Sunteți pe pagina 1din 39

MUTATIILE GENOMICE

Maladii determinate de Aneuploidii


Elev:Beraru Madalin-Mihai
Clasa:a XII-a,A

Aneuploidia

Aneuploidia este determinata de modificarea numarului


de cromozomi(cu unul sau doi) in plus sau in
minus.Poate afecta fie autozomii-perechile 122(aneuploidii autozomale),fie heterozomii-XX sau
XY(aneuploidii heterozomale).

Aneuploidia rezulta dintr-o eroare:in timpul formarii


gametilor prin diviziune meiotica,nu se produce
disjunctia uneia sau mai multor perechi de cromozomi
omologi.Daca o pereche de cromozomi omologi nu se
mai separa si migreaza spre acelasi pol,rezulta gameti
dezechilibrati genetic (n+1) sau (n-1).Dupa fecundatie
pot rezulta indivizi cu trei cromozomi omologi-trisomie
sau cu un singur cromozom dintr-o pereche-monosomie.

Aneuploidii

autozomale

Cele mai cunoscute maladii determinate de


aneuploidiile autozomale sunt:

-Sindromul Patau;

-Sindromul Edwards;

Sindromul Down;

Sindromul

Patau

Sindromul Patausautrisomia 13este boal


cromozomial provocat de prezena unui cromozom
suplimentar la perechea 13, caracterizat clinic printrun sindrom plurimalformativ cu anomalii neurologice
(retard mental, episoade apneice, convulsii etc.),
craniofaciale (malformaii a urechilor, microcefalie,
cheiloschizis, palatoschizis, micrognaie etc.),
oculoorbitale (microftalmie, colobom irian etc.),
cervicale, cardiovasculare, gastrointestinale,
genitourinare, scheletice (polidactilie etc.),
dermatoglifice. Are un prognostic sumbru (72%
decedeaz nainte de vrsta de un an).

Cauzele

care duc la apariia sindromului Patau

Sindromul Patau variaz n funcie de tipul de anomalie


cromozomial, de la malformaii extrem de grave att la
nivel extern ct i intern pn la un aspect exterior aproape
normal al bebeluului. Majoritatea copiilor cu sindromul
Patau au trei copii ale cromozomului 13 n fiecare celul a
corpului, n loc de dou exemplare. Excesul de material
genetic provoc probleme de dezvoltare, ceea ce duce la
apariia trsturilor caracteristice ale sindromului Patau.
Caracteristicile fizice ale persoanelor cu sindromul Patau de
tip mozaic sunt mult mai apropiate de aspectul normal, fa
de copii cu sindromul Patau complet.
Sindromul Patau de tip mozaic este o condiie n care
prezena unui cromozom suplimentar 13 apare numai n
unele dintre celule persoanei, numai o poriune din
cromozomul 13 fiind ataat altui cromozom.Cele mai multe
persoane cu sindrom Patau nu au motenit sindromul ci
acesta s-a format n mod ntmpltor, cauzat fie de unele
probleme ale spermatozoizilor fie de unele probleme ale
ovulului.

Simptomele

sindromului Patau

Copii afectai de sindromul Patau au defecte cardiace,


ochi mici sau slab dezvoltai, anomalii cerebrale,
prezint degete suplimentare sau degete lips, precum
i scderea tonusului muscular.

Caracteristici

suplimentare ale
sindromului Patau pot include:

Cap mic
Defecte ale scalpului
Minile ncletate
Retard mental
Anomalii ale scheletului

Tratamentul

sindromului Patau

Sindromul Patau implic anomalii care nu sunt


compatibile cu viaa. Aproximativ 80% din copiii cu
sindrom sever nu reuesc s treac de prima lun de
via. Complicaiile sindromului Patau pot include
probleme de alimentare, dificulti de respiraie,
surditate, insuficien cardiac, convulsii, precum i
probleme de vedere.

Nu exist niciun tratament pentru sindromul Patau, ns


tratamentul medical al simptomelor este
necesar.Tratamentul se concentreaz n prima faz pe
furnizarea de hran i pe combaterea infeciilor, ceea
ce ajut inima bebeluului s funcioneze mai bine.

Sindromul

Edwards

Sindromul Edwards este o anomalie genetica


cromozomiala care se defineste prin aparitia unei copii
in plus a cromozomului 18. Afectiunea se mai numeste
si trisomia 18. Este o malformatie congenitala extrem
de severa. Majoritatea copiilor sunt avortati inainte de a
apuca sa se nasca. Cei care reusesc sa se nasca traiesc
cu numeroase anomalii fizice siretard mentalcare
induc de regula decesul foarte repededupa nastere.

Care

este cauza sindromului Edwards?

Cromozomii sunt pachetele de material genetic care se


combina in momentul in care ovulul este fertilizat de
spermatozoid. Toate celulele organismului ar trebui sa
contina 46 de astfel de pachetele, cate 23 de la fiecare
parinte.
Ocazional, se mai produce cate o greseala in pregatirea
ovulului sau in diviziunea timpurie a celulelor
inembrionastfel incat poate aparea un numar gresit de
cromozomi in tesutulembrionar.
Aceasta este o eroare care apare in planul de crestere si
dezvoltare a fatului, iar in functie de cromozomii
implicatii, poate danastereunor probleme majore de
sanatate si chiar decesului inainte denastere. In
sindromul Edwards exista un cromozom suplimentar 18
(trisomia 18). In mod normal trebuie sa existe doar 2
copii ale acestui cromozom.

Simptomele

sindromului Edward:

- cap neobisnuit de mic;


- ceafa proeminenta;
- urechi malformate si jos inserate;
- gura si mandibula de dimensiuni mici;
- gura si palat despicate;
- maini inclestate (stranse in pumni);
- police suprapus peste celelalte degete;
- dezvoltarea exagerata a calcaiului;
- degete de la picioare fuzionate;
- gat scurt cu piele laxa;
- malformatii scheletice;
- ochi departati (hipertelorism).

Cum

se depisteaza sindromul?

Acesta poate fi diagnosticat inca din timpulsarcinii. Daca


medicul care-ti monitorizeazasarcinasuspecteaza o
anomalie congenitala la fat, iti va recomanda sa faci
oamniocenteza. Este un test care se face la inceputul
sarcinii si care analizeaza in detaliu celulele fatului putand
depista cele mai grave anomalii congenitale(de exemplu
sindrom Down).

Sindromul Edwards mai poate fi depistat in sarcina si atunci


cand se face ecografia sau prin prelevarea de mostre din
vilozitatile corionice. Dupa nastere, medicul poate
diagnostica boala abia dupa testarea cariotipului.
Simptomele sunt de cele mai multe ori evidente, dar trebuie
facut testul pentru confirmarea anomaliei. Acesta implica
prelevarea unor mostre de sange sau recoltarea de tesut
din maduva spinarii si examinarea microscopica a
cromozomilor.

Cum

Din pacate, nu exista niciun tratament care sa vindece


boala in totalitate. Conduita terapuetica se concentreaza
pe corectarea si tratarea simptomelor. O parte a
maformatiilor pot fi corectate prin chirurgie. Totusi, medicii
se concentreaza mai mult pe alinarea suferintei si durerilor
copiilor si au mai putin in vedere prelungirea vietii lor.

Care

se trateaza trisomia 18?

este rata de supravietuire?

Prognosticul in privinta sanselor de supravietuire dupa


nastere este rezervat si nefavorbail. In cele mai multe
cazuri, fetii sunt avortati sau mor la nastere. Micutul
nascut cu sindrom Edwards este extrem de plapand si nu
reuseste sa reziste mai mult de 6 luni de zile, in cel mai
bun caz.

Sindromul

Down

Sindromul Down este o stare genetic pe parcursul


ntregii viei, ce se produce n momentul concepiei
ftului. Fiecare copil cu sindrom Down este unic n felul
su, la fel ca toi ceilali copii. Abilitile, caracteristicile
i interesele copilului cu sindrom Down variaz foarte
mult de la o persoan la alta. Sindromul Down produce
diverse dizabiliti i probleme medicale asociate. Chiar
dac toate persoanele cu sindrom Down au un anumit
grad de dizabiliti de nvare, multe dintre aceste
persoane duc o via semi-independent i mplinit.
Nu exist evidene statistice precise asupra
numrului de persoane cu sindrom Down care triesc n
ntreaga lume, dar n baza unor raionamente tiinifice
se estimeaz a fi n jur de 4.7 milioane de persoane.

Ce

este sindromul Down?

Sindromul Down este o disfuncionalitate cromozomial. O

persoan cu sindrom Down are suplimentar o copie a ntregului sau


numai a unei pri a cromozomului 21. Cromozomul 21 este cel mai
mic dintre cromozomii umani. Cu alte cuvinte, copilul tu are 47 de
cromozomi n loc de 46. Un nou nscut cu sindrom Down apare la
circa 650-1000 de nateri. In Romnia triesc aproximativ 30.000 de
persoane cu sindrom Down. Un printe din Romania, a numit
cromozomul 21 drept cromozomul dragostei.

Cum i de ce se formeaz sindromul Down?


In momentul concepiei ftului diviziunea celular nu se produce
corect. Cauzele pentru care se ntmpl acest fapt sunt
necunoscute. Apariia sindromului Down nu poate fi mpiedicat i
nici tratat. Cu ajutorul cercetrilor genetice actuale se tie mult
mai mult despre funcionarea cromozomilor, n special despre
numrul 21. Aceasta ajut la nelegerea particularitilor specifice
ale sindromului, permite o ngrijire medical i metode de
intervenie mai bune.

Msuri eficiente n dezvoltarea persoanelor cu


sindrom Down

Ingrijirea medical preventiv


Terapii specializate
Educaie incluziv
Incluziune social

Tratament - Generalitati

O echipa de medici specialisti va directiona tratamentul pentru


Sindromul Down, pe baza simptomelor si problemelor fizice unice
ale copilului. Prin cooperarea stransa cu acesti specialisti si alte
persoane din domeniul medical, copilul poate fi ajutat sa devina pe
cat de mult posibil, independent si sa duca o viata normala si
frumoasa.
Controalele medicale periodice, ajutorul dat copilului pentru a se
adapta schimbarilor din mediul fizic si social, precum si promovarea
independentei, sunt parti importante ale tratamentului pentru
Sindromul Down.

Durata

de viata

Mai mult de jumatate din persoanele cu Sindrom Down,


traiesc peste 50 de ani. Aproximativ 13% din populatia
cu Sindrom Down are o speranta de viata de peste 68
de ani. In plus, tratamentele imbunatatite si grupurile
de suport bine organizate, au ajutat persoanele cu
Sindrom Down sa traiasca mai mult si mai bine. Oricum,
trebuie retinut ca un copil cu Sindrom Down are o
speranta de viata mai mica decat media.
Bolile si problemele de sanatate asociate, pot fi uneori
severe si pot determina moartea prematura. De
exemplu, malformatiile cardiace pot duce uneori
lainsuficienta cardiacasau alte probleme serioase care
scurteaza durata de viata. Examinarile medicale
programate periodic, sunt utile in identificarea, tratarea
si monitorizarea acestor probleme.

Aneuploidii heterozomale

Cele mai cunoscute maladii determinate de


aneuploidiile heterozomale sunt:

-Sindromul Turner

-Trisomia X

-Sindromul Klinefelter

Sindromul Turner

Sindromul Turner (cunoscut si sub numele de disgenezie


gonadala) este o anomalie genetica relativ rara, ce
afecteaza populatia feminina si este caracterizata prin
statura mica si lipsa dezvoltarii caracterelor sexuale la
pubertate (fetele au ovare care nu functioneaza, ceea ce
determina instalareasterilitatii). Pacientele mai prezinta si
alte trasaturi specifice pentru acest sindrom, inclusiv un gat
scurt, implantare joasa a parului (spre gat), defecte
cardiace, anomalii renale, precum si alte malformatii
viscerale.
Din punct de vedere genetic, sindromul este caracterizat
prin mai multe anomalii, printre care cea mai frecventa este
absenta (totala sau partiala) a unui cromozom X
(monosomia X). Profilul genetic al invidizilor normali este
46, dintre care doi sunt cromozomi sexuali (XX la femei si
XY la barbati). Pacientele cu sindrom Turner nu au
uncromozom sexual, sau prezinta ceea ce specialistii
numesc mozaicism (cromozomul exista doar in anumite
celule, insa nu in toate).

Cauze

Sindromul Turner este o malformatie genetica


autozomal dominanta legata de lipsa sau existenta
incompleta a cromozomului sexual X. Sindromul Turner
apare doar la femei, inca de la conceptia fatului sau
poate sa apara dupa primele diviziuni celulare ale
ovulului fecundat.

Mortalitatea fetilor cu sindrom Turner poate fi crescuta


in perioada neonatala datorita unor malformatii
cardiace si vasculare, cum ar fi coarctatia de aorta, si
se mentine ridicata in perioada urmatoare datorita
disectiei de aorta. Anumite studii epidemiologice indica
faptul ca speranta de viata a acestor copii este in jur de
10 ani, insa exista foarte multe exceptii.

Simptomatologie

Cele mai frecvente simptome pe care le prezinta pacientele


cu sindrom Turner sunt:

- Statura mica: apare la 95% din paciente. Pana in jurul


varstei de 10- 11 ani aceasta statura mica nu se observa,
fetele crescand corespunzator varstei, insa dupa aceasta
varsta, inaltimea ramane cu 50% mai mica decat ar
trebuie pentru varsta persoanei respective;
- Malformatii dentare;
- Malformatii ale unghiilor: unghiile sunt hiperconvexe si
hipoplastice;
- Nevi cutanati;
- Malformatii
oculare:strabism,ptoza,ambliopie,cataracta, prezenta
plicii epicanteale, incapacitatea discernerii culorilor rosu
si verde;
-Otitamedie foarte frecventa, datorata cel mai probabil
drenajului anatomic deficitar al urechii medii;
-Pierderea auzului: datorataotosclerozei;
- Dislocatie de sold;
-Scolioza: apare la 10% dintre paciente;

-Hemoragii gastrointestinale: se datoreaza


malformatiilor vasculare. Pacientele au un risc crescut
de a dezvoltacolita ulcerativasauboala Crohn;
-Hipertensiune arteriala: cauzata de malformatii
vasculare importante, cum ar fi coarctatia de aorta sau
anomalii renale;
-Hipotiroidism: apare la 10- 30% dintre pacienti si este
asociat cu marirea in volum aglandei tiroide;
-Limfedemal mainilor si picioarelor: apare la orice
varsta;
- Torace latit, mameloane distantate;
- Urechi jos implantate;
- Par jos implantat (la nivelul cefei);
-Sterilitate;
-Gonadenedezvoltate, semne deinsuficienta ovariana:
sani nedezvoltati pana la varsta de 12 ani,ciclu
menstrual absent dupa varsta de 14 ani;
-Amenoree(absenta ciclurilor menstruale);
-Obezitate, diabet zaharat;
- Anomalii osoase ale degetelor (apar foarte scurte, nu
sunt complet dezvoltate);
-Osteoporoza;
- Malformatii viscerale.

Tratament

Sindromul Turner este o afectiune cronica, foarte multi


pacienti facand fata cu succes acestei boli. Tratamentul,
desi nu poate vindeca sindromul, poate creste
semnificativ calitatea vietii pacientelor.
In copilarie tratamentul standard include
administrareahormonului de crestere astfel incat sa nu
existe retardul de dezvoltare somatica. Deocamdata nu
a fost stabilita varsta ideala la care ar trebui sa se
administreze acesta, insa inaltimea adultului cu
sindrom Turner este cu atat mai mare cu cat
tratamentul cu hormon de crestere s-a desfasurat
pentru o perioada mai lunga anterior instalarii
pubertatii. Hormonul de crestere poate influenta pozitiv
cresterea in lungime a oaselor lungi, si dezvoltarea
normala a organelor interne. In functie de nevoi
tratamentul poate fi completat si custeroizi
anabolizanti.

In majoritatea cazurilor se impune si administrarea unei


terapii cu estrogeni, insa momentul administrarii
acestora trebuie ales cu foarte mare grija, deoarece
inceputa prea devreme, poate compromite inaltimea
finala a adultului.Estrogeniiincep sa se administreze de
obicei la 12-15 ani, tratamentul putand fi inceput cu
doze mici administrate continuu inca de la 12 ani.
Ulterior se poate adauga si progestin. Terapia
hormonala isi propune sa stimuleze dezvoltarea
caracterelor sexuale secundare, estrogenii avand roluri
benefice si pentru metabolismul osos. Femeile cu
sindrom Turner care nu au pubertate spontana si nu
primesc o astfel de terapie au un risc crescut
pentruosteoporoza.
Tratamentul pacientilor poate include si corectarea
hipotiroidismului, frecvent asociat sindromului Turner. In
acest scop se poate administra levotiroxina, preparatul
avand proprietati benefice asupra metabolismului,
dezvoltarii si cresterii normale a organismului.

Trisomia

Mai este cunoscuta si ca Sindromul Triplu X si este o


boala genetica care exista doar la femei si este
datorata unu defect ce apare in timpul diviziunii
celulelor fetale.In fiecare celula a unei femei sanatoase
exista cate doi cromozomi X.Prezenta unui
extracromozom X determina aparitia acestui sindrom cu
o frecventa mare in randul populatiei:1 caz la 1000 de
nasteri.

De obicei,fetele cu sindrom X nu sunt diagnosticate


decat din intamplare.Simptomele unei paciente
sunt:dificultati de invatare,intarziere in dezvoltarea
limbajului si a vorbirii.Anomalii fizice nu sunt fiecarui
caz,comuna fiind doar inaltimea ceva mai mare.

Semne

si simptome

Se estimeaza ca doar 10% din cazurile de sindrom


triplu X sunt diagnosticate in timpul vietii.De obicei nu
exista semne si simptome notabile,dar cand acestea
exista sunt prezente intr-o forma usoara:

-Inteligenta poate fi la limita inferioara normalului;


-Inaltimea este inexplicabil mai mare fata de cea a parintilor;
-Distanta dintre ochi mare;
-Intarziere in dezvoltarea limbajului si a vorbirii;
-Usoare probleme mentale si de comportament;
Constipatie sau dureri abdominale;
Intarziere in abilitatile motorii:mers,asezat;
Creierul este mai mic decat in mod normal,cu o posibila afectare a
materiei albe.

Tratament

Cromozomul X nu poate fi indepartat din


celule.Tratamentul in sindromul triplu X poate fi acordat
doar semneleor si simptomelor.Cel mai
adesea,tratamentul este necesar doar in timpul
copilariei;toate simptomele dispar cu timpul daca le-a
fost acordata destula atentie.Este necesara
monitorizarea progreselor de catre un medic specialist.
Dezvoltarea trebuie sustinuta prin metode de stimulare
precoce,terapie in vorbire,stimulare motorie prin
practicarea sportului

Sindromul Klinefelter

Sindromul Klinefelter este o tulburaregeneticace


afecteaza sexul masculin. In acest sindrom baietii au
unul sau mai multi cromozomi x in plus fata de normal.
Sexul masculin are urmatoarea formula genetica: un
cromozom X si unul Y. Majoritatea celor cu sindrom
Klinefelter au inca un cromozom X.
In cazuri rare, unii barbati pot avea trei sau patru
cromozomi X, sau mai multi cromozomi Y. Multi barbati
cu uncromozom X in plus nu stiu acest lucru si duc o
viata normala.
Cei cu sindrom Klinefelter pot fi descrisi ca barbati XXY
sau ca barbati cu sindrom XXY. Acest sindrom poate
aparea in proportie de 1 la 500 pana la 1 la 1000 de
masculi.

Diagnosticare

Sindromul poate fi diagnosticat inainte de nastere


printr-o investigatie numita amniocenteza (punctie
transabdominala, efectuata la gravida in scopul
recoltarii delichid amniotic pentru studiul caracterelor
sale chimice si citogenetice) sau prin biopsia
vilozitatilor corionice. Mai poate fi diagnosticat si in
copilarie, pubertate sau in perioada de adult tanar,
printr-un examen clinic amanuntit, prin aflarea
istoricului medical al persoanei respective sau prin
efectuarea unui test numit cariotip (reprezentarea si
clasificarea garniturii cromozomiale a unei celule, foarte
utila in descoperirea anomaliilor cromozomiale). Alte
teste de laborator care se pot face sunt dozarile
hormonale si o analiza a spermei, daca se
suspicioneaza un astfel de sindrom.

Simptome

Cei ce sunt afectati de acest sindrom par sa aiba abilitati reduse in


urmatoarele domenii:
- probleme in dezvoltarea limbajului: acestia au dificultati in
dezvoltarea limbajului si au un vocabular destul de sarac;
- incetinirea procesului de gandire, dificultati in rezolvarea unor
probleme sau in abilitatea intocmirii unui plan;
- dificultati in controlul impulsurilor;
- un timp de raspuns mult mai mare;
- dificultati in rezolvarea simultana a mai multor sarcini.
Datorita nivelului scazut detestosteron,baietii cu
sindromul Klinefelter pot avea:
- pilozitate scazuta pubiana, faciala si o pilozitate scazuta in
general
- o musculatura slab dezvoltata
-ginecomastie(hipertrofie difuza a glandelor mamare la barbat)
- o inaltime mai mare decat ceilalti barbati din familia sa - poate
avea membre inferioare mai lungi, umerii ingusti si bazinul lat.

Tratament
Principalul

- Generalitati

tratament este inlocuirea


testosteronului (hormon masculin). Alte
tratamente depind de simptomele aparute si
pot include: un suport educational in ceea ce
priveste dezvoltarea limbajului si indeplinirea
indatoririlor scolare si consilierea in privinta
adaptarii sociale.

Suspiciunea

de sindrom Klinefelter

Dezvoltarea psihosexualasi schimbarile fizice aparute


la varsta adolescentei sunt foarte importante. Un baiat
ce nu s-a dezvoltat la fel ca si ceilalati baieti se poate
gandi ca va exclus sau ridiculizat de prietenii lui.
Diagnosticarea la timp si urmarea tratamentului specific
pot evita acest lucru. Trebuie sa se discute cu medicul,
daca parintii observa ca fiul lor nu s-a dezvoltat la fel ca
si ceilalti adolescenti, daca are probleme de
comportament sau dificultati la scoala si daca este mult
mai inalt decat ceilalti membrii ai familiei.

BIBLIOGRAFIE

http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul
-down-mongolismul_247
http://sanatate.bzi.ro/descopera-simptomele-sindromul
ui-edward-9226
http://www.desprecopii.com
http://www.google.ro/imagini
http://www.sanatate.bzi.ro
http://www.wikipedia.ro