Manea Cosmin

12E

1. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Ecosistemele așezărilor urbane”

folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Ecosistemele așezărilor urbane

Termenii specifici acestei teme sunt: ecosistem,biotop,biocenoză,mediu,

elemente antropice, antropocenoza
Ecosistemele așezărilor umane sunt de doua tipuri: ecosisteme de tip rural
si ecosisteme de tip urban.
Mediul natural în care omul îsi desfasoara activitatea este format din mai
multe sisteme ecologice. Un ecosistem, în general reprezinta relatia dintre lumea
organismelor vii si mediul lor de viata, sau cum se mai spune, unitatea dintre
biocenoza si biotop
Biotopul urban reprezinta rezultatul actiunii modelatoare a omului asupra
mediului "fizic", actiune desfasurata într-un lung proces istoric, spre folosul sau.
Ca si în cazul ecosistemelor naturale, si în acest caz se poate vorbi de factorii
stationari ai biotopului urban, dar în elementele de biotop urban se pot include
factorii indusi de catre societatea umana (factori ce se exprima prin elemente
antropogenice ).
Elemente antropice ale biotopului:
Elemente generate de structurile urbane.
Asezarea umana reprezinta prin manifestarea sa spatial-functionala o
entitate complet diferita din punct de vedere al biotopului, fata de ecosistemele
naturale ; zone functionale urbane, puternic antropizate, în special cele
industriale, comerciale, si de afaceri, si în diverse masuri cele rezidentiale,
învatamânt sau de agrement, prezinta modificari spatiale specifice ale biotopului
initial, orientat spre îndeplinirea scopurilor pentru care au fost realizate. Rezulta
astfel modificari ale tuturor factorilor de mediu (apa, aer, sol), precum si
schimbari semnificative ale microclimatului.
Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitatilor umane ce se
desfasoara pe teritoriul orasului .Fara îndoiala ca la originea poluarii sta
productia de materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale create de
om este cauza reala, ci modul de gospodarire a acestora care, pe lânga faptul ca
încorporeaza resurse neregenerabile si epuizabile, dupa utilizare sunt deversate
în mediul natural, fara sa se cunoasca efectele de lunga durata asupra acestuia.
Manea Cosmin
12E

Biocenozele urbane, a doua parte componenta a ecosistemului urban este

caracterizat prin evolutia speciei dominante,în teritoriul urban pe care o
reprezinta omul si antropocenoza care constituie cenoza principala în orase.
În ceea ce priveste celelalte specii din teritoriul urban, se pot face
urmatoarele consideratii:fondul de specii din care este alcatuita biocenoza
corespunde conditiilor de existenta din biotop.

2. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Modalități de investigare a

ecosistemelor antropizate” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest
scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Modalități de investigare a ecosistemelor antropizate

Termenii specifici acestei teme sunt: animale,plante, activități

umane,ecosistem acvatic,ecosistem terestru,om.
Dupa originea lor ecosistemele se clasifica in:
-ecosisteme naturale, care au aparut spontan
-ecosisteme antropizate, care au aparut pe cale artificiala sub influenta omului.
Ecosistemele antropizate se clasifica in:
-ecosisteme acvatice antropizate, reprezentate de lacurile de baraj si de
acumulare, iazurile si helesteiele piscicole
-ecosisteme terestre antropizate, reprezentate de agroecosisteme si ecosistemele
asezarilor umane
Ecosistemele antropizate sunt ecosisteme amenajate de om pentru
satisfacerea necesitatilor sale de viata.
Elementele componente ale ecosistemelor antropizate sunt: plantele
spontane si plantele de cultura; animalele salbatice si animalele domestice;
totalitatea oamenilor; ansamblul produselor naturale create prin activitati umane
(constructii, masini, obiecte de uz divers); depozite de deseuri.
Caracteristicile ecosistemelor antropizate sunt:
-gradul de antropizare (influenta omului asupra mediului natural); mare in
zonele urbane si mic in zonele rurale
Manea Cosmin
12E

-stabilitatea redusa a ecosistemelor

-simplificarea biocenozelor prin disparitia plantelor spontane si a animalelor
salbatice
-slaba activitate la nivelul solului
-fragilitatea echilibriului ecologic.

„Lacurile de baraj și lacurile de

3. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat
acumulare - particularități ale biotopului și biocenozei” folosind
informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Lacurile de baraj și lacurile de acumulare

- particularități ale biotopului și biocenozei

Termenii specifici acestei teme sunt: lacuri, biotop,biocenoza,

neuston,plancton,necton
Lacurile sunt de baraj (lacul Bicaz), in care retinerea apei dureaza ore sau
zile, si lacurile de acumulare (Bicaz, Vidraru, Vidra), in care apa stationeaza
luni sau ani.
Particularitatile biotopurilor
In functie de adancimea lacurilor se distinge spre suprafata o zona
euriterma, cu oscilatii anuale de la 0 la 24 grade Celsius, urmeaza o zona a
saltului termic, situata intre 35 si 40 m, si o zona stenoterma, corespunzatoare
adancimilor sub 40 m, unde temperatura apei este de la 4 la 10 grade Celsius.
Cantitatea de oxigen din apa depinde de temperatura si de respiratia
organismelor acvatice. Lacurile de acumulare au o presiune hidrostatica mare.
Particularitatile biocenozelor:
Biotopul pelagic este populat de neuston, plancton si necton.
Neustonul- pelicula de apa aflata la zona de contact dintre mediul aerian si
cel acvatic.Aici intalnim bacterii, alge si protozoare.
Planctonul- este format din fitoplancton, populat de alge albastre, verzi,
diatomee si zooplancton, populat de diferite specii de rotiferi, copepode.
Manea Cosmin
12E

Nectonul- este reprezentat de populatiile piscicole, in care predomina

crapul, somnul, boisteanul, obletele, scobarul.

4. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Iazuri

si helesteie piscicole -
particularități ale biotopului și biocenozei” folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. În acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Iazuri si helesteie piscicole - particularități ale biotopului și

biocenozei

Termenii specifici acestei teme sunt: iaz,helesteie,biotop,biocenoza,ecosistem

artificial,apa.
Iazul este un ecosistem artificial, amenajat in scopul obtinerii unor
productii apreciate de peste, dar si pentru morarit, agrement.
Helesteiele sunt bazine cu apa special amenajate pe locuri plane, destinate
pisciculturii sistematice.Se alimenteaza cu apa gravitational sau prin pomparea
apei dintr-o apa curgatoare.
Particularitatile biotopurilor
Factorii care caracterizeaza biotopul acestor ecosisteme sunt: apa si
sedimentul de pe fundul bazinelor.
In iazuri, conditiile fizico-chimice ale apei depind de natura solului si de
nivelul precipitatiilor.Topirea zapezii si ploaia dilueaza apa, primaverile si in
verile ploioase, iar seceta determina evaporarea apei si concentrarea in substante
nutritive.Iarna iazurile ingheata pana la fund, datorita adancimii mici.
Oxigenarea apei constituie o caracteristica de baza in determinarea
calitatii iazurilor.Cantitatea de oxigen este rezultatul a doua procese opuse:
respiratia organismelor vii (proces consumator de oxigen), si fotosinteza (proces
furnizor de oxigen).
Particularitatile biocenozelor
Manea Cosmin
12E

Biocenoza din masa apei se numeste pelagos, iar cea de pe fundul lacului
alcatuieste bentosul.
In masa apei (pelagos) din iazuri si helesteie exista doua biocenoze:
neustonul si planctonul, plus o asociatie de animale ce formeaza nectonul.
a) Neustonul
Neustonul este biocenoza peliculei de la suprafata apei, populata de
bacterii, alge si protozoare.
b) Planctonul
Planctonul cuprinde bacterii cu rol in descompunerea materiei moarte,
flagelate, alge albastre-verzi, diatomee, etc.
c) Nectonul
Nectonul este reprezentat de pesti, amfibieni, unele reptile si pasari.
Iazurile si helesteiele pot fi de tip ciprinicol, populate de crap, caras,
caracuda, lin, babusca, biban, stiuca, iar cele de tip salmonicol cu specii de
pastrav.

5. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Agroecosistemele (ecosistemele

agricole)” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop respectaţi
următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Agroecosistemele (ecosistemele agricole)

Termenii specifici acestei teme sunt: ecosisteme terestre, asezari umane,

biocenoze,mediu natural,producatori, consumatori.
Ecosistemele terestre antropizate sunt reprezentate de: agroecosisteme si
ecosistemele asezarilor umane.
1.Agroecosistemele (ecosistemele agricole)
Agroecosistemele s-au format ca urmare a interventiei omului asupra
ecosistemelor naturale.Din punct de vedere trofic, biocenozele
agroecosistemelor prezinta:
-producatori primari, reprezentati de plantele de cultura si de plantele spontane
(buruieni)
-consumatori primari, reprezentati de ierbivore (animalele din fermele
zootehnice)
Manea Cosmin
12E

Agroecosistemele se caracterizeaza prin productivitate mare si

vulnerabilitate la influentele mediului natural.

6. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Deteriorarea ecosistemelor

naturale” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop respectaţi
următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Deteriorarea ecosistemelor naturale

Termenii specifici acestei teme sunt:

eroziune,canale,poluare,baraje,degradare,om.
1.Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune
Eroziunea reprezinta degradarea solului sau a rocilor ca urmare a actiunii
ploilor, vantului si omului.
Acest fenomen se datoreaza:
a) poluarii cu pesticide si ingrasaminte chimice
b) ploilor acide
c) taierilor masive a padurilor
d) lucrarilor necorespunzatoare ale solului care degradeaza textura acestuia
Masuri de prevenire a eroziunii solului
a) cultivarea in terase limitate de santuri care retin apa
b) aratul in brazde
c) acoperire in permanenta a solului cu vegetatie

2.Deteriorarea ecosistemelor prin constructia de canale si baraje

Constructia de canale si baraje duce la inundarea unor terenuri si la

schimbarea cantitativa si calitativa a florei si faunei locale.In marile baraje are
loc o pierdere intensa de apa prin evaporare, si o retinere a sedimentelor si a
aluviunilor in amonte de baraj. Datorita acestor sedimente productia piscicola
scade foarte mult.

3.Deteriorarea ecosistemelor prin introducerea de specii noi

Manea Cosmin
12E

Speciile nou introduse de om in ecosistem se numesc specii exogene.Ele

nu au dusmani naturali si se inmultesc excesiv.

7. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Deteriorarea ecosistemelor prin

supraexploatarea resurselor biologice ” folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. În acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor

biologice

Termenii specifici acestei teme

sunt:defrișare,distrugere,supraexploatare,ecosistem,animale,biosferă.

1.Defrisarea padurilor

Padurile reprezinta factorul determinant in mentinerea echilibriului

ecologic, climatic si hidric.
Defrisarea padurilor are urmatoarele efecte:
a) degradarea solurilor
b) cresterea ariditatii climatului
c) intensificarea vitezei vanturilor
d) aparitia inundatiilor

2.Suprapasunatul

Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a

pasunarii intensive de catre animalele ierbivore, care de asemenea duce la
pierderea posibilitatii de regenerare.In cadrul populatiilor de animale salbatice
apare autoreglarea, adica se intensifica activitatea pradatorilor, creste
frecventa bolilor si a parazitilor.
3.Supraexploatarea faunei terestre
Manea Cosmin
12E

Supraexploatarea faunei terestre se realizeaza prin vanatoare si are ca efect

reducerea potentialului genetic al biosferei, urmata de disparitia unor specii de
animale, producand dezechilibre ecologice.

8. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Deteriorarea mediului prin

poluare ” folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop respectaţi
următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Deteriorarea mediului prin poluare

Termenii specifici acestei teme sunt: poluare, incălzire globală,

contaminare,consecințe,efectul de seră,așezări umane.
Poluarea este o modificare a factorilor de mediu, prin introducerea
poluantilor (deseuri rezultate din activitatea umana).
In functie de natura poluantilor poluarea poate fi: fizica, chimica si
biologica.
Poluarea fizica poate fi: termica, radioactiva sau sonora. Poluarea termica se
realizeaza prin diferitele gaze si in primul rand dioxidul de carbon, care conduc
la incalzirea globala, prin aparitia efectului de sera pe care il provoaca.
Incalzirea globala are urmatoarele efecte: topirea ghetarilor; cresterea
nivelului marilor si oceanelor; inundarea tarmurilor si a localitatilor; schimbarea
globala a climei.
Cresterea concentratiei dioxidului de carbon si a altor gaze cu efect de sera se
face prin: activitati industriale si agricole, extinderea asezarilor umane si prin
extinderea retelelor de comunicatie.
Poluarea radioactiva se realizeaza cu radionuclizi si radiatii.
Sursele de contaminare radioactiva sunt: depunerile radioactive, care au ajuns
in apa odata cu ploaia; apele de la uzinele atomice; deseurile atomice care sunt
introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton, ce sunt depuse pe
fundul oceanelor; deficiente la centralele nucleare (de exemplu. accidentul de la
Cernobal)
Poluarea sonora este determinata de zgomote puternice (sunetele devin
Manea Cosmin
12E

nocive de la 80 de decibeli), sau de emisii de sunete cu vibratii neperiodice.

Sursele de poluare sonora sunt: transporturi terestre si aeriene, si santierele de
constructii.
Consecintele negative ale poluarii sunt: dereglarea auzului, contractiile
arterelor, accelerarea pulsului si stresul.
Poluarea biologica se face prin contaminarea bacteriologica a apei,
alimentelor si eutrofizarea apelor.
Sursele de contaminare sunt: apele menajere si apele industriale, provenite in
special din industria alimentara.
Poluarea biologica a apei si alimentelor se face indirect prin contaminarea lor
cu substante organice fermentascibile.

9. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Urbanizarea și industrializarea”

folosind informaţia ştiinţifică adecvată. În acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte

Urbanizarea și industrializarea

Termenii specifici acestei teme sunt: populatie urbana, noxe, mediu

neprielnic, boli, sanatatea oamenilor, crestere excesiva.
Ca urmare a cresterii excesive a populatiei urbane, a avut loc si dezvoltarea
industriilor si transporturilor in mod excesiv.Ca urmare a acestui fapt s-au
format noxele orasului reprezentate de smog, particule de praf, de fum,
compusi chimici si dioxid de carbon, ce creeaza un mediu neprielnic pentru
sanatatea oamenilor, conducand la scaderea imunitatii, boli ale sistemului
nervos, respirator si endocrin.

10. S.III.2.c) Alcătuiţi un minieseu intitulat „Efectele deteriorării

ecosistemelor asupra sănătății umane ” folosind informaţia ştiinţifică
adecvată. În acest scop respectaţi următoarele etape:
- enumerarea a şase noţiuni specifice acestei teme;
- construirea cu ajutorul acestora,a unui text coerent, format din maximum trei-patru
fraze, folosind corect şi în corelaţie noţiunile enumerate. 10 puncte
Manea Cosmin
12E

Efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătății umane

Termenii specifici acestei teme sunt: oxidul de azot, sulfura de

carbon,plumbul,poluarea,radiatiile,metabolism.
Efectele deteriorării ecosistemelor asupra sănătății umane sunt:
Oxidul de azot, anidrida sulfuroasa, eliminate in atmosfera formeaza
smogul, care produce in marile orase tulburari cronice la indivizii cu afectiuni
respiratorii si cardiace.
Sulfura de carbon produce la copii simptome neurologice
DDT-ul si alte pesticide produc la om afectiuni ale sistemului digestiv si
neuroendocrin
Plumbul determina boala numita saturnism, ce se manifesta prin salivatie,
convulsii, perturbari in activitatea cerebrala si renala, diaree, urmata de moarte
Molibdenul produce o degenerare a ficatului, modifica metabolismul
fosforului, ducand la malformatii osoase
Cadmiul se intalneste in concentratii mari la fumatori si initiaza cancerul
de plamani
Poluarea apei potabile cu azotati si consumul ei indelungat determina
cefalee, greata, diaree, fenomene cunoscute sub numele de boala apei
Poluarea apei cu agenti microbieni determina cresterea frecventei unor
afectiuni, cum ar fi: colibaciloza, hepatita virala, holera, dizenteria
Radiatiile ionizate prezinta un risc de cancerizare sau de mutageneza
Poluarea sonora determina la om tulburari neurovegetative, nevroze,
hipertensiune arteriala, tulburari endocrine