FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE

ORGANISMULUI UMAN
I. FUNCŢIILE DE RELAŢIE – sensibilitatea: sistemul nervos + analizatorii
- mișcarea: - sistemul locomotor: - sistemul osos
- sistemul muscular

SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos → îndeplinește 2 funcții: - integrarea organismului în mediul înconjurător

- coordonarea activității tuturor țesuturilor organelor și sistemelor
de organe
→ se clasifică:
Din punct de vedere topografic (al localizării):
1. sistem nervos central = ax cerebrospinal sau nevrax (SNC)- este format din encefal și măduva spinării
2. sistemul nervos periferic este format din nervi periferici şi ganglioni nervoşi.
Nervii alcătuiţi din prelungirile neuronale, sunt reprezentaţide:
- nervii cranieni, în număr de 12 perechi, sunt senzitivi, motori şi micşti;
- nervi spinali, în număr de 31 perechi, sunt micşti.
Ganglionii nervoşi formaţi din aglomerări de corpi neuronali, sunt reprezentaţi de:
-ganglioni spinali;
-ganglioni cranieni;
-gangliono vegetativi.
II Din punct de vedere funcţional, sistemul nervos se clasifică în.
1. Sistem nervos somatic – al vieții de relație (SNS) care asigură activitatea motorie somatică şi
sensibilitatea senzitivo- senzorială în funcţie de condiţiile mediului înconjurător.
Rol - integrarea organismului în mediul său de viaţă.
2. Sistem nervos vegetativ (SNV), coordonează activitatea organelor interne (viscerelor), în condiţii
diferite deviaţă.
SNV are 2 componente:- parasimpaticul, intervine în condiţii obişnuite de viaţă,
-simpaticul, intervine în condiţii neobişnuite, periculoase
SISTEMUL NERVOS SOMATIC (SNS)
- un sistem unitar de organe care realizează și reglează funcțiile senzitive, motorii și psihice ale
organismului în raport cu condițiiile variabile ale mediului.
- organele SN îndeplinesc 2 funcții:
1. FUNCȚIA REFLEXĂ se realizează prin substanţa cenuşie a sistemului nervos. Localizată la nivelul
axului cerebrospinal reprezentat de măduva spinării și encefal
Măduva spinării: un cordon nervos adăpostit în canalul vertebral între prima vertebră cervicală (C1) și a doua
vertebră lombară (L2). Este turtită antero-posterior, are o lungime medie cuprinsă între 42 și 45 de cm și este
acoperită de meninge. Pe suprafața măduvei se observă două umflături, o intumescență în regiunea cervicală
și una în regiunea lombară.
La nivelul măduvei spinării, substanţa cenuşie este dispusă la interior şi prezintă prelungiri, numite coarne:
-2 coarne anterioare, ce conţin neuroni somatomotori;
-2 coarne posterioare, ce conţin neuroni somatosenzitivi,
-2 coarne laterale, ce conţin neuroni vegetativi:visceromotori şi viscerosenzitivi.
 Encefalul: este adăpostit de cutia craniană și este alcătuit din următoarele structuri:
▪ trunchiul cerebral aflat în prelungirea măduvei, este alcătuit din trei structuri: bulbul rahidian, puntea lui
Varolio (protuberanța) și mezencefal.
În trunchiul cerebral, substanţa cenuşie este dispusă la interior, fragmentată în nuclei:motori, senzitivi,
vegetativi şi proprii.
▪ cerebel situat dorsal față de trunchiul cerebral și alcătuit din două emisfere cerebeloase.
În cerebel substanţa cenuşie formează:- la exterior-scoarţa cerebeloasă;
- la interior-nuclei de substanţă cenuşie.
▪ diencefal format din mai multe mase nervoase: talamus, metatalamus, epitalamus și hipotalamus.
În diencefal, sunt mase de substanţă cenuşie sub formă de nuclei în toate componentele sale:talamus,
metatalamus, epitalamus şi hipotalamus.
▪ emisferele cerebrale cele mai voluminoase componente ale encefalului, sunt acoperite de scoarța cerebrală în
care își au sediul toate procesele nervoase superioare, toate centrele de formare a senzațiilor și de elaborare a
comenzilor complexe.
În emisferele cerebrale, substanţa cenuşie formează:-la exterior-scoarţa cerebrală(cortexul cerebral);
-la interior – nucleii bazali (corpii striaţi).
Întregul complex de organe nervoase este acoperit de o structură cu rol de protecție numită meninge.
Acesta este format din trei straturi:
▪ dura mater o teacă conjunctivă rezistentă care vine în contact direct cu oasele cutiei craniene și cu un strat de
grăsime în cazul canalului vertebral;
▪ arahnoida, stratul intermediar, o teacă conjunctivă în formă de pânză de păianjen;
▪ pia mater este stratul intern, țesut conjunctiv fin care vine în contact intim cu țesutul nervos.
Între pia mater și arahnoidă se află lichidul cefalorahidian.

Actul reflex = este procesul fiziologic de răspuns la acţiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.
reprezintă un răspuns pe care-l dă organismul la un stimul provenit din mediul extern sau intern. Tot
comportamentul uman este o sumă de programe scrise într-un limbaj de programare care are la bază reflexul.
Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex are 5 componente
Schematic, orice reflex arată astfel:
 1-Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli, prin variaţii de potenţial gradate,
proporţional cu intensitatea stimulului(= sunt structuri specializate în traducerea unor modificări de energie
din mediu în impuls nervos.
Pot fi:- celule epiteliale senzoriale ( gustative, auditive, vestibulare)
- terminațiuni nervoase - libere (TNL)
- încapsulate (= corpusculi)
Rolul receptorului este de a transforma energia stimulului în influx nervos.
Clasificarea receptorilor:
1. După localizare - exteroceptorii sunt situaţi spre periferia organismului şi primesc informaţii
din mediul extern;
- proprioceptorii sunt localizaţi în muşchi,tendoane, articulaţii, periost(membrană
conjunctivă a oaselor), pericondru(înveliş conjunctiv al cartilajelor);
- interoceptorii (visceroceptorii) sunt situaţi înpereţii organelor interne (viscerelor) şi
primesc informaţii din interiorul organismului.
2. După natura agentului excitant:- mecanoreceptori(tactili,termici,dureroşi,auditivi,vestibulari);
- baroreceptori(pentrupresiune);
- osmoreceptori(pt. presiune osmotică);
- chemoreceptori (olfactivi,gustativi);
- termoreceptori(pentru diferenţe detemperatură)
- algoreceptori-nociceptori (pentru durere)
- fotoreceptori.
3. După viteza de adaptare: - fazici= activitate creşte la aplicarea stimulului şi scade la menţinerea
stimulului (receptorul olfactiv);
- tonici-activitate constantă pe durata aplicării stimulului (receptorul vizual) .

2-Calea aferentă este senzitivă, face legătura dintre receptori şi centrii nervoşi.
Este reprezentată de: - dendritele şi axonii neuronilor senzitivi dinganglionii spinali;
- dendritele şi axonii neuronilor senzitivi de pe traseul unor nervi cranieni.
 3- Centrii nervoşi reprezintă toate structurile sistemului nervos central care analizează şi prelucrează
informaţiile primite şi generează impulsuri nervoase.
centru nervos are 2 compartimente funcţionale:-compartimentul senzitiv unde sosesc informaţiile de
la receptori;
-compartimentul motor care transmite comenzile
către efectori.
4-Calea eferentă este motorie, face legătura dintre centrii nervoşi şi efectori, transmiţând comenzile.
Este reprezentată de:- axonii neuronilor motori din măduva spinării (somatici și vegetativi);
- axonii neuronilor motori = fibrele motorii ale nervilor cranieni.
5-Efectorii execută comanda primită de la centrii nervoşi.
Sunt reprezentaţi de:-muşchii striaţi (efectori ai sistemului nervos somatic)
-muşchii netezi (efectori ai sistemului nervos vegetativ); aceștia care
Răspund prin contracţie;
- glande exocrine;
- glande endocrine, care răspund prin secreţie.
Reflexele care se închid în măduva spinării pot fi :
1. Reflexe somatice sunt :
a) monosinaptice (adică au o singură sinapsă, arcul reflex cuprinde doar doi neuroni)
= reflexele miotatice - reflexul rotulian (percutarea tendonului mușchiului cvadriceps),
ahilean (percutarea tendonului lui Ahile), bicipital (percutarea tendonului mușchiului
biceps brahial), tricipital
b) polisinaptice: reflexe nociceptive - apărarea de stimulii dureroși; au cel putin un neuron de asociație
în arcul reflex
2. Reflexe vegetative:
▪ pupilo-dilatator (dilatarea pupilei)
▪ cardioaccelerator (intensificarea frecvenței cardiace)
▪ vasomotor (dilatarea vaselor de sânge)
▪ pilomotor (ridicarea firelor de păr <”pielea de găină”>)
▪ sudoral (secreția glandelor sudoripare - transpirația)
▪ micțiune (evacuarea vezicii urinare)
▪ defecație (evacuarea materiilor fecale)
▪ erecție (rigidizarea penisului)
▪ ejaculare (evacuarea spermei)

2. FUNCŢIA DE CONDUCERE
Se realizează prin substanţa albă, care conţine căi specifice, şi substanţa reticulată, care conţine căi
nespecifice.
2. Substanţa albă care conţine căi specifice:
⮚ fibre de proiecţie- ascendente şi descendente
⮚ fibre de asociaţie
⮚ fibre comisurale
⮚ aferente
⮚ eferente
Fibrele de proiecţie sunt lungi şi intră în alcătuirea căilor de conducere. Căile de conducere pot fi ascendente şi
descendente.
 CĂILE ASCENDENTE - ALE SENSIBILITĂŢI

- sunt sensitive
- conduc excitaţiile sub formă de influx nervos de la receptori (exteroceptori, proprioceptori şi interoceptori) la
centrii nervoşi şi deservesc sensibilitatea corpului;
Aceste căi sunt de 2 tipuri:
- specifice pentru fiecare tip de sensibilitate(exteroceptivă şi proprioceptivă), conduc impulsuri cu rol în
perceperea şi discriminarea stimulilor;
- nespecifice care conduc sensibilitatea interoceptivă (visceroceptivă), împreună cu calea spinotalamică.

Căile sensibilităţii exteroceptive:

-sunt căi specifice;
-conduc impulsuri de la exteroceptorii tactili, termici şi dureroşi în scoarţa cerebrală, pentru formarea senzaţiilor
specifice;
-au pe parcurs 3 neuroni; au proiecţie corticală.
Sensibilitatea tactilă fină, epicritică este condusă prin fascilulele spinobulbare Goll şiBurdach.
Căile sensibilităţii tactile fine au pe parcurs 3 neuroni:
-primul neuron (protoneuronul) - în ganglionul spinal;
-al doilea neuron (deutoneuronul) - în nucleii Goll şi Burdach din bulb;
-al treilea neuron (tritoneuronul) - în talamus.
-proiecţia corticală este în neocortexul receptor-în zona somestezică I
- se încrucişează la nivelul bulbului rahidian.
Rol-conduc informaţii tactile fine şi vibraţiile.
Sensibilitatea tactilă grosieră, protopatică este condusă prin fasciculul spinotalamic anterior.
- primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;
- al doilea neurno(deutoneuronul)-în cornul posterior medular;
- al treilea neuron(tritoneuronul)-în talamus.
- proiecţia corticală în neocortexul receptor-în zona somestezică II.
- se încrucişează la nivelul măduvei spinării.
Rol-conduc informaţii tactile grosiere şi de presiune uşoară.
- primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;
 - al doilea neurno(deutoneuronul)-în cornul posterior medular;
- al treilea neuron(tritoneuronul)-în talamus.
- proiecţia corticală în neocortexul receptor-în zona somestezică II.
- se încrucişează la nivelul măduvei spinării.
Rol-conduc informaţii tactile grosiere şi de presiune uşoară.
- primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;
- al doilea neurno(deutoneuronul)-în cornul posterior medular;
- al treilea neuron(tritoneuronul)-în talamus.
- proiecţia corticală în neocortexul receptor-în zona somestezică II.
- se încrucişează la nivelul măduvei spinării.
Rol-conduc informaţii tactile grosiere şi de presiune uşoară.

Sensibilitatea termică şi dureroasă este condusă prin fasciculul spinotalamic lateral.

Căile sensibilităţii termice şi dureroase au pe parcurs 3 neuroni:
- primul neuron (protoneuronul) - în ganglionul spinal;
- al doilea neuron (deutoneuronul)- în corpul posterior medular;
- al treilea neuron (tritoneuronul) – în talamus.
- proiecţia corticală în neocortexul receptor –în zona someostezică I.
- se încrucişeazăla nivelul măduvei spinării.
 Rol - conduc informaţii termice şi dureroase.

Căile sensibilităţii proprioceptive - kinestezice: - sunt căi specifice;

- conduc informaţiile de la proprioceptori;
- au proiecţie corticală sau subcorticală.
Sensibilitatea proprioceptivă conştientă este condusă prin fasciculele spinobulbare Goll şiBurdach.
Căile sensibilităţii proprioceptive conştiente au pe parcurs 3 neuroni:
- primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;
- al doilea neuron(N2)-în nucleii Goll şi Burdach din
bulb;
- al treilea neuron (tritoneuronul) - în talamus.
- proiecţia corticală în neocortexul receptor-în zona senzitivo-
motorie.
- se încrucişează la nivelul bulbului rahidian.
Rol - conduc informaţiile de la proprioceptorii din regiunea gâtului, trunchiului, membrelor,
la scoarţa cerebrală.
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă este condusă prin:
- fasciculul spinocerebelos direct Flechsig care preia informaţii din partea inferioară a corpului; nu se
încrucişează.
- fasciculul spinocerebelos încrucişat Gowers care preia informaţii din partea superioară a trunchiului şi
membrele superioare; se încrucişează la nivelul măduvei spinării.
Căile sensibilităţii proprioceptive inconştiente au pe parcurs 2 neuroni:
- primul neuron(protoneuronul)-în ganglionul spinal;
- al doilea neuron(deutoneuronul)-în nucleii cornului posterior medular;
- proiecţia corticală în cerebel.
Rol - conduc informaţiile de la proprioceptorii din regiunea gâtului, trunchiului şi
membrelor în cerebel.
Căile sensibilităţii interoceptive (visceroceptive) sunt specifice şi nespecifice:
- căile specifice sunt conduse prin fasciculele spino talamice.
- căile nespecifice sunt reprezentate de substanţa reticulată care se întinde de la măduva sacrată până
la talamus.
Rol-conduc informaţii de la viscere.

CĂILE DESCENDENTE - ALE MOTILITĂŢII:

- sunt motorii;
- deservesc motilitatea corpului;
- conduc impulsuri nervoase de la centrii nervoşi ai encefalului spre măduvă;
- sunt de 2 tipuri:voluntare şi involuntare.

1.Căile motilităţii voluntare - piramidale

Motilitatea voluntară este condusă prin căile piramidale - corticospinale (directe şi încrucişate) şi
- cortico nucleate
Căile piramidale = corticospinale:
-străbat descendent toate etajele trunchiului cerebral;
-la nivelul bulbului comportamentul este diferit:
75% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului, formând fasciculul piramidal încrucişat,
25% din fibre se încrucişează în măduva spinării, formând fasciculul piramidal direct.
- sunt formate din 2neuroni: - primul neuron (protoneuronul)-în ariile neocortexului motor;
- al doilea neuron (deutoneuronul) - în cornul anterioral măduvei
spinării.

Rol - conduc comenzi pentru mişcările voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din
regiunea trunchiului, membrelor şi o parte din regiunea gâtului de la nivelul centrilor motori ai
cortexului cerebral.
Căile cortico -nucleate: -se opresc în bulbul rahidian;
-se încrucişează la nivele diferite ale trunchiului cerebral;
-sunt formate din 2 neuroni: - primul neuron -în ariile neocortexului motor;
- al doilea neuron- în nucleii motori de origine a
fibrelor motorii ale nervilorcranieni.
Rol - conduc comenzi pentru mişcările voluntare, precise, coordonate, ale musculaturii somatice din
regiunea capului şi o parte din regiunea gâtului.
2.Căile motilităţii involuntare – extrapiramidale :au origine corticală şi subcorticală.
Căile extrapiramidale care au origine corticală : -fac sinapsă în ganglionii bazali (corpii striaţi);
- au pe traseu 2 neuroni: -primul neuron(protoneuronul)-în neocortexul motor;
 -al doilea neuron(deutoneuronul)-în cornul anterior al măduvei spinării.
Căile extrapiramidale care pornesc din centrii subcorticali:
-au pe traseu 2 neuroni:-primul neuron(protoneuronul)-în centrii subcorticali;
-al doilea neuron(deutoneuronul)-în cornul anterior al măduvei spinării.
-sunt reprezentate de:
- fasciculele tectospinale -cu origine în coliculii cvadrigemeni din mezencefal;
- ajung în cordoanele anterioare ale măduvei spinării.
- fasciculele rubrospinale - cu origine în nucleii roşii din pedunculii cerebrali
din mezencefal;
-ajung în cordoanele laterale ale măduvei spinării
- fasciculele nigrospinale - cu origine în substanţa neagră din pedunculii
cerebrali din mezencefal;
-ajung în cordoanele anterioare ale măduvei spinării.
- fasciculele vestibulospinale - cu origine în nucleii vestibulari din bulbul
rahidian;
-ajung în cordoanele anterioare ale măduvei sp.
- fasciculele olivospinale -cu origine în olivele bulbare din bulbul rahidian;
-ajung în cordoanele anterioare ale măduvei spinării.
- fasciculele reticulospinale - cu origine în substanţa reticulată a trunchiului
cerebral;
- ajung în cordoanele anterioare ale măduvei sp.
Rol - conduc comenzi către muşchii scheletici şi determină contracţii musculare automate - intervin în
realizarea unor activităţi umane complexe cum ar fi: mersul, scrisul, condusul maşinii,înotul, cântatul la
instrumente.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV)

CLASIFICARE
Sistemul nervos vegetativ este partea sistemului nervos care coordonează activitatea viscerală (inconştientă).
I. Din punct de vedere structural şi funcţional, SNV este format din:
sistemul nervos simpatic, care acţionează în situaţii neobişnuite:frică, furie,spaimă;
sistemul nervos parasimpatic (cranian şi sacral), care acţionează în situaţii obişnuite de linişte şi relaxare
a organismului.
II. Din punct de vedere structural şi topografic este asemănător cu sistemul nervos somatic, fiind alcătuit
din:- sistem nervos central ce cuprinde:- centrii de comandă situaţi în măduva spinării şi trunchiul cerebral;
- centrii de control şi integrare vegetativă din hipotalamus, sistemul
limbic, scoarţa cerebrală.
- sistem nervos periferic alcătuit din ganglioni vegetativi şi nervi.
Sistemul nervos simpatic
- Centrii nervoşi simpatici: sunt situaţi în măduva spinării, în coarnele laterale din regiunea
toracică (T1-T12) şi lombară (L1-L2);
- Partea periferică: este reprezentată prin ganglioni vegetativi şi fibre vegetative preganglionare şi
postganglionare.

Sistemul nervos parasimpatic

- Centrii nervoşi parasimpatici sunt situaţi în trunchiul cerebral şi în coarnele laterale ale măduvei
 spinării din regiunea sacrată.
- Partea periferică este reprezentată de fibre nervoase de la nivelul trunchiului cerebral şi al
măduvei spinării din regiunea sacrală şi plexuri vegetative.

EFECTE ALE STIMULĂRII SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC ŞI PARASIMPATIC

Nr. Organul inervat Efectele stimulării Efectele stimulării
Crt. simpaticului parasimpaticului
1. Globul ocular
-muşchii radiari ai -pupilodilataţie (midriază) -nu are efect
irisului(muşchi dilatator)
-muşchii circulari ai -nu are efect -pupiloconstricţie (mioză)
irisului(constrictor)
muşchii radiari ai corpului ciliar - aplatizarea -nu are efect
cristalinului pt. vederea la
distanţă

muşchii circulari ai corpului -nu are efect - bombarea cristalinului pt.

ciliar vederea de aproape
2. Glanda lacrimală -vasoconstricţie -vasodilataţie
-diminuarea secreţiei -stimulează secreaţia
3. Glandele salivare -vasoconstricţie -vasodilataţie
-scade secreţia -creşte secreţia
-secreţie salivară vâscoasă cu -secreţie salivară apoasă cu
conţinut enzimaticbogat conţinut enzimatic redus
4. Glandele sudoripare -stimulează secreţia -stimuleazăsecreţia lanivel
palmar
5. Glandele gastrice -scade secreţia -stimulează secreţia
6. Inima - cardioaccelerator - cardiomoderator
Vasele coronariene - coronarodilatator - coronaroconstrictor
7. Plămâni:
-arborele bronşic -bronhodilatator bronhoconstrictor
glandele mucoase -inhibă secreţia -stimulează secreţia
8. Stomac -scade secreţia -creşte secreţia
-glande gastrice
-tonus şi motilitate -scad tonusul şi motilitatea - cresc tonusul şi motilitatea
-sfinctere -constricţie -relaxare
9. Intestin
-glandeintestinale -nu are efect -stimulează secreţia
-tonus şi motilitate -scad tonusul şi motilitatea -cresc tonusul şi motilitatea
-sfinctere -constricţie -relaxare
10. Pancreas -inhibă secreţia exocrină -stimulează secreaţia exocrină
şi endocrină

11. Ficatul inhibă secreţia stimulează secreţia

Vezicula biliară(colecist
-stimulează glicogenoliza -nu are efect
-relaxează musculatura -contractă musculatura
-contracţia sfincterului Oddi -relaxarea sfincterului Oddi
 -depozitarea bilei în perioadele -evacurea bilei în duoden în
interdigestive perioadele digestive

12. Glanda suprarenală -stimulează secreţia hormonală -nu are efect

13. Splina -stimulează -nu are efect
contracţia
14. Rinichi -vasoconstricţia -vasodilataţia
capilarelor renale capilarelor glomerulare
(glomerulare)
-diminuarea diurezei
-creşterea diurezei
15. Vezica urinară -relaxarea muşchilor vezicali -contracţia muşchilor vezicali

-contracţia sfincterului intern -relaxarea sfincterului intern

- -acumularea urinei între

micţiuni
16. Vase sangvine
- tegument - vasoconstricţie nu are efect
- muşchi - vasodilataţie -vasodilataţie
- creier - vasoconstricţie uşoară -nu are efect

17. Uterul -contracţie şi -nu are efect

relaxare
18. Ţesutul erectil -vasoconstricţie -erecţie

-vasodilataţie
19. Termoreglare -termogeneză -termoliză
 NOŢIUNI ELEMENTARE DE IGIENĂ ŞI PATOLOGIE

BOLI CAUZE SIMPTOME PREVENIRE

MENINGITA
-inflamarea meningelor - infecţioase - febră; -evitarea frigului
cerebrospinale(celor 3 - virale -dureri de cap; sau căldurii excesive;
foiţe care protejează axul - bacteriene - vărsături; -adoptarea unui stil de
cerebrospinal) - toxice - fotofobie viaţă sănătos.
- alergice; - rigiditate cefalică
- modificări în lichidul
cefalorahidian
COMA
-stare patologică de - apare ca urmare a unei - pierderea cunoştinţei - evitarea
inhibiţie profundă boli grave: meningita, - pierderea sensibilităţii şi surmenajului,a
a activităţii nervoase encefalita, hemoragii motricităţii voluntare, cu activităţii nervoase
superioare cerebrale, accidente păstrarea funcţiilor excesive;
traumatice, tumori, respiratorii şi circulatorii. - adoptarea unui stil de
intoxicaţii medicamen viaţă sănătos.
-toase
HEMORAGII
CEREBRALE
-revărsarea sângelui din -hipertensiu nea -cefalee severă; - evitarea
vasele cerebrale în arterială; -vărsături; consumului de tutun,
ţesuturi şi cavităţi -afecţiuni -paloare; alcool, cafea;
(accident vascular cardiace şi vasculare; -agitaţie; -adoptarea unui stil de
cerebral) - fumatul şi consumul -hipotensiune; viaţă sănătos.
excesiv de alcool; - puls şi un ritm
-obezitate; respirator accelerat;
- traumatism earteriale; - pupile inegale;
- tumorile cerebrale; - modificări de
- sifilisul. personalitate
-leşinuri;
-comă