Sunteți pe pagina 1din 8

PDUCELUL

CRATAEGUS MONOGYNA
CRATAEGUS OXYACANTHA
FAMILIE: ROSACEAE
DENUMIRE STIINTIFICA: CRATAEGUS MONOGYNA,
CRATAEGUS OXYCANTHA
DENUMIRE POPULARA: PADUCEL, GHERGHIN, PLANTA
INIMII, MARACINE ALB, MALAI MOALE

DESCRIERE
Este un arbust spinos, lemons, ramificat de 2 5 m chiar 10 m.
Tulpina: scunda, neregulata, cu coroana rara, pendenta, ajungand de
multe ori la suprafata solului.
Frunze: rombic-ovate cu lobi adanci pana la limbului, dand aspect
penat-lobat (la Crataegus Monogyna) sau numai cu 3 lobi putin adanci
(Crataegus Oxyacantha), lungi pana la 5-7 cm, verzi lucitoare pe fata
superioara, pe dos verde deschis, cu stipele la baza ;
Flori: dispuse in corimbe erecte, albe, cu petale rotunde, 5 spale
persistente, 5 petale albe si circa 20 stamine ovoidate, cu un singur ovar
(Crataegus Monogyna) sau doua ovare (Crataegus Oxyacantha). Infloreste in
mai iunie;
Fructe: ovoide, rosii, de 7-10 mm, carnoase (partea carnoasa provine
din receptacul, fiind deci fructe false), samburi 1 (la Crataegus Monogyna)
sau 2 (Crataegus Oxyacantha).

MATERIA PRIMA
Folium Crataegi - frunze variabile ca forma : lat-ovate, rombic ovate
sau rombic obovate ; la baza ascutite sau trunchiate, lungi de 3-5 (7) cm,
coriacee, pe fata lucioase, verzi, glabre, pe dos de culoare verde mai
deschisa, penat lobate sau inegal sectate, cu 3-7 (9) lobi. Lobii care patrund
mai mult de jumatatea laminei sunt numai spre varf neregulat simplu sau
dublu serati (Crataegus Monogyna). La Crataegus Oxyacantha frunzele sunt
numai cu 3 (5) lobi care abia patrund pana la jumatatea laminei.
Flores Crataegi - flori cu peduncul de maximum 1 cm, cu sepale
triunghiulare, rotunjite sau ascutite, glabre sau paroase la interior. Petalele
rotunde, de 5-6 mm, de culoare alb-crem. Au circa 20 stamine, cu un pistil
(foarte rar doua). Miros caracteristic, gust usor astringent.

Folium Crataegi cum floribus este format din buchete de flori cu


frunze la baza, cu o ramurica de maximum 1 cm. Miros caracteristic, gust
amarui.
Fructus Crataegi - in stare uscata este format din fructe ovale sau
globuloase cu suprafata zbarcita, fara pedicel, de 8-15 mm in diametru,de
culoare brun-roscata la exterior si galben-roscata la interior, cu 1-3 seminte
ovat-alungite, de 2-4 mm. Miros slab, gust dulceag.
ECOLOGIE SI RASPANDIRE
Specie putin pretentiosa fata de sol si clima, cu caracter xerofit. Se
acomodeaza la conditiile cele mai variate, preferand totusi statiuni
calduroase si pante insorite. De asemenea, se acomodeaza la soluri foarte
variate, chiar pe cele mai uscate si compacte. Pretentii ceva mai ridicate fata
de lumina. Se intinde din zona de stepa unde formeaza tufarisuri, pana in
zona de deal si chiar munte, in lizierele padurilor sau in stratul de arbusti al
padurilor mai luminoase (in special stejar) , invadant in pasuni si poiene.
Uneori poate forma masive intinse ex. Carbunari jud. Caras-Severin.
Raspandit in toate judetele tarii (Crataegus Oxyacantha este raspandit mai
mult in sud-estul tarii).
RECOLTARE
Toate produsele se culeg numai pe timp uscat, de preferinta in zilele
insorite. In special florile, culese pe ploaie sau roua, se brunifica foarte usor,
depreciindu-se. Florile si buchetelele de flori cu frunze se recolteaza la
inceputul deschiderii florilor, incepand din a doua jumatate a lui Aprilie in
sudul si vestul tarii in regiunile de campie, continuand esalonat in cursul
lunii Mai pentru zonele de deal si munte. Frunzele au o perioada de recoltare
mai lunga, inainte, in timpul sau dupa inflorire, pana in Iunie-Iulie, iar
fructele in Septembrie-Noiembrie cand se inrosesc.
METODE DE RECOLTARE
Florile prin ciupire sau prin prinderea intre degete a inflorescentei si
tragerea mainii in sus, astfel ca in palma sa ramana florile fara pedunculi
(lungimea acestora de max. 1 cm) ;
Buchetele de flori cu frunze si frunzele prin strujire, fie direct pe
arbust, fie prin taierea ramurelelor si curatarea lor ulterioara. Deoarece
arbustul este ghimpos se pot confectiona palmare simple din panza groasa cu
care se evita zgarieturile ;
Fructele se culeg direct de pe arbust, fara codita din momentul in care
au devenit rosii. Nu se admit fructe negre sau brune.

Toate produsele se culeg numai in cosulete sau ladite, evitandu-se sacii


unde datorita lipsei de aer si presarii se incing, se lovesc si se depreciaza.
PREGATIREA IN VEDEREA PRELUCRARII
Florile, buchetelele de flori cu frunze si frunzele se usuca pe cale
naturala la umbra, in locuri cat mai aerate, de preferat in poduri acoperite cu
tabla, in strat subtire, astfel incat uscarea sa se faca cat mai repede. La
uscator se face la o temperatura pana la 35. Fructele se usuca pe cale
naturala la soare, in strat subtire, intorcandu-se din cand in cand pentru a se
usca uniform, iar pe cale artificiala in uscatorii la 70.
Randamentele la uscare : flori si buchetele de flori cu frunze 4-5/1, frunze
2-3/1, fructe 2-3/1.
CONDITII TEHNICE DE RECEPTIE
Pentru flori culoarea crem si codita de cel mult 1 cm, admitandu-se
ca impuritati max. 5% flori brunificate si max. 1% resturi de ramurele,
corpuri straine organice si minerale max. 0,5% pentru fiecare, umiditate
max. 13% ;
Pentru buchetele de flori cu frunze ca impuritati admise flori
brunificate max. 5%, frunze brunificate max. 2%, resturi de ramuri de la
buchetul floral ce depasesc 1 cm max. 2%, corpuri straine minerale si
organice max. 0,5% pentru fiecare, umiditate max. 13% ;
Pentru frunze impuritati admise : frunze brunificate max. 5%,
resturi de ramuri ce depasesc 1 cm max. 2%, corpuri straine organice si
minerale max. 0,5% pentru fiecare, umiditate max. 13% ;
Fructele proaspete trebuie sa aiba culoare rosie, sa contina fructe
innegrite max. 2%, fructe imature max. 1%, resturi de ramuri, frunze,
codite max. 3%, corpuri straine organice si minerale max. 0,5 pentru
fiecare, iar umiditatea sa fie cea normala a fructelor proaspete ;
Fructele uscate capata culoarea brun-roscata ; pot contine fructe
innegrite arse max. 3%, fructe imature max. 1% alte parti din planta
max. 3%, corpuri straine organice si minerale max. 0,5% pentru fiecare,
umiditate max. 14%.
COMPOZITIE CHIMICA
In partile inflorite cu frunze se afla acidul crategic care este de fapt
un complex format din compusi triterpenici : acid crategolic, neotegolic si
acantolic ; acid ursolic si oleanolic; derivati de natura flavonoidica :
hiperozidul, un ramnozid al vitexinei, leucoantocianidina, un
heptaoxiflavonbiozid cu actiune cardiotonica, cvercetina, acid clorogenic,

acid cafeic, amigdalina, colina, sorbitol, vitamina C ; amine : trimetilamina


si amilamina ; ulei volatil ce contine aldehida anisica ; taninuri de natura
catehica, pectine, saruri minerale etc.
Fructele contin : taninuri de natura catehica, vitaminele B si C,
antociani, flavonoizi, acizi tartric, citric, ursolic, oxalic, nicotinic, clorogenic,
sorbitol, colina, acetiloolina, glucoza, fructoza, pectine, ceara, ulei gras,
substante minerale.
Semintele nu contin principii active.
ACTIUNE FARMACODINAMICA
UTILIZARI TERAPEUTICE: La fel de complexe ca si compozitia
chimica, produsele farmaceutice din frunzele, florile si fructele de paducel
actioneaza sinergic asupra aparatului cardiovascular si asupra sistemului
nervos central. Astfel, efectele simpaticolitice, hipotensive arteriale,
vasodilatatoare in special asupra coronarelor si actiunea sedativa asupra
sistemului nervos central a acestor specii au fost demonstrate de majoritatea
cercetatorilor prin experimentari pe animale de laborator si au fost aplicate
clinic cu bune rezultate.
In doze terapeutice, extractele de paducel constituie unul dintre
importantele medicamente de origine vegetala care dau bune rezultate in
dereglarile cardio-vasculare. Se aplica pentru actiunea vasodilatatoare
generala si specifica pentru coronare, ca sedativ in nevroze cardiace si ca
hipotensiv usor. Da rezultate bune si in anghina pectorala si este un apreciat
sedativ vegetal. Rezultate favorabile se obtin prin asocierea cu digitalicele.
Frunzele cu flori intra in compozitia ceaiurilor antiastmatic si calmant
impotriva tulburarilor cardiace, iar fructele in ceaiul calmant. Intra in
produsul farmaceutic romanesc Pasinal. Confuzii: In flora spontana a
Romaniei se mai intalnesc si speciile Crataegus Nigra W. et K. si Crataegus
Pentagyna W. et K., ambele pe coaste insorite, prin stejarete. Ele se
deosebesc de speciile medicinale prin : numar mai mare de pistile (5) in
floare fata de 1-2 la speciile medicinale ; acestea raman persistente si la
fructe, care au o culoare mai inchisa, negricioasa sau purpurie ; pedicelii
florilor si caliciul cu peri desi lanosi (la cele medicinale glabri).
PULBERE, TINCTURA, CEAI
Pulberea se obtine din fructe bine uscate, macinate in rasnita electrica
de cafea. Se macina atata pulbere cat se consuma in 14 zile deoarece dupa
aceasta perioada, planta isi pierde principiile active. Pulberea se pastreaza la
rece, in borcane bine inchise. La nevoie, se administreaza de doua ori pe zi
cate o lingurita de pulbere.

Tinctura de paducel se prepara punand intr-un borcan flori si frunze de


paducel,proaspat adunate si taiate marunt,peste care s
toarna alcool alimentar, tuica de casa sau vodca. Se lasa la macerat trei, patru
saptamani, la loc luminos, scuturandu-se zilnic. Se strecoara si se toarna in
sticle de culoare inchisa, care se pastreaza la rece, cel mai bine la frigider.
Tinctura combate palpitatiile si tahicardia si echilibreaza tensiunea. Se iau
cate 30 de picaturi, diluate in ceai, de trei ori pe zi.
Ca leac impotriva insomniei, seara, inainte de culcare, se recomanda o
cana de ceai de paducel sau 10, 15 picaturi de tinctura, diluate in ceai sau
apa. Tinctura se foloseste timp de doi ani de la data la care a fost culeasa
planta.
Remediile pe baza de paducel pot fi utilizate si extern. Specialistii spun
ca baile cu paducel intaresc inima. In doi litri de apa se fierb fructe si frunze
de paducel. Dupa ce se strecoara, compozitia se varsa in cada, in apa de baie.
Substantele naturale din compozitia paducelului patrund in piele si regleaza
bataile inimii si circulatia sangelui.
Compresele cu decoct de paducel sunt eficiente in tratarea bataturilor.
Decoctul se prepara din frunze si fructe de paducel fierte un sfert de ora la
foc mic.
PREPARAREA SI ADMINISTRAREA INFUZIEI:
Infuzia de paducel se prepara dintr-o lingurita de flori sau frunze, la
250 ml de apa. Infuzia se poate face si din fructe de paducel, dar in acest caz
este nevoie de 2 lingurite. Se da in clocot se lasa 15 minute in repaus, dupa
care se strecoara. Din infuzia astfel preparata se bea 1 cana dimineata si 1
cana seara, cu inghititul mici si rare. Se poate administra si pulberea obtinuta
prin zdrobirea fructelor uscate. Doza recomandata consta intr-un varf de
cutit, de 3 ori pe zi. Eficienta tratamentului cu preparate din paducel
presupune administrarea pe o perioada indelungata, de cel putin 6 luni pe an.
CONTRAINDICATII
Nu se administreaza la bolnavii cu cardiopatii valvulare, edeme
cardiace, cu afectiuni cardiace in stadiu avansat.
Inainte de administrare este indicata consultarea medicului. Folosirea
remediului trebuie supravegheata de medic!

PDUCELUL
CRATAEGUS MONOGYNA
CRATAEGUS OXYACANTHA

NAE NICOLETA
I C AMF