Sunteți pe pagina 1din 12

Ministerul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

PLANTELE
MEDICINALE CARE
ACȚIONEAZĂ ASUPRA
SISTEMULUI
RESPIRATOR
•A elaborat: ROMAN Lilia
GÎLCA Adriana
•A coordonat: Viorica Gurdiș
PLAN
1.Ciuboțica-cucului
2.Grindelia robusta
3.Pătlagina
4.Nalnă mare
5.Lemn dulce
6.Cimbrul
7.Menta
8.Podbalul
9.Bibliografie
Ciuboțica-cucului
Primula officinalis-Fam.Primulaceae
Răspândire
Este o plantă care se găsește în zonele de deal și munte, prin poieni însorite, pășuni, prin fânețe, la
margini de păduri.
Descrierea plantei
Ciuboțica-cucului este o plantă ierboasă , perenă, de talie mică. În pământ are un rizom lung din care
pornesc numeroase rădăcini subțiri.Partea aeriană este înaltă de 10-30 cm. Frunzele formează o rozetă
bazală.Din mijlocul ei se înalță o tulpină ierboasă, goală în interior, care poartă o inflorescență compusă
din flori galbene- aurii, care sunt parfumate.
Partea utilizată
De la Ciuboțica-cucului se recoltează în lunile aprilie-mai atât florile-Primulae flores- cât și rizomul cu
rădăcinile- Primulae radix.
Recoltare.Uscare.Produs obținut
Rizomii cu rădăcini se recoltează cu sapa sau cazmaua. Se spală repede, se zvântă,
apoi se întind la soare sau în poduri acoperite cu tablă.
Produsul uscat prezintă rizomi cafeniì – cenușii sau cafeniì – roșcați, cu suprafața
aspră, acoperită de numeroase rădâcini albe – cenușii în interior, albe - gălbui la
exterior. Au miros slab caracteristic, gust astringent - amărui.

Principii active
Plazntele de Ciuboțica-cucului conțin acid ascorbic, saponine, tanin, ulei volatil, acid salicilic.

Acțiune farmacologică
Este recomandată în cazul în care te confrunți cu bronșite, gripă, astm bronșic, tuse, laringită, însă este
utilă și în tratarea migrenelor, nevralgiilor, insomniilor etc.
Grindelia robusta
Cunoscută și sub numele
de „planta de gumă”,
Grindelia este eficientă în
tratarea astmului bronșic,
bronșitelor și a tusei seci.
Partea aeriană a plantei,
folosită în tratamentul
afecțiunilor respiratorii.
De asemenea, Grindelia
are un efect benefic și în
cazul inflamării
sinusurilor.
Pătlagina
Conține vitaminele C, A și K și
are multiple beneficii asupra
sănătății, atât asupra sistemului
respirator, cât și digestiv.
Pătlagina este utilizată pentru
combaterea tusei, laringitelor,
bronșitelor, precum și în tratarea
hepatitelor, infecțiilor hepatice,
gastritelor,diareei etc. Se
folosește infuzia(câte 0,5 pahare
de 3ori pe zi,) în cazul
afecțiunilor aparatului
respirator.
Nalbă mare

Sub denumirea de nalbă se cunosc


mai multe plante care se deosebesc
între ele. Este vorba de Althaea
officinalis L, numită popular nalba-
mare, nalba-albă, de la care se folos­
esc florile, frunzele și rădăcinile; se
folosește infuzia, pentru clătirea
cavității buncal și a gâtului, în
cazul inflamatiilor.
Lemn dulce

Lemnul-dulce ofera o mulțime de beneficii


pentru sanatate, demonstrate de-a lungul
vremii:
1. Mentine sanatatea cailor respiratorii.
2. Ajuta la sanatatea stomacului.
3. Ajuta la mentinerea sanatatii
intestinelor.
4. Ajuta la sanatatea pielii.
5. Ajuta la sanatatea articulatiilor.
6. Reduce caderea parului.
7. Are proprietati anticancer si ajuta la
sanatatea prostatei.
Cimbrul
Thymus vulgaris- Fam.Labiatae

Răspândire
Specie de lumină, crește în locuri însorite cu temperaturi ridicate.
Descrierea plantei.
Cimbru este un subarbust cu tute globuloase, cu baza lemnificată, înalt de 10 - 50
cm, are tulpini numeroase, cilindrice, lemnoase și cenușii la bază, părțile tinere cu
peri îndreptați în jos, frunzele au pețiol scurt și sunt mici, opuse, au marginile
răsucite, sunt păroase pe fața inferioară. Florile, mici, de culoare roz, sunt grupate în
mici inflorescențe în formă de spic.
Organul utilizat.
De la cimbru se recoltează partea aeriană, respectiv partea ierboasă a rămurelelor -
Thymi vulgaris herba - in perioada junie - octombrie.
Recoltare. Uscare. Produsul obținut.
Recoltarea cimbrului se face cât mai timpuriu, când apar primii boboci, dar înainte
de înflorirea în masă. Tăierea se face cu cuțitul, secera la 5 - 10 - 15 cm de la
Suprafața pamântului, astfel încât să se evite tăierea părților lemnoase ale tulpinii.
Uscarea se face la umbrà, în locuri sau în încâperi curate și cu o bună aerisire.
Cimbrul (continuare)
Principii active.
Partea aeriană a cimbrului conține ulei volatil, tanin, acizi organici, principiu aman,
flavone, ulei gras, săruri de litiu. Produsul vegetal recoltat în timpul verii este mai
bogat în ulei volatil decât cel recoltat toamna.
Acțiune farmacologică. Recomandări.
Partea aeriană nelignificată a plantei este utilizată în medicina veterinară tradițională
și cultă, deoarece prezintă importanță terapeutică. Produsul posedă acțiune
expectorantă, antispastică, antiseptică, coleretic, cicatrizant, antiviral, antiparazitară.
Mod de administrare.
Uz intern. Pentru tratarea anorexiei, dischineziei biliare, enterocolitelor, afecțiunilor
pulmonare și bronșitelor se administrează infuzie preparată din 5 g de plantă uscată,
bine mărunțită la 100 ml apă clocotită. Se lasă acoperită 30 de minute pentru a
infuza. Se strecoară. Se răcește și se administrează prin breuvaj bucal,
Menta
Mentha piperita-Fam. Labiatae
Descrierea plantei.
Izma este o plantă ierboasă, perenă, înaltă de 50 -120 cm, puternic ramificată chiar
de la bază, cu tulpinaă în 4 muchii evidente, cu frunze opuse, oval - lanceolate, flori
violacee grupate în inflorescențe în formă de spic. Are miros aromat, caracteristic și
gust înțepător, răcoritor.

Organul utilizat.
De la mentă se recoltează frunzele - Menthae folium - care se colectează înaintea
înfloririi, în perioada mai - iunie.

Recoltare. Uscare. Produsul obținut.


Recoltarea frunzelor se face în zilele senine, după ce se ridică roua, până la ora 16.
Frunzele se strujesc de pe tulpini, apoi se usucă în poduri cu aerisire bună sau în
șoproane, magazii. Produsul obținut trebuie să-și păstreze culoarea verde (uneori cu nuanțe
roșietice), miros aromat specific și gust înțepător, răcoritor.

Principii active.
Frunzele de mentă sunt bogate în ulei volatil cu mentol. Alături de acestea mai
conțin tanin, flavone, principii amare, acizi organici, cetone.

Acțiune farmacologică
Medicina veterinară folosește planta ca expectorant, bacteriostatic, antiseptic etc.
Podbalul
Tussilago farfara- Fam.Compositae
Ecologie. Răspândire.
Podbalul este o specie de plante de lumină și crește pe coaste râpoase, pe malurile
abrupte ale apelor curgătoare, pe locuri cu eroziuni recente, sâpături, mai ales, în
zone de deal și munte.

Descrierea plantei.
Podbalul este o plantă ierboasă, perenă, de talie mică, cu înălțimea de 5 - 15 cm.
Planta are aspect diferit după sezon: primăvara timpuriu, are tulpini florifere, cu flori
grupate în inflorescențe, de culoare galbenă, frunzele sunt mici, în formă de solzi, iar
mai târziu, frunze mari, pornind direct din rizom, sunt moi, aproape rotunde, cu peri
lânoși pe fața inferioară.

Organul utilizat.
De la podbal se folosesc florile - Farfarae flores - care se recoltează în perioada
martie - aprilie și frunzele - Farfarae folium - care se strâng în lunile mai - iunie.

Recoltare. Uscare. Produs obținut.


Florile se recoltează pe timp uscat, prin rupere cu mâna. Uscarea se face în camere
încălzite, bine aerisite, care să asigure o uscare rapidă. Florile uscate au culoare galbenă, sunt fară
miros și au gust mucilaginos. Frunzele mari, verzi se recoltează fară pețiol, tot prin rupere cu
mâna. Se aleg numai frunzele întregi, sănătoase. Frunzele uscate au culoare verde, sunt fără miros
și au gust amar, mucilaginos.

Actiune farmacologicã. Recomandari.


Florile și frunzele de podbal au acțiune emolienă și expectorantă, utilizându-se cu
bune rezultate în bronșite, tuse, ragușeală. Ca behice si emoliente, florile și frunzele
se folosesc sub formă de infuzie. Datorită principiului amar specific, au o acțiune
tonică din care cauză se administrează în afecțiuni cronice ale aparatului respirator,
în special, în emfizemul cronic.
Bibliografie

S-ar putea să vă placă și