II.

FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

Organismul uman îndeplinește trei tipuri de funcţii:

1. Funcţiile de relaţie-
 Asigură legătura dintre organism și mediu;
 sunt realizate de către :
 sistemul nervos;
 sistemul locomotor (osos și muscular);
 sistemul endocrin ;
 organele de simţ.
2.Funcţiile de nutriţie-
 Asigură întreţinerea vieţii, creșterea și dezvoltarea organismului;
 sunt realizate de către:
 sistemul digestiv;
 sistemul circulator;
 sistemul respirator ;
 sistemul excretor.
3. Funcţiile de reproducere-
 Asigură perpetuarea speciei;
 se realizează prin sistemul reproducător.
A.Functiile de relaţie
SISTEMUL NERVOS
1.ROL
Sistemul nervos participă la realizarea funcţiilor de relaţie (SENSIBILITATEA
şi MIŞCAREA) şi coordonează activitatea organelor interne (VISCERE) asigurând
astfel integrarea organismului în mediul de viaţă.
Sistemul nervos,
împreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea funcţiilor organismului.
Sistemul nervos (SN) are rol în special:
- în reglarea activităţii musculaturii
- și în reglarea activităţii glandelor secretorii ( atat exocrine, cat și endocrine).
Reglarea activităţii musculaturii scheletice este realizată de sistemul nervos
SOMATIC.
Reglarea activităţii musculaturii viscerale și a glandelor ( exo- si endocrine) este
realizată de sistemul nervos VEGETATIV.

CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos este alcătuit din totalitatea organelor în componenţa cărora intră
ţesutul nervos.
Ţesutul nervos este alcătuit din două tipuri de celule celule nervoase (=neuroni)
celule gliale (= nevroglie)
 Clasificarea sistemului nervos se face din punct de vedere topografic şi funcţional.
I.După localizare ( topografie), sistemul nervos este clasificat în:
 - sistem nervos central (SNC);
- sistem nervos periferic (SNP ).
1..SISTEM NERVOS CENTRAL (SNC) =ax cerebrospinal = nevrax
este format din: ENCEFAL şi MĂDUVA SPINĂRII.
bulb rahidian;
a) Encefal - este situat în 1.Trunchi cerebral puntea lui Varolio
cutia craniană mezencefal
și este format din: 2.Cerebel
talamus
3. Diencefal metatalamus ;
epitalamus;
hipotalamus.
4.Emisferele cerebrale.
b) Măduva spinării
Se găseşte situată în canalul vertebral= canalul rahidian, fomat din suprapunerea
orificiilor vertebrale pe care nu îl ocupă în intregime.
Se întinde de la gaura occipitală sau vertebra cervicală (C1) la vertebra lombară
L2 de unde se prelungeşte cu conul medular, iar acesta cu filum terminale până la baza
coccisului (vertebra a doua coccigiană).
De o parte şi de alta a conului medular şi a filumului terminal, nervii lombari şi
sacrali, cu direcţie aproape verticală formează "coada de cal".
Prezintă două umflături sau dilatări, cervicală si lombară, care corespund regiunilor
măduvei spinării din care se desprind nervii membrelor superioare şi inferioare.
Organele sistemului nervos central sunt protejate de un sistem de membrane
cerebro-spinale care alcătuiesc meningele.
Cele trei membrane cerebro-spinale duramater
arahnoida Între arahnoidă si piamater
piamater. se sflă LCR
(lichid cefalorahidian cu rol de
protecţie mecanică si rol .nutritiv).
nervi periferici
2.SISTEM NERVOS PERIFERIC (SNP) este format din ganglioni nervoşi
 Nervii periferici alcătuiți din prelungirile neuronale, sunt reprezentați de :
- nervii cranieni, în număr de 12 perechi, sunt senzitivi, motori si micști;
- nervii spinali, în număr de 31 perechi , sunt micști.
Nervi senzitivi- conduc impulsurile nervoase de la receptori→ SNC
Nervi Nervi motori – conduc impulsurile de la SNC → efectori
Nervi micşti – au fibre senzitive
Motorii
! NERVII: - după localizare: - CRANIENI; - după functie: - SENZITIVI;
- SPINALI. - MOTORI;
-MICŞTI
  Ganglionii nervoși alcătuiți din aglomerări de corpi neuronali ( mai mulţi
corpi celulari ai neuronilor) sunt reprezentați de :
- ganglioni spinali;
- ganglioni cranieni;
- ganglioni vegetativi.

II. După rol ( functie), sistemul nervos poate fi clasificat în:

- sistem nervos somatic (al vieții de relație) SNS;
- sistem nervos vegetativ (al vieții vegetative) SNV.
Sistemul nervos somatic asigură legătura între organism şi mediul de viaţă.
Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea organelor interne (activitatea
viscerelor).

1. SISTEM NERVOS SOMATIC (sau SN AL VIEŢII DE RELAŢIE)

Sistem unitar de organe care :
 asigură inervaţia senzitivă si motorie a structurilor somatice piele
muschi striati
oase
ligamente
analizatori
 transformă excitatiile în senzatii => reactii de apărare;
de adaptare
 face legătura dintre organism și mediul de viață, controlând activitatea mușchilor
scheletici;
Deci, sistemul nervos somatic este un sistem de organe care realizează şi reglează
funcţiile senzitive, motorii şi psihice ale organismului în raport cu condiţiile variabile
ale mediului.
Rol: realizează integrarea organismului în mediul său de viață.
2. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV)
sau SN AL VIEŢII DE NUTRITIE)
- asigură inervaţia senzitivă si motorie a viscerelor.
- reglează
coordonează activitatea organelor interne: - nutriţia
- respiraţia;
- circulaţia;
-excreţia
SNV coodonează activitatea organelor interne(viscerelor) în condiţii diferite de viață.
SNV adaptează activitatea organelor interne la:
- situațiile obișnuite = condiţii normale de viaţă (SNV parasimpatic) ;
- situațiile neobișnuite, de suprasolicitare, periculoase (SNV simpatic).

   
 SISTEMUL NERVOS SOMATIC.
FUNCŢIA REFLEXĂ

Funcţia reflexă realizează legătura dintre părţile componente ale organismului si

dintre organism si mediul de viaţă.
Funcţia reflexă constă în realizarea actului reflex(=reflex).
Funcţia reflexă se realizează prin substanţa cenuşie a sistemului nervos de către
neuronii somatici şi vegetativi.

ACTUL REFLEX / REFLEXUL

Mecanismul fundamental de funcţionare a sistemului nervos este ACTUL REFLEX
(reflexul).
REFLEXUL reprezintă procesul fiziologic de răspuns a centrilor nervoşi la
acţiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.
Răspunsul reflex poate fi :
- excitator;
- inhibitor.
Pentru realizarea unui act reflex este nevoie de un arc reflex.
Baza anatomică (= substratul anatomic) a actului reflex este arcul reflex.
Arcul reflex = traseul pe care îl urmează informaţia nervoasă în timpul
desfăşurării unui reflex, până la obţinerea răspunsului.
Actul reflex alcătuit din cinci componente anatomice:
1- Receptorul- percepe acţiunea stimulilor şi generează potenţiale de acţiune
2- Calea aferentă(senzitivă)– conduce potenţialul de acţiune la SNC =centrul reflex
3- Centrii nervosi - prelucrează potenţialele de acţiune şi generează altele cu valoare de
răspuns
4- Calea eferentă (motorie)– conduce potenţialul la efectori
5- Efectorul- produce un răspuns = contracţie / secreţie.
CALE AFERENTĂ
SENZITIVĂ (CA) 2 CENTRUL
STIMUL RECEPTOR NERVOS
1 3
CALE EFERENTĂ 3
MOTORIE ( CE) 4
EFECTOR RĂSPUNS
5
1. RECEPTORUL este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin
variaţii de potenţial gradate, proporţional cu intensitatea stimulului.
Rolul receptorului este de a transforma energia stimului în impuls nervos.
Receptorii pot fi :
a) celule epiteliale senzoriale : - gustative;
- auditive
- vestibulare
b) terminatii nervoase : - libere;
- încapsulate
 CLASIFICAREA RECEPTORILOR SENZORIALI
 În functie de PROVENIENTA stimulului ( după localizare):
 exteroceptori - sunt situaţi spre periferia organismului ;
- primesc stimuli (informaţii) din mediul extern.
 interoceptori (visceroceptori)- sunt situaţi în pereţii organelor interne(viscere);
– primesc informaţii din interiorul organismului
(baroreceptori,chemoreceptori);
 proprioceptori - sunt localizaţi în muşchi, tendoane, articulaţii,
periost ( membrana conjunctivă a oaselor),
pericondru (învelişul conjunctiv al cartilajelor);
–primesc stimuli de la muşchi, tendoane, articulaţii
ROL:
– informează despre poziţia corpului ;
– permit controlul mişcarii
 În functie de TIPUL DE ENERGIE pe care o prelucrează (după natura agentului
excitant):
 mecanoreceptori -stimulaţi de deformarea membranei celulare a receptorului sau
celulelor vecine :
-receptori pentru tact, vibraţii şi presiune (tactili, termici,
dureroşi, auditivi, vestibulari).
 chemoreceptori – stimulaţi chimic:
- muguri gustativi – detectează gustul; situaţi în cavitatea bucală;
- olfactivi- situaţi în cavitatea nazală.
*nociceptorii= algoreceptori = receptori ai durerii- sunt consideraţi ca făcând
parte din această categorie, deoarece sunt stimulaţi de substanţe chimice eliberate de
celulele distruse; nociceptorii detectează leziuni tisulare.
 fotoreceptori – sunt stimulaţi de lumină ;
– celule cu conuri şi celule cu bastonaşe din retină;
 termoreceptori – răspund la variaţii de temperatură: terminaţii nervoase.
–unii receptori sunt specializaţi pentru senzaţia de cald şi alţii
pentru senzaţia de rece.
 osmoreceptori- pentru presiune osmotică;
 baroreceptori- pentru presiune;
 algoreceptori – nociceptori (pentru durere).
 În functie de VITEZA DE ADAPTARE :
 fazici – răspund cu o crestere a activităţii la aplicarea stimulului, dar, în ciuda
menţinerii acestuia, activitatea lor scade ulterior: receptorul olfactiv.
 tonici -prezintă activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului:
receptorul vizual.
2) CALEA AFERENTĂ este senzitivă.
Este reprezentată de:
- dendritele şi axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
- dendritele şi axonii neuronilor senzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni.
- ROL :Conduce informaţia nervoasă de la receptori la centrul nervos.
 3) CENTRII NERVOŞI reprezintă toate structurile sistemului nervos central care
participă la actul reflex respectiv.
Sistemul nervos central are trei nivele:
- nivelul măduvei spinării;
- nivelul subcortical (diencefal, cerebel, trunchi cerebral);
- nivelul cortical, cortex cerebral (scoarţa cerebrală).
Centrul reflex: - neuroni medulari;
- centri nervosi din:
- trunchiul cerebral;
- cerebel;
- cortex.
Centrul nervos:
- Este format din corpii celulari ai neuronilor;
- Prezintă două componente:
a) Componenta senzitivă- unde ajung informaţiile de la receptori, sunt
analizate si prelucrate;
b) Componenta motorie- de unde pleacă comenzile către efectori.
Centrul nervos : - analizează si prelucrează informaţiile primite şi
- generează impulsuri nervoase.

4) CALEA EFERENTĂ este motorie.

ROL: Face legătura dintre centrii nervoşi şi efectori, transmiţând comenzile.
Este reprezentată de:
-axonii neuronilor motori somatici (motoneuroni ) din coarnele anterioare ale
măduvei spinării;
- axonii neuronilor vegetativi din coarnele laterale ale măduvei spinării.

5) EFECTORI
Efectorii sunt muşchii striaţi (pentru SN somatic) şi muşchii netezi (pentru SN
vegetativ), care răspund prin contracţie şi glandele endocrine şi exocrine (pentru SN
vegetativ) care răspund prin secreţie.
– ROL : Efectorul efectuează (execută) comanda primită de la centrul nervos şi
emite un răspuns.

Fig. Arc reflex medular

Reflexele pot fi :
măduva spinării
- NECONDIŢIONATE- au centrul reflex în trunchiul cerebral
cerebel
diencefal
- CONDIŢIONATE ( dobandite prin învăţare) – au centrul reflex în
emisferele cerebrale.

MĂDUVA SPINĂRII
LOCALIZARE
- se găseşte situată în canalul vertebral = canalul rahidian, fomat din suprapunerea
vertebrelor pe care nu îl ocupă în intregime.
- se întinde de la prima vertebră cervicală ( C1)(= emergenţa primului nerv cervical,
gaura occipitală) pană la vertebra lombară L2, de unde se prelungeşte cu conul
medular, iar acesta cu filum terminale până la baza coccisului (vertebra a doua
coccigiană), care împreună cu nervii lombari şi sacrali, cu direcţie aproape verticală
formează "coada de cal".

Fig. Secțiune sagitală prin măduva spinării și creier

MĂDUVA SPINĂRII. CONFIGURAŢIE INTERNĂ

Substanţa cenuşie
- formată din corpii celulari ai neuronilor care formează centri nervoşi;
- realizează functia reflexă= primeste, prelucrează si generează impulsuri ; -
- localizată la interior;
- coloană cu formă de future sau literă H ;
- 3 perechi de coarne unite prin comisura cenuşie, care prezintă în centru, canalul
ependimar ce conţine LCR .
  două coarne anterioare (ventrale) (o pereche de coarne anterioare) - late şi
scurte;
-conţin dispozitivul somatomotor, bine dezvoltat în zona dilatărilor;
- conţin două tipuri de neuroni somatomotori ( α, γ )radiculari ai căror axoni
formează rădăcina anterioară a nervilor spinali.
Neuronii somatomotori conduc informaţiile de la centrii nervoşi la efectori.
 două coarne posterioare (dorsale) (o pereche de coarne posterioare)- lungi,
înguste;
- conţin neuroni ai căilor sensitive, neuroni somatosenzitivi , neuroni de
asociaţie = intercalari.
Neuronii somatosenzitivi au semnificaţia de deutoneuroni (al II-lea neuron, neuron
de asociatie) ai căilor sensitive, cu ei făcând sinapsă protoneuronii (primul neuron),
al cărui corp se găseşte în ganglionii spinali.
Neuronii somatosenzitivi conduc informaţiile de la receptori la centrii nervoşi.
 două coarne laterale (o pereche de coarne laterale) - în regiunea cervicală
inferioară, toracală şi lombară superioară.
- conţin neuroni vegetativi:
½ posterioară : neuroni viscerosenzitivi simpatici
½ anterioară: neuroni visceromotori simpatici.
Substanta albă
- se află la periferia măduvei ( la exterior);
- formată din prelungirile neuronilor ( axoni, dendrite = fibre nervoase mielinice şi
amielinice) şi celule gliale (=nevroglii);
- prezintă trei perechi de cordoane : două cordoane posterioare, două cordoane
laterale, două cordoane anterioare;
- cordoanele sunt căi de conducere =TRACTURI =fascicule a impulsurilor
nervoase, între diferite etaje ale SNC(sistemului nervos central), care sunt :
*lungi ( de proiectie) - fascicule ascendente, situate, în general, periferic care
conduc impulsurile nervoase de la receptori spre creier (MS →encefal)(sensitive)
*fascicule descendente, situate spre interior, conduc impulsurile nervoase dinspre
creier spre efectori ( encefal → MS) (=motorii)
*scurte( fundamentale) =fascicule de asociaţie, situate profund, în imediata
vecinătate a substanţei cenuşii, care conduc impulsurile nervoase între etaje ale
măduvei.
Substanţa reticulată
- localizată în substanţa albă a măduvei, între coarnele laterale şi posterioare, mai
bine individualizată în regiunea cervicală; localizată si în comisura cenusie,
în jurul canalului ependimar;
- formată din neuroni dispuşi în reţea = > formeaza SRAA.
 FUNCŢIILE MĂDUVEI SPINĂRII - Funcţia reflexă
- Funcţia de conducere
FUNCŢIA REFLEXĂ A MĂDUVEI SPINĂRII
Funcţia reflexă a măduvei spinării este coordonată de către centrii nervoşi din
substanţa cenuşie a măduvei.
În măduva spinării => substanţa cenuşie este dispusă la interior şi prezintă
prelungiri numite coarne:
– 2 coarne anterioare ce conţin neuroni somatomotori;
– 2 coarne posterioare ce conţin neuroni somatosenzitivi;
– 2 coarne laterale ce conţin neuroni vegetativi: – visceromotori;
– viscerosenzitivi.
Centrii nervoşi (reflecşi ) din măduva spinării coordonează două tipuri de
reflexe medulare necondiţionate:
monosinaptice (osteotendinoase = miotatice)
I.REFLEXE SPINALE SOMATICE polisinaptice ( = nociceptive)
parasimpatice
II.REFLEXE SPINALE VEGETATIVE simpatice
I .REFLEXE SPINALE SOMATICE- sunt monosinaptice şi polisinaptice.
– Principalele reflexe spinale somatice sunt :
- reflexele miotatice
- nociceptive;
- reflexul de mers.
1. Reflexele monosinaptice = miotatice = de întindere= de extensie =
osteotendinoase
– Constau în contracţia bruscă a unui muşchi, ca răspuns la întinderea tendonului;
– Arcul reflex are 2 neuroni (senzitiv şi motor) între care există o singură sinapsă;
– Receptorii sunt proprioceptorii din muşchi, tendoane, ligamente, oase;
– răspunsul reflex apare cu viteză mare (timpul de latenţă (întarziere) este scurt
(intervalul de timp între aplicarea stimulului şi răspuns);
– Stimulul este un impuls unic, iar răspunsul este o contracţie simplă , numită
SECUSĂ;
– Sunt limitate şi nu iradiază (deoarece lipseşte neuronul intercalar).
Exemple - reflexele osteotendinoase : reflexul rutulian, ahilean, bicipital,
tricipital, plantar, abdominal.
2. Reflexele somatice polisinaptice = nociceptive = de flexie ( îndoire) =de
apărare
– Constau în retragerea unui membru ca răspuns la un stimul dureros, de apărare;
– au arcul reflex alcătuit din minimum 3 neuroni( senzitiv, intercalar=de asociaţie,
motor) între care există două sinapse;
– Timpul de latenţă este lung;
– Iradiază diferit în funcţie de intensitatea stimulului;
– Răspunsul este o contracţie de tip TETANOS(= contracţie multiplă);
– Receptorii specifici sunt pentru tact, durere , temperatură din piele
(=exteroceptori) sau din muşchi(= proprioceptorii);
– Efectorul este muşchiul flexor care retrage mâna sau piciorul din faţa agentului
cauzator al durerii (flexarea membrului respectiv).
Exemple : reflexele de apărare prin flexie faţă de stimulii care produc durere.

Studiul legilor care guvernează fenomenul de iradiere a fost făcut de PFLṺGER.

1. Legea localizării - un stimul cu intensitate slabă produce flexia uşoară a labei
piciorului
2. Legea unilateralitaţii - la creşterea intensităţii stimulului se produce flexia
întregului membru inferior;
3. Legea bilateralităţii (= simetriei)- la o nouă creştere a intensităţii stimulului se
produce flexia concomitentă a ambelor membre inferioare
4. Legea iradierii - o nouă creştere produce flexia celor 4 membre;
5. Legea generalizării – o altă creştere produce contracţii ( convulsii) generalizate
ale muşchilor membrelor şi trunchiului

II. REFLEXE SPINALE VEGETATIVE

T1- L2 pentru simpatic
– au centrii nervoşi în coarnele laterale S2, S3, S4 pentru parasimpatic
– au ca mediator chimic adrenalina ( epinefrina)
noradrenalina ( norepinefrina)
IIa) REFLEXE VEGETATIVE MEDULARE SIMPATICE
( SIMPATIC TORACO- LOMBAR)
- reflexe  pupilodilatatoare( pupilodilataţie = MIDRIAZĂ;
- creşterea secreţiei sudoripare;
- reflexe cardioacceleratoare( =cardioacceleraţie);
- reflexe vasoconstrictoare ;
- reflexe vasodilatatoare):
- relaxarea muşchiului vezical( detrusor) => reduce micţiunea
- reducerea activităţii sexuale;
- - reducerea defecaţiei

II b) REFLEXE VEGETATIVE MEDULARE PARASIMPATICE

( PARASIMPATIC SACRAT )
- contracţia muşchiului vezical => produce micţiunea
- relaxarea sfincterului vezical intern
-stimularea activităţii sexuale
- producerea defecaţie