MALADII GENETICE UMANE

I. Maladii determinate de mutații genomice

1) Sindromul Down – trisomia 21

- manifestări: fața cu aspect mongoloid, ochi oblici, talie mai mică, retard mintal destul de
sever, malformatii ale organelor interne, sterilitate, etc
- afectează atât băieții cât și fetele
- este o aneuploidie autozomală determinată de prezența unui cromozom în plus din perechea
21 (are trei cromozomi 21) 2n = 47
Sindromul Down este produs de trisomia cromozomului 21, iar regiunea critică afectată este
21q22 (numită și DSCR-Down Syndrome Critical Region= Regiune Critică a Sindomului Down =
RCSD).
Analiza citogenetică poate evidenția mai multe variante: trisomia 21 liber - omogenă, trisomia
21 cu translocație Robertsoniană (14;21), trisomia 21 segmentară si trisomie 21 cu mozaicism.

---Trisomia 21 liber-omogenă apare în 92-95% dintre cazurile de sindrom Down și constă în

prezența unui cromozom 21 suplimentar în toate celulele somatice ale organismului. Se
produce prin nondisjuncție maternă, în special în meioza I.
---Trisomia 21 cu mozaicism apare în 2-3% dintre cazuri și se caracterizează prin prezența a
două linii celulare distincte genetic, una cu 46 de cromozomi și o alta cu 47 de cromozomi, ce
conține și un cromozom suplimentar 21. Acest tip de trisomie apare prin nondisjuncție
postzigotică sau, extrem de rar, prin pierderea unui cromozom 21 într-o proporție dintre
celulele unui embrion trisomic.
---De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada neonatală sau la sugar,
datorită dismorfiilor evocatoare care, deși variază la diferiți pacienți, realizează un aspect
fenotipic caracteristic. Nou-născutul cu trisomie 21 are talia și greutatea sub limita normală
corespunzătoare vârstei, hipotonie musculară, hiperextensibilitate articulară și reflex Moro
redus sau absent, reflexul rotulian este slab. Nou-născutul prezintă craniul mic și rotund
(brahicefalic), cu occiput aplatizat și fontanele largi care se vor închide cu întârziere. Fața este
rotundă, profilul feței este plat din cauza hipoplaziei oaselor proprii ale nasului, iar fruntea este
bombată. Fantele palpebrale sunt orientate oblic, în sus și în afară. Aproximativ jumătate dintre
pacienți prezintă epicantus.
---Toți nou-născuții cu sindrom Down trebuie examinați de către un specialist pentru
depistarea cataractei congenitale și a altor anomalii oculare (strabism convergent, blefarite,
nistagmus, opacifierea cristalinului). Irisul poate avea un aspect pătat (petele Brushfield).
Aceste pete Brushfield sunt mici, albicioase,rotunde sau neregulate și se dispun ca o coroană la
joncțiunea treimii mijlocii cu treimea externă a irisului.
---Gura este mică, deschisă, cu protruzie linguală. Limba este mare (macroglosie relativă)
brăzdată de șanțuri (limbă plicaturată, scrotală). Bolta palatină este înaltă și îngustă. Gâtul este
scurt, gros, cu exces de piele pe ceafă. Mâinile sunt scurte și late cu deget V ce poate prezenta
brahidactilie sau clinodactilie (încurbare) și cu un singur pliu de flexie palmară (pliu simian).
Spațiul interdigital I de la picior este mult mai larg comparativ cu normalul. Toracele poate fi în
pâlnie, cu mameloane aplatizate și cifoză dorso-lombară.
----Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down prezintă malformații congenitale
cardiovasculare. Dintre aceștia, 30-40% pot prezenta defect septal atrioventricular complet. O
altă posibilă malformație congenitală cardiovasculară este canalul atrioventricular comun. Pot fi
prezente și anomalii digestive, de exemplu atrezie duodenală, stenoză duodenală, hernie
ombilicală și pancreas inelar.
 II. Maladii determinate de mutații cromozomale

Sindromul ,,Cri du chat” – țipătul pisicii

-la naștere copilul scoate sunete asemănătoare unei pisici datorită malformațiilor laringelui; are
numeroase malformații cardiovasculare, respiratorii care pot produce moartea în primii ani de
viață
-este determinat de ruperea și pierderea brațului mic al cromozomului 5 (deleție)
Definiţie clinică
---Sindromul cri-du-chat, cunoscut şi ca sindromul 5p- sau monosomia 5p este cauzat de o
anomalie de structură cromozomială: lipsa unui fragment din braţul scurt al cromozomului 5.
Nou-nascuţii cu această boală au adesea un plâns caracteristic, asemănător sunetelor pe care le
scoate o pisică, de unde şi numele sindromului.
Frecevenţa bolii
---Sindromul 5p- este o boală rară, incidenţa bolii fiind de 1:20.000-1:50.000 de nou-
nascuţi. Apare la toate rasele umane şi este ceva mai frecventă la subiecţii de sex feminin.
Aspecte genetice
---Sindromul cri-du-chat este cauzat de lipsa (deleţia) unui fragment al braţului scurt al
cromozomului 5. Acest lucru se notează prin convenţie 5p- (p este braţul scurt al oricărui
cromozom). Dimensiunile acestui fragment diferă de la un individ afectat la altul, cu cât
fragmentul este mai mare, cu atât boala este mai severa. Semnele şi simptomele bolii sunt
determinate de pierderea mai multor gene localizate pe fragmentul cromozomial care lipseşte.
Se pare că absenţa genei CTNND 2 este asociată cu retardul mental sever. Cercetătorii caută şi
alte gene ale acestei regiuni cromozomiale care să poată explica trăsăturile caracteristice
acestei boli.
---Majoritatea cazurilor nu sunt moştenite. Deleţia 5p apare ca eveniment întâmplător în
timpul formării celulelor reproductive (spermatozoizi sau ovule) sau în timpul vieţii embrionare
precoce. Cauzele nu sunt cunoscute, iar boala nu poate fi prevenită.
---Aproximativ 10% din persoanele cu sindrom cri-du-chat moştenesc cromozomul 5
„incomplet” de la unul din părinţi, deşi acesta este sănătos. În acestă situaţie, părintele este
purtătorul unui alt tip de anomalie cromozomială, numită translocaţie reciprocă „echilibrată”, în
care nici nu se pierde şi nici nu se câstigă ADN( 2 sau mai mulţi cromozomi schimbă între ei
fragmente, dar cantitatea totală de ADNdin celulă rămâne constantă, de aceea individul
respectiv nu prezintă niciun semn de boală). În schimb, aceste anomalii de structură
cromozomială pot deveni „neechilibrate” când sunt transmise generaţiilor următoare. Copiii pot
moşteni rearanjamente cromozomiale cu un fragment suplimentar sau fără un fragment de
cromozom.
Viaţa cotidiană
Aceste persoane sunt prietenoase, vesele şi pot avea o viaţă socială satisfăcătoare.
Persoanele cu retard mintal sever nu se pot îngriji singure şi nu pot avea o viaţă socială normală.

Semne clinice

Tabloul clinic variază de la un individ la altul, probabil în funcţie de lungimea fragmentului care lipseşte:

• plâns caracteristic, „ascuţit”

• greutate mică la naştere şi dezvoltare fizică întârziată

• retard mintal (dezvoltare psihică întârziată)

• dezvoltare întârziată sau incompletă a achiziţiilor motorii

• cap mic (microcefalie)

• anomalii ale feţei: ochi îndepărtaţi (hipertelorism), şi îndreptaţi în jos (fante antimongoliene), epicantus (pliu cutanat
suplimentar în unghiul intern al ochiului)