Ministerul Agriculturii , Dezvoltării Regionale și Mediului

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Clinica și genetica bolilor

cromozomiale
Elaborat : Adriana GÎLCA, studenta anul II, M.V
A verificat: Diana BALAN, doctor în biologie, conf. univ. int.

Chișinău 2021
Plan

• Bolile cromozomiale
• Tipurile de boli cromozomiale
• Trăsături comune și factori
• Boli numerice
• Boli de structură
Bolile cromozomiale

 Bolile cromozomiale sunt

maladii determinate de mutaţii
genomice (anomalii numerice ale
cromozomilor) sau cromozomice
(anomalii ale structurii normale a
cromozomilor).
Ce trebuie să ştim despre anomaliile cromozomiale

Anomaliile cromozomiale pot avea sau nu consecinţe asupra organismului şi sunt de

două feluri:
 Numerice: se modifică numărul total de cromozomi,  De structură: se modifică structura cromozomilor, spre
apărând cromozomi întregi în plus sau în minus. De exemplu unele fragmente pot lipsi sau duplica sau chiar
obicei aceste modificări prezintă consecinţe fenotipice migra de pe un cromozom pe altul, pot apărea
(asupra aspectului şi funcţiei organismului), de cromozomi inelari, dicentrici, etc. Anomaliile de
exemplu: Sindromul Down, Edwards, Patau. structură pot avea sau nu consecinţe la persoana în
cauză, iar în unele cazuri, deşi nu se manifestă la
persoana în cauză, manifestările pot apărea la
descendenţii ce au moştenit modificarea.
Trăsături comune și factori

Indiferent de cromozomul afectat, toate Consecinţele anomaliilor cromozomiale neechilibrate

anomaliile cromozomiale neechilibrate viabile numerice şi structurale depind de mai mulţi factori:
tipul anomaliei, cantitatea de material genetic activ prezent pe
prezintă o serie detrăsături comune:
cromozomul implicat şi mărimea dezechilibrului genic:
 tulburări de creştere şi dezvoltare pre- şi  Poliploidiile
postnatală; Monosomiile complete
Trisomiile complete
 retard psiho-motor; tipul cromozomului afectat (autozom sau gonozom):
 tulburări de reproducere, manifestate prin:  anomaliile autozomilor sunt mai grave decât cele ale gonozomilor;
numărul de celule afectate;
sterilitate şi/sau infertilitate (avorturi repetate sau anomaliile în mosaic sunt mai puţin severe decât cele omogene; cu cât
naştere de copii plurimalformaţi morţi sau vii); numărul de celule normale este mai mare cu atât o anomalie în mosaic
 sindrom plurimalformativ specific fiecărei va determina un fenotip mai puţin modificat.
anomalii în parte.
 Bolile numerice și de structură

Bolile cromozomiale produse prin anomalii Anomaliile de structură neechilibrate

neechilibrate ale autozomilor sunt numeroase produc trisomii sau
(peste 100 de entităţi). monosomii parţiale. Cele mai
Există numai trei anomalii complete şi frecvente boli de acest fel sunt:
omogene compatibile cu supravieţuirea:
sindromul Velo-cardio-facial
(deleţie 22q11)
sindromul Wolf-Hirschhorn (deleţie
4p) şi
sindromul Cri-du-chat (deleţie 5p).

Trisomia 13 Trisomia 21 Trisomia 18

Sindromul Patau Sindromul Down Sindromul Edwards
Bolile numerice
 Bolile numerice.Sindromul Down

Sindromul Down (trisomia 21) reprezintă cea mai comună cauză

genetică de retard mintal ușor și moderat (maladie prezentă la copil
încă din momentul conceperii), cauzată de prezența
unui cromozom 21 suplimentar.
 De obicei sindromul Down este diagnosticat clinic în perioada
neonatală sau la sugar, datorită dismorfiilor evocatoare care, deși
variază la diferiți pacienți, realizează un aspect fenotipic caracteristic
 Aproximativ 40-50% dintre copiii cu sindrom Down
prezintă malformații congenitale cardiovasculare.
 Pot fi prezente și anomalii digestive, de exemplu atrezie
duodenală, stenoză duodenală, hernie ombilicală și pancreas inelar.
 Pacienții cu sindrom Down prezintă retard mintal care poate varia de
la blând la moderat. Coeficientul de inteligență poate să scadă după
primii ani de viață. La maturitate, persoanele cu sindrom Down au un
IQ mediu de 50, echivalentul unui copil de 8-9 ani.
Bolile numerice. Sindrom Edwards

• Sindromul Edwards, reprezintă o anomalie cromozomială , ceea ce

înseamnă că la nivelul uneia din cele 22 de perechi de cromozomi
(identice la ambele sexe), intervine o schimbare și anume anomalia se
produce la nivelul perechii 18 de cromozomi, aceștia fiind trei în loc de
doi.
• Majoritatea sarcinilor cu sindrom Edwards (aproximativ 95%) se opresc
spontan din evoluție.
• Copiii care se nasc cu sindromul Edwards prezintă malformații multiple.
• Rata de supraviețuire pentru acest sindrom este de 1 an.
• Malformațiile se pot fi găsite la un organ sau mai multe și la membre.
• Aceste malformații sunt întotdeauna însoțite de modificări la nivelul
sistemului nervos central.
• În acest context, intelectul este slab dezvoltat, cu mult sub cel al copiilor
care se nasc cu sindromul Down.
Bolile numerice.Sindromul Patau

Sindromul Patau sau trisomia 13 este o boală cromozomială

provocată de prezența unui cromozom suplimentar la perechea
13, caracterizată clinic printr-un sindrom plurimalformativ cu
anomalii
 neurologice (retard mental, episoade apneice, convulsii etc.),
 craniofaciale (malformații a urechilor, microcefalie,
cheiloschizis, palatoschizis, micrognație etc.),
oculoorbitale (microftalmie, colobom irian etc.),
cervicale, cardiovasculare, gastrointestinale, genitourinare,
 scheletice (polidactilie etc.),
dermatoglifice.
Are un prognostic sumbru (72% decedează înainte de vârsta de
un an).
Bolile de structură
 Bolile de structură. Sindromul Velo-cardio-facial (deleţie 22q11)
Este o afecțiune determinată
de absența/deleția unui
fragment mic de pe brațul
lung al cromozomului 22.
Clinic sindromul de deleție
22q11.2 are multe semne și
simptome posibile, care pot
afecta aproape orice parte a
corpului. Trăsăturile clinice
variază în limite largi, chiar
printre indivizii afectați din
aceeași familie
Semne și simptome frecvent întâlnite
 Anomalii cardiace, prezente de la naștere (prezente în
~85% dintre cazuri); cele mai comune sunt
reprezentate de defecte septale ventriculare (60%),
anomalii de arc aortic, tetralogie Fallot, artera
subclaviculară stângă aberantă;
 Anomalii craniofaciale: despicătura palatină asociată
sau nu cu incompetența velofaringiană;
 Trăsături faciale distincte: nas proeminent, fisuri
palpebrale înguste, filtru șters, microcefalie etc;
 Statură mică, cu debut postnatal (35-36% dintre
cazuri);
 Dezvoltare normală sau probleme moderate (62%) sau
severe (18%) de învățare;
 Tonus muscular scăzut, întârziere în achizițiile motorii.
 Bolile de structură. Sindromul Wolf-Hirschhorn

Sindromul Wolf-Hirschhorn (SWH) sau monosomia 4p sau sindromul

4p- este cauzat de o anomalie de structură cromozomială: lipsa unui
fragment (deleţia) din braţul scurt al cromozomului 4. Cu cât
fragmentul este mai mare, cu atât boala este mai severă.
Aspecte genetice
 SWH este produs de deleţia unui fragment din braţul scurt al
cromozomului 4. Acest lucru se notează prin convenţie cu 4p- (cu „p”
se notează braţul scurt al oricărui cromozom.
 In 87% din cazuri, SWH nu este moştenit, ci apare ca eveniment
întâmplator, în familii în care nu există nici un membru afectat. Acest
eveniment apare în timpul formării celulelor reproductive
(spermatozoizi la bărbaţi sau ovule la femei) sau în timpul vieţii
embrionare precoce.
 În 13% din cazuri însă, unul din părinţi poartă o anomalie de structură
cromozomială aşa-zis „echilibrată”, numită translocaţie (2 sau mai
mulţi cromozomi schimbă între ei fragmente). Cantitatea totală de
ADNdin fiecare celulă este normală, de aceea individul respectiv nu are
semne de boală. Când sunt transmise mai departe generaţiilor
următoare, aceste anomalii pot deveni „neechilibrate”, adică copilul
poate moşteni un cromozom anormal, care are un fragment în plus sau
în minus.
 Bolile de structură. Sindromul Cri-Du-Chat
Sindromul cri-du-chat, cunoscut şi ca sindromul 5p- sau
monosomia 5p este cauzat de o anomalie de structură
cromozomială: lipsa unui fragment din braţul scurt al
cromozomului 5. Nou-nascuţii cu această boală au adesea un
plâns caracteristic, asemănător sunetelor pe care le scoate o
pisică, de unde şi numele sindromului.
Aspecte genetice
Sindromul cri-du-chat este cauzat de lipsa (deleţia) unui
fragment al braţului scurt al cromozomului 5. Acest lucru se
notează prin convenţie 5p- (p este braţul scurt al oricărui
cromozom). Dimensiunile acestui fragment diferă de la un
individ afectat la altul, cu cât fragmentul este mai mare, cu
atât boala este mai severa. Semnele şi simptomele bolii sunt
determinate de pierderea mai multor gene localizate pe
fragmentul cromozomial care lipseşte. Se pare că absenţa
genei CTNND 2 este asociată cu retardul mental sever.
Semne clinice
Tabloul clinic variază de la un individ la altul, probabil
în funcţie de lungimea fragmentului care lipseşte:
 plâns caracteristic, „ascuţit”
 greutate mică la naştere şi dezvoltare fizică
întârziată
 retard mintal (dezvoltare psihică întârziată)
 dezvoltare întârziată sau incompletă a achiziţiilor
motorii
 cap mic (microcefalie)
 anomalii ale feţei: ochi îndepărtaţi (hipertelorism),
şi îndreptaţi în jos (fante antimongoliene), epicantus
(pliu cutanat suplimentar în unghiul intern al
ochiului)
 bărbie mică (micrognaţie), urechi jos implantate şi
malformate
 fuzionarea degetelor
 pliu palmar unic
 hernie inghinală
 tonus muscular scăzut (hipotonie)
Bibliografie

http://www.edubolirare.ro/node/30
https://www.romedic.ro/
https://ro.scribd.com/home
 Mulțumesc
pentru atenție!