, cum ar fi: mersul, scrisul, condusul masinii,
innotul, cantatul la intrumente.

Caile extrapiramidale cu origine subcorticala sunt reprezentate de fasciculele:

- tectospinale (cu origine in coliculii cvadrigemeni din mezencefal);
- rubrospinale (cu origine in nucleii rosi din pedunculii cerebrali din mezencefal);
- nigrospinale (cu origine in substanta neagra din pedunculii cerebrali din mezencefal);
- vestibulospinale (cu origine in nucleii vetibulari din bulbul rahidian);
- olivospinale (cu origine in olivele bulbare din bulbul rahidian);
- reticulospinale (cu origine in substanta reticulata a trunchiului cerebral);

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV)

Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului nervos care coordoneaza activitatea viscerala
(inconstienta).

Din punct de vedere structural si functional SNV este format din doua parti:
1.Sistem nervos simpatic
Sistemul nervos simpatic actioneaza in situatii neobisnuite: frica, furie, spaima.
- Centri nervosi simpatici sunt situati in maduva spinarii, in coarnele laterale din regiunea
toracica si lombara
- Partea periferica este reprezentata de ganglionii vegetativi si fibre vegetative preganglionare si
postganglionare.
2.Sistem nervos parasimpatic (cranian si sacral)
Sistemul nervos parasimpatic actioneaza in situatii obisnuite de liniste si relaxare a organismului.
- Centri nervosi parasimpatici sunt situati in trunchiul cerebral si in coarnele laterale ale maduvei
spinarii din regiunea sacrata.
- Partea periferica este reprezentata de fibre nervoase de la nivelul trunchiului cerebral si al
maduvei spinarii din regiunea sacrata si plexuri vegetative.

EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICULUI ȘI PARASIMPATICULUI ASUPRA ORGANELOR

NOTIUNI ELEMENTARE DE IGIENA SI PATOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS

I.MENINGITA
Meningita este o boala infectioasa provocata de inflamarea meningelor cerebrospinale 1.Cauze
Cauzele sunt infectioase, toxice, alergice, virusuri, ciuperci, protozoare.
Simptome - dureri de cap, febra, varsaturi, fotofobie (frica de lumina), contractia muschilor cefei,

II.HEMORAGII CEREBRALE
Hemoragiile cerebrale reprezinta revarsarea sangelui in tesuturi si cavitati, prin ruperea unui vas
de sange din creier (accident vascular cerebral).
Cauze - Hipertensiunea arteriala, afectiuni cardiace si vasculare, fumatul si consumul excesiv de
alcool, obezitatea, traumatisme arteriale, tumorile cerebrale.
Simptome - cefalee severa (dureri de cap puternice), varsaturi, lesin, pupile inegale, , coma,
paloare, agitatie, hipotensiune ritm respirator accelerat.
III.COMA
Coma este o stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare; Pierderea
sensibilitatii si a motilitatii voluntare cu pastrarea functiilor respiratorii si circulatorii
Cauze - boli grave: meningita, encefalita, hemoragii cerebrale, accidente traumatice, tumori,
intoxicatii medicamentoase
Simptome - Pierderea cunostintei, lipsa de reactie fata de stimuli externi.

Prevenire

- Adoptarea unui stil de viata sanatos; evitarea surmenajului, a activitatii nervoase excesive.
- evitarea consumului excesiv de tutun, alcool si cafea
- evitarea frigului sau caldurii excesive.
- Dozarea efortului fizic și intelectual