Sunteți pe pagina 1din 38

ngrijiri ale nou-nscutului.

1. Cat dureaz perioada de nou-nscut: a) 24 de ore dup natere; b) 7 zile, cat st copilul la maternitate; c) 30 de zile de la natere; 2. Enumerai 5 condiii pe care trebuie s le indeplineasc lenjeria nounscutului: a) ________________ ALBA b) ________________ MOALE c) ________________ DIN BUMBAC d) ________________ FARA CUSATURI PE MIJLOC e) ________________ SA SE POATA FIARBA 3. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-nscutul C, la 1 or de la natere: a) temperatur = 37C; b) puls = 70/minut; c) respiraii = 35/minut; d) tegumente cianotice; e) sebum la nivelul plicelor. 4. D-na S.L. merge s alpteze nou-nscutul; care dintre urmtoarele criterii indic c mama are lapte suficient: a) creterea de prolactin; b) laptele care se scurge la sanul opus in timpul alptrii; c) creterea progresiv in greutate a copilului; d) sugarul adoarme in timpul alptrii. 5. Prematuritatea se definete prin urmtoarele, cu excepia: a) greutate sub 2.500 grame; b) talie sub 47 cm.; c) malformaii vizibile; d) planset viguros. 6. Copiii cu greutatea de 2.900-2.500 grame, nscui la termen se numesc: a) normoponderali; b) subponderali; c) prematuri; d) macrosomi. 7 Prima baie general dup naterea nou-nscutului se face: a) la 3 zile dup natere; b) la 3 zile dup detaarea bontului ombilical; c) imediat dup natere; d) depinde de starea general a nou-nscutului.
8. Dup cderea bontului ombilical pot aprea complicaii, cu excepia: a) gangrenei umede; b) granulomului; c) hematomului; d) onfalitei. 9. Nscut cu asfixie alb, nou-nscutul prezint: a) micri respiratorii normale; b) btile cordului in limite normale; c) aspect de ppu de cear; d) cianoza extremitilor.

10. Pentru evitarea regurgitaiei nou-nscutului dup alptare, acesta va fi: a) poziionat cinci minute in decubit lateral stang; b) ridicat in brae i btut pe spate; c) linitit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. 11. Nou-nscutul G. s-a nscut la ora 12,00, el prezint pulsul - 120/minut, plange viguros,mic extremitile, tegumentele membrelor superioare i inferioare sunt uor cianotice; scorul APGAR este notat: a) 7; b) 8; c) 9; d) 10. 12. Care din urmtoarele semne din primele 24 de ore ale nou-nscutului G nu indic a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului in primele 24 de ore; b) frecvena respiratorie de 70/minut; c) culoarea galben a pielii; d) sangerarea ombilicului. 13. Prezena icterului fiziologic poate avea ca surs: a) mama care a avut in antecedente hepatit (in urm cu 5 ani); b) naterea prematur a nou-nscutului; c) valoarea bilirubinei in cretere in a 3-a zi; d) scderea in greutate a nou-nscutului. 14. Constituie contraindicaie pentru alimentaia natural: a) colicele abdominale ale nou-nscutului; b) mameloanele ombilicale; c) boala cardiac preexistent sarcinii i naterii; d) refuzul nou-nscutului de a primi sanul. 15. Care afirmaii nu sunt adevrate privind calitile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat in vitamina C; b) se prepar in ap nefiart; c) inlocuiete perfect laptele de mam; d) e preferabil laptelui de vac. 16. Bontul ombilical secionat se acoper cu comprese sterile imbibate in: a) alcool de 70; b) tinctur de iod; c) rivanol; d) protargol. 17. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin; b) unguent oftalmic cu Kanamicin; c) sol. nitrat de Hg 1%. 18. Prima manevr de ingrijire, imediat dup natere, ce se acord nou nascutului este: a) tierea cordonului ombilical; b) dezobstruarea cilor respiratorii; c) stropirea cu ap rece; d) infarea nou-nscutului.

19. Care din urmtoarele elemente sunt fiziologice la nou-nscut in primele 24 de ore: a) temperatura 37-37,5C; b) coloraia icteric a tegumentelor; c) urini ce pteaz scutecele; d) scaun galben auriu. 20. In cazul alimentaiei naturale a nou-nscutului care din microbii saprofii se dezvolt in intestin: a) bacilul coli; b) bacilul bifidus; c) salmonella. 21. Crui tip de asfixie aparin elementele urmtoare: puls tahicardie peste 120/minut, cianoza generalizat, tonus pstrat: a) apnee tranzitorie; b) asfixie albastr; c) asfixie alb. 22. Ce se inelege prin criza genital: a) creterea in greutate; b) tumefierea mameloanelor; c) scurgerea sanguinolent la nivelul organelor genitale; d) descuamaia fiziologic. 23. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nounscutului: a) s fie din nylon; b) s se poat fierbe; c) s aib custur pe mijloc; d) s se incheie pe umeri cu ireturi. 24. Nou-nscutului de 4 zile, in greutate de 2.500 grame, cu tegumente icterice, trebuie s i se efectueze unele intervenii; care sunt acestea: a) vaccinarea BCG; b) fototerapia; c) alimentaia la san; d) baia general. 25. Muguetul (mrgritrelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectrii orelor de mas; b) a nerespectrii regulilor de igien; c) a naterii premature; d) a hidratrii suficiente. 26. Detaarea bontului ombilical ligaturat, in mod fiziologic se face dup natere: a) intre 7-10 zile; b) intre 10-12 zile; c) intre 5- 7 zile; d) dup 14 zile. 27. Naterea prematur poate avea ca surs: a) uterul cicatrical; b) multiparitatea; c) incompatibilitatea de grup sau Rh;

d) varsta mamei. 28. Pentru supravegherea nou-nscutului, asistenta are datoria s inregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor, scaunul, urina; b) somnul, respiraia, temperatura; c) funciile vitale, reflexul suptului; d) funciile vitale, reflexul suptului, greutatea. 29. La ce categorie de nou-nscui sunt mai frecvente crizele de apnee i cianoz: a) la eutrofici; b) la prematuri; c) la dismaturi; d) la macrosomi. 30. Care din urmtorii parametri indeplinesc condiiile incubatorului: a) temperatura 37C, umiditate 70-80%, oxigen 40 vol.%, sistem de eliminare a dioxidului de carbon, sistem de alarm; b) temperatura de 40C, umiditate 50%, oxigen 20 vol%, sistem de alarm; c) temperatura 36C, umiditate constant, oxigen 40 vol%, sistem de eliminare a dioxidului de carbon. 31. Interveniile asistentei medicale in cazul nou-nscutului cu apnee tranzitorie sunt. a) masarea bland a toracelui; b) respiraie artificial manual sau cu aparat portabil; c) dezobstruarea cilor respiratorii; d) gavaj.

32. Asistenta medical recunoate icterul fiziologic al nou-nscutului dup urmtoarele caracteristici: a) stare general alterat; b) se instaleaz dup 2-3 ore de la natere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare in a 3-a zi dup natere; e) starea general este bun. 33. Facei asocieri intre urmtoarele elemente: a) sugar 1 lun; 4 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 3,5 2) st in ezut; c) sugar 6 luni. 1,2,6,7 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate in palm; 6) branz de vac; 7) pronun silabe.

ngrijiri ale copilului de diferite vrste.

1. Copilul M., de 8 luni, are febr i diaree, este propus pentru vaccinare antipolio a) i se face tratament i reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programrii; d) nu va fi vaccinat deloc.

2. Pentru interpretarea IDR la tuberculin in cazul tanrului V., de 15 ani, asistenta il cheam la cabinet: a) dup 24-72 ore; b) dup 2-4-6 ore; c) urmrete reacia imediat; d) nu are rost s fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poft de mancare, prezint stare de disconfort i prurit anal;prioritar, in interveniile medicale, este: a) baia general, baia pe poriuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normal psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) intoarcerea de pe o parte pe alta; b) s stea in ezut fr sprijin; c) s stea in picioare, susinut; d) s apuce obiecte cu mainile.
5. In care din urmtoarele faze ale procesului de ingrijire stabilii ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunztoare varstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing.

6. B.F., in varst de 6 ani, este adus la spital cu febr i disurie; i se efectueaz urocultura care este pozitiv; numrul de germeni prezeni trebuie s fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) intre 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml.

7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priz 1 gr. soluie medicamentoas la un interval de 6 ore; cate prize sunt in 24 ore i cate picturi, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priz; b) 6 prize x 10 pic. pe priz; c) 2 prize x 40 pic. pe priz; d) nu se administreaz medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min. 9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, nscut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se inelege prin enurezis:

a) inversarea emisiilor de urin cu predominan noaptea; b) pierderea de urin in cursul nopii; c) pierderea involuntar de urin noaptea la copii peste varsta de 3 ani. 11. Nu se administreaz tablete i drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiiile recoltrii scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaia sugarului de 6 luni poate fi: a) natural; b) diversificat; c) mixt; d) artificial. 14. Pentru pregtirea copiilor in vederea explorrii radiologice a colonului se efectueaz: a) clism evacuatoare; b) pauz alimentar de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectueaz decat clism baritat. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecvent a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noiunea de copil febril" este echivalent temperaturii msurate rectal a crei valoare poate fi: a) 37,5C; b) 38C; c) 39^K)C; d) 36,5-37C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrat unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angin difteric; i se administreaz O2; care este cea mai adecvat manevr: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecia subcutanat de O2.

19. C.R., are 12 luni i are 72 cm lungime i 13 kg; asistenta, in cadrul evalurii, consider inlimea: a) normal, greutatea normal; b) crescut, greutatea normal; c) mic, greutatea normal; d) normal, greutatea adecvat. 20. L. V., de 7 luni, este internat la secia de pediatrie, cu semne de deshidratare moderat, dup o gastroenterit acut; ce modalitate folosim pentru a impiedica rspandirea infeciei: a) folosirea sacilor din panz alb pentru transportarea lenjeriei murdare;
b) folosirea de saci din cauciuc panzat pentru transportarea lenjeriei murdare;

c) splarea mainilor dup orice manevr tehnic de lucru; d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic.

21. CI., de 2 ani, este internat cu otit medie acut bilateral, febr 39C i contracii tonicoclonice, medicul recomand recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor ageni patologici; dup puncie, poziia copilului va fi a) decubit dorsal fr pern sub cap; b) decubit dorsal cu pern; c) decubit lateral; d) decubit ventral. 22. Care din complicaiile de mai jos pot aprea in cazul pacientului C, cu meningit, dac nu se acord ingrijirile corespunztoare: a) encefalita; b) hidrocefalia; c) retardarea mintal; d) septicemia. 23. Pacientul C, de 16 ani, este internat in secia de pediatrie, in com hiperglicemic; care este ordinea prioritilor de ingrijire: a) urmrirea pulsului; 3 b) meninerea cilor respiratorii libere; 1 c) recoltarea analizelor de laborator; 2 d) identificarea problemelor de nursing. 4 24. Copilul A., de 14 ani, este suspectat de giardia i lamblia; care examene de laborator pot pune in eviden prezena paraziilor sau a chisturilor: a) analiza sangelui; b) examenul coproparazitologic; c) examenul sucului gastric; d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. 25. Copilul D, este intoxicat cu ciuperci; provocarea vrsturilor se va face: a) dup 6 ore de la ingestie; b) in primele 4 ore de la ingestie; c) nu se practic provocarea vrsturii; d) se practic mai intai spltura gastric. 26. Intoxicaia acut cu substane pesticide i organofosforice se manifest prin mirosul de: a) usturoi; b) aceton;

c) migdale; d) mere coapte. 27. Care din interveniile de mai jos nu sunt valabile in profilaxia rahitismului: a) aerisirea incperii; b) introducerea Slinosului in primele 5 luni de via; c) administrarea de vitamina D2 la ieirea nou-nscutului din maternitate; d) administrarea de calciu i vitamina D2 in luna a Vlll-a de sarcin.

28. Care din urmtoarele manifestri de dependen nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziie. 29. Medicamentele pe cale bucal la copiii internai in spital sunt administrate: a) de mamele insoitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se las pe noptier pentru a fi luate de copil conform prescripiilor. 30. Ce avitaminoz produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6. 31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomand examenul coproparzitologic; pentru recoltare foloseti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu ap distilat. 32. Notai rspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prbuirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecia pavimentului, in secia pediatrie, ii atragi atenia ingrijitoarei s aib in dotare, pentru executarea corect a manevrelor: a) o gleat; b) dou glei; c) cel puin trei glei; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavitii bucale; fixai ordinea manevrelor de executare corect a tehnicii: a) splarea cavitii bucale; 5 b) pregtirea materialelor; 4 c) pregtirea bolnavului; 2

d) splarea mainilor; e) indeprtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului.

3 6 1

35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toi indivizii. 36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determin prezena microbilor; b) arat sensibilitatea microbilor fa de antibioticul respectiv; c) nu arat decat creterea germenilor. 37. Trebuie s efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril tergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazal; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatit seric (TIP B); se recolteaz sange; care rezultat al analizei precizeaz diagnosticul clinic: a) prezena proteinei C; b) prezena antigenului Australia; c) prezena trichinelei spiralis; d) prezena bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problem pentru un copil: a) pan la varsta de 1 an; b) pan la varsta de 2 ani; c) pan la varsta de 3 ani; d) dup varsta de 3 ani. 40. Conturarea personalitii copilului se manifest prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinelor i repulsiilor; c) cptarea indemanrii; d) memorarea a cat mai multe poezii. 41. In caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatur de 39,9C, se vor aplica urmtoarele intervenii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese cldue pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiol.

ngrijiri ale persoanei vrstnice .

1. Pentru a se putea iniia demersurile terapeutice i corective necesare practicii in geriatrie se impune: a) diferenierea patologicului de normal; b) cunoaterea cu precdere a activitilor; c) delimitarea strii de boal de cea de sntate. 2. Care din urmtoarele sisteme i aparate ale organismului uman sufer importante modificri de imbtranire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificri, legate de inaintare in varst sunt considerate intre anumite limite, ca aparinand unei imbtraniri normale. Care sunt acestea: a) modificri ale pielii i fanerelor; b) presbiopia; c) scderea secreiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunurile sunt adevrate. 4. Imbtranirea psihologic este rezultanta modificrilor induse de varst in planul biostructurilor; la baza acestor modificri stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient varstnic, se vor evalua urmtoarele funciuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectiv; c) memoria; d) gradul tulburrilor de integrare. 6 Numii cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenei: a) .......................... ; CARACTERUL DIFERENTIAL b) ......................... ; POLIDETERMINAREA c) ............................ CARACTERUL RELATIV AL DEFICIENTELOR 7. O asistent medical care se consacr nursingului geriatrie va cunoate i va respecta cu siguran: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor varstnice; c) legislaia general; d) msuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei varstnice, includ i: a) varsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoingrijire; c) starea biologic. 9. Cate categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate in majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

10. Dissomnia real a varstnicului, ce se cere difereniat de falsa insomnie, include: a) tulburri cantitative, de regul hiposomnia; b) tulburri ale ritmului normal, in sensul inversrii; c) tulburri cantitative, de regul hipersomnia. 11. Un important factor ce perturb somnul nocturn la varstnic (brbat) il constituie: a) trezirile repetate; b) hipertrofia de prostat care determin nicturie; c) somnul diurn, insuficient cantitativ. 12. Ce recomand asistenta medical unui varstnic, pentru a favoriza un somn odihnitor: a) s fac o baie cald; b) s fac un du rece; c) s bea o can cu ceai de tei. 13. Cderile persoanei varstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenei posturii; b) accidente banale, intampltoare; c) aspecte ale senescenei echilibrului. 14. Consecinele cderilor varstnicului sunt importante i afecteaz: a) starea fizic i psihic; b) autonomia; c) posibilitatea de a bea i manca; d) relaiile sociale i familiale. 15. Ce fel de cderi fac indeosebi obiectul sindromului de cdere: a) cderile unice; b) cderile alternative; c) cderile repetate. 16. Cel mai important factor de risc al cderilor este considerat a fi: a) sexul; b) varsta inaintat; c) bolile cronice. 17. Importana cderilor in ingrijirea varstnicului ine seama in special de: a) amploarea consecinelor; b) complexitatea consecinelor; c) msurile de prim ajutor calificat.

18. In cazul unui varstnic care a suferit o cdere asistenta medical intervine: a) instituind de urgen profilaxia complicaiilor tardive; b) intocmind un plan de ingrijire, individualizat; c) instituind de urgen profilaxia complicaiilor imediate; d) in relaia cu familia pentru reintegrarea social. 19. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenial; el se va aplica cu rbdare i sistemic evitand invaliditile prin: a) cunoaterea i anticiparea riscului; b) terapie recuperativ; c) kineziterapie i ergoterapie de susinere.

20. Incontinena anal, o mare i grav problem a asistenei geriatrice este pentru varstnic: a) o afeciune temporar; b) o infirmitate umilitoare; c) o infirmitate demoralizant; d) greu de suportat. 21. Contextul unei incontinene urinare include adesea i urmtoarele: a) anorexie; b) pierderea controlului; c) dependen. 22. Care din urmtoarele tipuri de incontinen urinar nu ine de factorii legai de fiziologia miciunii: a) incontinena urinar definitiv sau stabil; b) incontinena urinar indus, tranzitorie i reversibil; c) incontinena urinar de stres sau de efort. 23. Metoda de elecie in tratamentul incontinenei urinare este reeducarea, care urmrete: a) creterea spaiului de timp dintre miciuni; b) creterea capacitii vezicale; c) reinstaurarea reflexului de miciune. 24. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare i cardiace, constituind una din acuzele cele mai frecvente ale varstnicilor. Cum va determina asistenta medical imprejurrile apariiei dispneei: a) la ce grad de efort apare; b) in ce moment al zilei; c) se modific in raport cu poziia; d) factorii de risc i bolile cronice. 25.Care din urmtoarele sunt exerciiile de tehnic respiratorie pe care asistenta medical i le prezint pentru invare varstnicului afectat de dispnee: a) respiraia diafragmatic; b) abordarea unei posturi care favorizeaz respiraia; c) respiraia cu buzele stranse. 26. Pentru a menine independena nevoii de a manca i a bea, asistenta medical va cunoate: a) dificultile legate de bolile cronice; b) factorii de risc; c) afeciunile locomotorii i neurologice; d) semnele unui deficit nutriional. 27. Care din urmtoarele intervenii preventive sunt menite s acioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a manca i a bea: a) periajul corect al dinilor; b) consumarea de alimente semisolide, fructe i legume moi; c) mesele rare i bogat-cantitative; d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimuleaz apetitul. 28. In cazul unei disfuncii de eliminare intestinal diagnosticul de nursing ingrijiri va cuprinde formularea alterare a funciei intestinale - actual i potenial", aciunile planificate de asistenta medical vor avea urmtoarele scopuri:

a) meninerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor; b) ingerarea suficient de lichide; c) urmrirea efectelor secundare ale medicamentelor; d) folosirea de laxative; e) efectuarea de clisme evacuatoare. 29. Eficacitatea interveniilor va fi evoluat in raport cu: a) frecvena i aspectul scaunelor; b) absena diareei; c) tipul de dispnee; d) respectarea regimului alimentar. 30. In cazul incontinenei urinare reversibile, care din urmtoarele pot fi considerate intervenii curative: a) efectuarea de exerciii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene; b) recomandarea de a urina la prima senzaie de miciune i pan la completa golire a vezicii; c) evitarea ingestiei de buturi diuretice (cafea, ceai, alcool); d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. 31. Modificrile fiziologice din cadrul procesului de imbtranire se cer cunoscute intrucat joac un rol important in satisfacerea nevoii de a se mica. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii; b) tulburri de deglutiie; c) scderea tonusului i forei musculare. 32. Care din urmtoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana varstnic: a) artroza; b) HTA; c) diabetul; d) osteoporoza; e) poliartroza. 33. In cadrul procesului de nursing, culegerea de date se va referi cu precdere la: a) capacitatea i tolerana la efort; b) felul eliminrilor, orarul lor; c) folosirea de dispozitive ajuttoare; d) prezena durerii i identificarea cauzei determinante. 34. Interveniile preventive, cuprinse in planul de ingrijire a unui varstnic, vis-vis de nevoia de a se mica, vor fi orientate ctre: a) motivaia varstnicului; b) meninerea forei i rezistenei musculare; c) meninerea mobilitii articulare; d) meninerea valorilor TA; e) reducerea cantitii de proteine din alimentaie 35. Meninerea forei i rezistenei musculare la un varstnic se va realiza: a) numai apeland la exerciii izotonice i izometrice; b) concomitent cu o alimentaie complet i complex; c) in concordan cu starea de nutriie. 36. Exerciiile de amplitudine au drept scop: a) meninerea mobilitii articulaiilor; b) meninerea valorilor TA in limite normale; c) meninerea rezistenei musculare.

37. Perturbarea somnului la persoana varstnic are drept cauz principal, afeciunile cornice de care sufer acesta i care produc disconfort, durere, depresie, etc; ordonai dup importan problemele i bolile des intalnite: a) probleme gastrice; 3 b) probleme respiratorii; 2 c) hipertrofia de prostat; 4 d) afeciuni cardiace; 1 e) afeciuni neuro-psihice. 5
38. Observaiile asistentei medicale vor urmri: a) orarul zilnic de somn; b) valorile TA, P, R, diurez; c) semne de nedormit; d) condiiile de mediu. 39. Interveniile preventive constau in sftuirea varstnicului, de a se conforma unui regim de via, care va urmri urmtoarele: a) evitarea excitantelor, mai ales dup ora 18; b) respectarea tratamentului cu somnifere; c) aerisirea camerei de dormit; d) cin uoar, eventual un pahar cu lapte. 40. Interveniile curative care se vor iniia inand cont de sursa de dificultate i fcand distincia intre problemele medicale i modificrile fiziologice, pot fi urmtoarele, in afar de: a) instituirea unui orar zilnic, cu corectarea ritmului veghe-somn; b) asigurarea de confort fizic prin poziionare i calmarea durerii; c) ascultarea de muzic ritmat, vesel; d) activiti reduse in cursul zilei pentru a nu acumula oboseal. 41. Imbrcatul i dezbrcatul presupun o serie de abiliti care sunt afectate in cadrul procesului de imbtranire. Care sunt acestea: a) dexteritatea; b) echilibrul; c) coordonarea. d) fora muscular; e) mobilitatea articular; f) toate enunurile sunt adevrate.

42. Care din urmtoarele modificri fac problematic alegerea i ajustarea imbrcminii: a) deformrile osoase; b) deformrile coloanei vertebrale; c) lipsa anturajului favorabil; d) tulburrile de auz; e) depunerile de grsime. 43. Care din urmtoarele sunt afeciuni neurologice ce afecteaz major nevoia de a se imbrca a varstnicului: a) diabetul insipid; b) maladia Parkinson; c) hemiplegiile; d) gut. 44. Problemele de dependen la nivelul nevoii de a fi curat i a avea tegumente ingrijite, intacte, fac parte, in general, din urmtoarele categorii de diagnostice de ingrijiri-nursing: a) tulburri de somn legate de oboseal; b) deficit de autoingrijire;

c) alterare a integritii tegumentelor; d) alterarea alimentaiei legat de somnolen; e) alterarea potenial a integritii mucoaselor. 45. Pentru prevenirea uscrii pielii, asistenta medical recomand urmtoarele, in afar de: a) a nu se face baie general zilnic; b) a se folosi dup zvantarea pielii unele loiuni alcoolizante; c) a se folosi spunuri grase; d) a nu se face abuz de pudr de talc; e) a se asigura o hidratare corespunztoare. 46. Proteza dentar va fi ingrijit in felul urmtor: a) se spal pe toate feele folosind o periu aspr; b) se cltete cu ap cald dup ce a fost splat cu detergent/spun pentru copii; c) se indeprteaz resturile alimentare de pe ea; d) se pstreaz noaptea intr-o soluie slab de oet; e) se cltete cu ap rece inainte de a o monta.

47. Odat cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. In jurul crei valori se situeaz temperatura normal la o persoan varstnic: a) 36C; b) 37,4C; c) 35,1C. 48. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatic; b) deshidratarea; c) oboseala. 49. Aciuni desfurate de asistenta medical pentru meninerea temperaturii corporale a varstnicului in limite normale sunt i: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21C; b) determinarea varstnicului s foloseasc buturi alcoolice ca mijloc de a se inclzi"; c) practicarea de activiti fizice uoare (plimbri); d) purtarea in cursul nopii a unor ciorapi. 50. Care persoane sunt cele mai vulnerabile in faa hipertermiei: a) persoanele obeze; b) persoanele cu afeciuni digestive cronice; c) persoanele cu boli cardio-vasculare. 51. Pentru prevenirea hipertermiei, regimul alimentar al persoanei varstnice va fi orientat ctre: a) o alimentaie bogat in hidrai de carbon; b) o reducere a grsimilor; c) consumarea de lichide cat mai calde; d) consumarea de lichide reci. 52. Depresia este una dintre cele mai frecvente afeciuni intalnite la varstnici. Este cel mai adesea: a) atipic; b) in coexisten cu boala somatic; c) uor de determinat; d) prezent la femei;

e) manifestat prin ipohondrie. 53. Nevoia de sucuritate este strans legat de numeroase aspecte privind mediul inconjurtor. Persoana varstnic cand se simte in pericol: a) ii va inruti starea de sntate; b) se va retrage in securitatea unei lumi interioare; c) va apela la tehnici diverse de relaxare. 54. Dup ce durerea a fost evaluat, asistenta medical va lua msuri pentru diminuarea sau indeprtarea ei, utilizand urmtoarele strategii: a) manipularea varstnicului cu rapiditate, decizie, brusc; b) asigurarea unei poziii confortabile; c) micarea i schimbarea poziiei conform orarului stabilit.

55. Pentru a fi independent, in nevoia de a comunica, individul trebuie: a) s aib integre organele senzoriale; b) s aib o via social; c) s nu impiedice comunicarea prin reaciile sale emoionale. 56. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaional; b) terapeutic; c) pedagogic. 57. Procesul de imbtranire afecteaz nevoia de comunicare diminuand-o datori prezenei: a) hipoacuziei; b) acuitii vizuale sczute; c) surplusului ponderal; d) tulburrilor tactile. 58. Culegerea de date, ca prim etap a procesului de ingrijire, va avea in vedere elemente legate de: a) personalitatea varstnicului; b) evaluarea funciilor cognitive; c) trecutul patologic; d) evaluarea funciilor senzoriale; e) toate enunurile sunt adevrate. 59. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicrii verbale legat de un deficit auditiv sau vizual; b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale; c) alterare a comunicrii verbale legat de afazie. 60. Pentru imbuntirea comunicrii cu varstnicul, asistenta medical va proceda in felul urmtor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare; b) va da dovad de empatie; c) va vorbi lent, clar, cu faa la partenerul de dialog.

ngrijiri ale pacienilor cu urgene medico-chirurgicale.


1. Dac o persoan accidentat este incontient trebuie mai intai: a) s eliberm cile respiratorii; b) s o punem in poziia de siguran; c) s-i controlm respiraia. 2. In cazul in care o persoan este gsit czut intr-un garaj inchis, cu un motor de main funcionand, salvatorul trebuie: a) s opreasc motorul; b) s controleze respiraia; c) s scoat persoana afar din garaj. 3. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate; b) evaluarea rapid a situaiei; c) stabilirea prioritilor de prim ajutor; d) transportul accidentailor cu orice mijloc de locomoie. 4. Care din urmtoarele sunt semne i simptome de intoxicaie atropinic: a) delirul, ocul anafilatic; b) tahicardia; c) febra mare i mucoasele uscate; d) dilataia pupilar. 5. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg; b) 100-200 mg; c) 150-250 mg; d) 300-400 mg. 6. Care este atitudinea corect la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis: a) administrare de calmante; b) transport de urgen la spital; c) hemostaz local. 7. In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor const in: a) oprirea hemoragiei externe; b) permeabilizarea cilor respiratorii superioare; c) imobilizarea fracturilor osoase. 8. Intr-o plag in seton" orificiul mai mare este: a) de intrare; b) de ieire; c) sunt egale. 9. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate; b) pansament compresiv; c) compresiune la distan; d) aplicarea garoului; e) administrarea medicaiei hemostatice.

10. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de oc hipovolemic; b) fr complicaii; c) cu stare de oc toxicoseptic. 11. Primul ajutor in caz de arsur const in: a) administrarea de antialgice; b) administrarea de antialergice; c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 12. Degeraturile de gradul I se caracterizeaz prin. a) eritem; b) flictene; c) gangrena. 13. Care sunt factorii care favorizeaz degeraturile: a) frigul umed; b) frigul uscat; c) imobilitatea prelungit; d) inclmintea lejer. 14. In cazul electrocutrii la locul de intrare i ieire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II; b) de gradul III; c) de gradul IV. 15. Pentru acordarea primului ajutor in cazul electrocutrii: a) se efectueaz resuscitarea cardiorespiratorie ca prim msur; b) se indeprteaz sursa de curent i apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie; c) se transport victima la spital. 16. Care din urmtoarele manevre se practic in cazul mucturilor de arpe veninos: a) incizia i excizia esutului cutanat in zona lezat; b) aplicarea garoului deasupra leziunii; c) aspiraie local i administrare de ser antiveninos. 17. Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaie acut const in: a) efectuarea unei splaturi gastrice i provocarea vomei; b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot; c) efectuarea manevrelor de respiraie artificial i administrare de antidot. 18.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a efectua spltura gastric este strict necesar: a) acordul pacientului; b) s catigi increderea pacientului; c) s cunoti natura substanei ingerate. 19. In cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgen este efectuarea de: a) splaturi auriculare cu ser fiziologic sau ap distilat; b) tamponament local; c) instalaii auriculare cu glicerina boraxat. 20. In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporal superficial, se face prin compresiune direct pe: a) regiunea preauricular; b) marginea inferioar a mandibulei; c) trunchiul carotidian de aceeai parte. 21. Ce manifestri sunt tipice pentru o hemoragie intern: a) tegumente palide i reci; b) stare de agitaie; c) sete accentuat; d) indiferen. 22. Hematemeza este o hemoragie intern exteriorizat manifestat prin: a) vrstur de sange rou aerat; b) vrstur de sange ca zaul de cafea, cu resturi alimentare (eventual);

c) vrstur de sange negru lucios ca pcura. 23. Epistaxisul se trateaz de urgen prin: a) aezarea bolnavului in decubit dorsal; b) aplicarea imediat a unui tampon din tifon introdus compresiv in fosa nazal; c) schimbarea tamponului din or in or; d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. 24. Semnele de certitudine intr-o fractur a membrelor sunt: a) mobilitate anormal, crepitaie osoas, intreruperea continuitii osului; b) netransmisibilitatea micrilor distal de fractur, deformarea regiunii; c) mobilitate anormal, crepitaie osoas, impoten funcional. 25. Obiectivul principal in acordarea primului ajutor in cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii; b) prevenirea complicaiilor - paralizii, hemoragii; c) imobilizarea provizorie. 26. In cazul unei fracturi inchise la un membru inferior, la locul accidentului, asistenta medical aplic: a) reducerea precoce, corect a fracturii; b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaiilor deasupra i dedesubtul fracturii; c) calmarea durerii; d) hemostaz provizorie. 27. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numrul fracturilor; b) sediul fracturilor; c) elasticitatea cutiei toracice. 28. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stang fracturat asistenta medical procedeaz in felul urmtor: a) imobilizeaz membrul inferior stang fracturat folosind drept atel cellalt membru inferior; b) nu este nevoie de imobilizare; c) folosete o atel Kramer. 29. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractur de coloan vertebral se evit flectarea capului pe tor ace i a toracelui pe abdomen pentru c se poate produce: a) oc hemoragie; b) accentuarea durerilor; c) contuzia sau secionarea mduvei spinrii. 30. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezint: a) respiraie superficial, puls filiform, hipotensiune arterial contient pierdut; b) respiraie profund, puls tahicardie, stare de incontien; c) respiraie oprit, puls absent, stare de incontien, paloare midriaz, relaxare sfincterian. 31. In resuscitarea respiratorie prima manevr este: a) administrarea oxigenului; b) asigurarea permeabilitii cilor respiratorii; c) insuflaia aerului gur la gur. 32. Care este timpul limit de aciune in reanimarea cardio-respiratorie? a) 3- 4 minute; b) 8-10 minute; c) 20 minute. 33. Pentru respiraia gur la gur sau gur la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea

poziie: a) decubit lateral drept; b) in orice poziie; c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie. 34. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraia gur la gur se instituie masajul cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60- 80/min.; b) 40- 60/min.; c) 100-120/min. 35. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaii i masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8; b) 2 la 15; c) 1 la 2. 36. Cat timp se va pstra ritmul 2 la 15: a) pan la reluarea respiraiei spontane; b) pan la apariia btilor inimii; c) pan la reluarea respiraiei spontane i apariia btilor inimii. 37. Care din urmtoarele semne nu caracterizeaz moartea biologic, accidentatul putand fi inc resuscitat: a) midriaz fix; b) hipotonie muscular i pete cianotice; c) prezena activitii cardiace pe EKG. 38. Eficiena msurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciaz prin: a) apariia pulsului la nivelul arterelor mari i sincron cu compresiunile sternale; b) dispariia midriazei; c) recolorarea tegumentelor. 39 In edemul pulmonar acut pacientul se aeaz in: a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului; b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului; c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la marginea parului. 40. Pentru interveniile de urgen in edemul pulmonar acut asistenta medical pregtete: a) instrumente pentru sangerare i oxigenoterapie; b) medicaie tonic cardiac; c) trusa pentru traheostomie. 41. In starea de oc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaiei i a proceselor metabqlice la nivelul esuturilor; b) tulburri renale; c) tulburri respiratorii. 42. Starea de colaps vascular se recunoate dup urmtoarele manifestri de dependen: a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide i reci, hipotensiune, puls filiform; b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; c) pacient somnolent, transpirat. 43. Criza de angin pectoral dureaz in general sub: a) 5 min.; b) 15 min.; c) 30 min. 44. Durerea coronarian ce survine la efort, emoii, frig, are o durat intre 315 min. i care cedeaz la nitroglicerin este caracteristic in: a) angina pectoral; b) infarct miocardic acut; c) stenoz mitral. 45. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) sput cu sange; b) durere toracic surd; c) absena micrilor toracice in timpul respiraiei.

46. Crui grad de com ii este caracteristic pstrarea reflexelor osteotendinoase i cutanate: a) com profund grad III; b) com vigil grad I; c) com propriu-zis grad II; d) com ireversibil grad IV. 47. Pacientul incontient, comatos, poate fi transportat in poziie: a) decubit dorsal tar pern; b) decubit lateral sau semi-ventral; c) Trendelenburg. 48. In care dintre come, debutul se instaleaz lent: a) diabet; b) hemoragii cerebrale; c) intoxicaii cu cianuri; d) uremie. 49. Care dintre urmtoarele cauze pot determina apariia comei diabetice: a) postul prelungit; b) sistarea tratamentului hipoglicemiant; c) administrarea de atropin. 50. In care poziie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziia decubit dorsal; b) poziia decubit ventral; c) poziia semiezand; d) poziia decubit lateral (de siguran). 51. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauz meningean: a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa; b) hemiplegie, afazie; c) agitaie psiho-motorie, sete de aer. 52. Existena hemiplegiei in cadrul comelor semnific: a) o leziune meningean; b) o leziune cerebral; c) o leziune medular. 53. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceaf; b) hemiplegia; c) hipertensiunea arterial. 54. Conduita de urgen in cazul corpilor strini vii auriculari este: a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur cu seringa Guyon; b) extracia corpului cu pensa; c) spltur cu seringa Guyon - ap distilat. 55. Conduita de urgen in cazul corpilor strini esofagieni este: a) provocarea de vrsturi pentru eliminarea corpului strin; b) suprimarea alimentaiei pe cale oral; c) extragerea sau impingerea corpului strin prin procedee oarbe.

ngrijiri comunitare.

1. La terminarea stagiului practic in comunitate, elevii ii vor insuii urmtoarele abiliti i deprinderi practice: a) determin indicatorii de dezvoltare fizic; b) supravegheaz procesele de boli infecto-contagioase; c) recolteaz sange pentru glicemie i urce; d) aplic sub supraveghere intervenii de urgen. 2. Printre atitudinile i capacitile afective ale elevilor se gsesc:

a) dorina de comunicare; b) responsabilitate i corectitudine; c) respect al regulamentului de funcionare. 3. Pentru ingrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoate: a) modalitile de estimare a varstei sarcinii; b) tehnica punciei venoase; c) modaliti de administrare a O2; d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. 4. La primul interviu, pentru stabilirea relaiei cu femeia gravid, notm: a) aspectul general i nivelul de cultur; b) istoricul ciclului menstrual i activitatea sexual; c) sarcinile trecute, evoluia lor. 5. Ritmul vizitelor, a controalelor periodice ale gravidei, se stabilesc: a) in raport cu numrul sarcinilor; b) la sfaritul scm. II de sarcin; c) la sfaritul sem. I de sarcin; d) in trimestrul I de sarcin. 6. Notm in fia medical a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic; b) vaccinrile efectuate; c) catigul sau pierderea in greutate. 7. Care din urmtoarele se regsesc in modalitile de efectuare a educaiei gravidei: a) prezentarea semnelor naterii la termen; b) prezentarea semnelor unei naterii premature; c) prezentarea cauzelor ce declaneaz travaliul; d) determinarea valorilor TA, P, R, T. 8. Activitatea de educaie a gravidei se realizeaz: a) in primele 2 luni de sarcin; b) continuu, pe parcursul vizitelor, a controlului periodic; c) in ultimele 4 luni de sarcin; d) numai inainte de a rmane insrcinat. 9. Alterarea comportamentului sexual datorit disconfortului este o posibil problem a gravidei specific: a) trimestrului III de sarcin; b) pe parcursul celor 9 luni de sarcin; c) doar in trimestrul II de sarcin. 10. Care din urmtoarele pot fi obiective in ingrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida s cunoasc schimbrile fizice ce se produc in timpul sarcinii; b) s-i exprime nelinitea sau frica in legtur cu orice problem pe care o consider diferit; c) s-i mreasc greutatea corpului prin ingestie de alimente in surplus; d) depistarea factorilor de risc. 11. La senzaia strii de lein gravida este sftuit s: a) ia poziie ezand sau in decubit lang o surs de aer curat; b) bea lapte rece aproximativ 100 ml; c) desfac curelele sau elasticele prea ferme; d) bea ap mineral cu o felie de lmaie. 12. Dup evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomand: a) evitarea ingestiei de fructe acide; b) evitarea obezitii; c) evitarea poziiei nemicate a picioarelor; d) purtarea de ciorapi elastici - speciali. 13. Pentru evitarea cefaleei, a migrenei, femeia gravid: a) se va plimba in aer liber, curat, nepoluat; b) va lua preventiv 1 tablet aspirin;

c) va avea suport psihic-emoional din partea familiei. 14. Durerile dorsale pot fi reduse dac gravida: a) va purta inclminte adecvat, cu toc jos; b) va efectua exerciii de relaxare a spatelui; c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect, cu indoirea genunchilor i rmanerea spatelui drept. 15. Femeia gravid pregtit pentru natere va cunoate: a) ce sunt i cum se produc BCF; b) cum s discute direct, sincer, cu asistenta medical; c) unde s se prezinte in caz de urgen. 16.Dup aplicarea diferitelor modaliti ce se refer la educarea femeii gravide, urmeaz evaluarea, ce va sublinia: a) faptul c femeia gravid a ineles i poate demonstra inelegerea informaiilor oferite; b) cunoaterea modalitilor de pstrare a unei poziii corecte; c) inelegerea producerii in sarcina normal a HTA; d) atitudinea permanent de anxietate. 17.Deficitul de cunotine al femeii gravide depistat la vizita iniial prenatal se refer la: a) diagnosticul de sarcin; b) ingrijirea copilului de varst precolar; c) datele cand se va prezenta la controalele de specialitate. 18. In planul de ingrijire ce s-a intocmit gravidei la vizita iniial, evaluarea ingrijirilor referitoare la deficitul de cunotine va sublinia: a) valorile respiraiei i prezena edemelor gambiere; b) inelegerea de ctre gravid a explicaiilor; c) punerea de ctre gravid a unor intrebri semnificative. 19. La vizitele din trimestrul II de sarcin, pentru a determina starea general a sntii gravidei, asistenta medical va: a) administra vaccin antihepatitic A i B; b) monitoriza catigul in greutate; c) msura fundul sacului uterin; d) inregistra rezultatele examenelor de urin. 20. Pentru a instrui femeia gravid in legtur cu semnele de pericol ce pot apare in trimestrul II de sarcin, asistenta medical va lua in discuie urmtoarele semne: a) absena micrilor fetale; b) numai c i d; c) tulburri de vedere; d) hemoragiile vaginale. 21. Care din urmtoarele acuze, comune celor 3 trimestre de sarcin, pot fi reclamate de femeia gravid: a) respiraia dificil; b) constipaia i somnul dificil; c) rul de diminea; d) sangerarea gingiilor. 22. Ce recomandai femeii gravide care simte nevoia de a urina cat mai des (apare mai ales in trimestrul III): a) s bea cat mai puine lichide seara;

b) dac apare i durere, usturimi, s se prezinte la medic; c) s nu bea decat ceai de tei cu lmaie; d) s bea lapte in amestec cu ceai de plante. 23. In prezena arsurilor gastrice a gastralgiilor, gravida va: a) bea lapte cald seara; b) dormi fr pern i cu picioarele pe un sul (ptur); c) evita mesele abundente, condimentele i prjelile; ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. 24. Un anumit grad de edem este normal, deoarece corpul reine apa in exces in timpul sarcinii. Cum se manifest aceste edeme, care nu prezint un motiv de ingrijorare: a) glezne uor umflate la sfaritul zilei i mai ales in zi cald; b) sunt foarte dureroase; c) dimineaa pe degetele umflate i amorite, inelele nu se mai potrivesc. 25. Oboseala ce este acuzat de gravid, este determinat de solicitrile crescute ale sarcinii i uneori de starea de nelinite. Manifestrile prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorin de a adormi in cursul zilei; b) numai in trimestrul I de sarcin; c) nevoia de somn prelungit in timpul nopii; d) de natur infecioas. 26. Pentru a ingriji un copil nou-nscut sau sugar la domiciliu asistenta medical va cunoate i aprecia urmtoarele: a) particularitile anatomofiziologice ale copilului; b) modalitile de adaptare la noile condiii; c) modalitile de cretere i dezvoltare; d) obiectivele i interveniile specifice necesare ingrijirii. 27. Se vor evalua i inregistra caracterele morfologice urmtoare in afar de: a) valoarea greutii corporale; b) aspectul i culoarea tegumentelor; c) perimetrele cranian i toracic; d) aspectul i evoluia bontului ombilical; e) aspectul fontanelelor i suturilor craniene. 28. Care din urmtoarele fac parte din manifestrile specifice copilului nou nscut: a) aspectul unghiilor; b) scderea fiziologic in greutate; c) aspectul testiculilor; d) criza hormonal; e) icterul fiziologic. 29. Asistenta medical va aprecia dezvoltarea motorie a nou-nscutului. Ce cuprinde aceast evaluare: a) poziia, mobilitatea, tonusul muscular; b) reflexele tonice; c) sensibilitatea dureroas; d) doar b i c. 30. Unde sunt inregistrate datele obinute la vizitele copilului: a) nu este necesar o inregistrare special; b) in fia de sntate a copilului; c) in caietul sugarului aflat la mam. 31. Asistenta medical demonstreaz i efectueaz in prezena mamei sau a bunicii o serie de activiti referitoare la: a) igiena corporal;

b) eliminarea de urin i materii fecale; c) ingrijirea ochilor, orificiilor auditive i nazale. 32. Alimentaia nou-nscutului i sugarului poate fi: a) natural; b) artificial; c) diversificat. 33. Supa de zarzavat i branza de vac sunt preparate ce se introduc in alimentaia: a) natural; b) diversificat; c) artificial. 34. Aprecierea unei bune stri de nutriie se realizeaz dup urmtoarele criterii: a) curba ponderal prezent, ascendent; b) dezvoltarea esutului subcutanat adipos; c) toleran alimentar bun; d) dezvoltarea psihomotorie corespunztoare varstei. 35. Regimul de via al sugarului inseamn: a) un program zilnic individualizat; b) un program zilnic conceput de mam, dup dorin; c) a ine seama de starea de sntate a copilului. 36. In realizarea clirii organismului unui sugar se vor lua in consideraie: a) condiiile meteorologice; b) condiiile de supraveghere; c) varsta i starea general; d) modalitile de ridicare i inere in brae. 37. Care din urmtoarele nu sunt greeli de ingrijire prin neglijenta mamei: a) suprainclzirea copilului; b) administrarea incorect a O2; c) refuzul de a vaccina copilul; d) administrarea unor medicamente din proprie dorin; e) ingrijire necorespunztoare a pielii i mucoaselor. 38. Mama sau bunica, va nota in caietul sugarului, observaii despre acesta, in afar de: a) cand sugarul a plans cu lacrimi; b) cand sugarul a inut capul; c) cand sugarul a stat in ezut; d) cand a aprut primul dinte; e) cate ori a schimbat scutecele; f) cate ore a dormit in cursul zilei. 39. Pentru ca familia s accepte i s respecte data planificat a unor vaccinri, asistenta medical va realiza: a) motivarea vaccinrilor; b) o relaie special de incredere cu familia, de sinceritate; c) nu este nevoie de o activitate special, prinii sunt obligai s accepte vaccinarea copiilor. 40. Dup ce sugarul este alptat, poate prezenta: a) regurgitri; b) colici abdominale; c) crampe abdominale; d) numai b i c. 41. Pentru a preveni imbolnvirea nou-nscutului i sugarului, mama este sjtuit s evite: a) aglomeraiile; b) toate rspunsurile sunt neadevrate; c) alimentaia necorespunztoare; d) persoanele bolnave.

42. Deficitul de ingrijire a tegumentelor, la sugar, se manifest prin: a) prezena eritemului fesier; b) prezena leziunilor de intertrigo; c) necorelarea programului de via cu starea de sntate a sugarului; d) mobilitatea redus. 43. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat; b) talc (in strat subire); c) ulei (fiert). 44. Dup baia general, tergerea, tamponarea i uscarea pielii se efectueaz cu atenie in zonele urmtoare: a) pielea capului; b) plicile i cutele pielii; c) regiunea interdigital. 45. Baia general contribuie la clirea organismului sugarului dar este i: a) prilej de curenie; b) numai a; c) prilej de intimitate cu implicaii psihice favorabile mamei i sugarului. 46. In timpul bii, temperatura in camer i a apei va fi in jur de: a) 20 i 23,5; b) 20 i 22; c) 18 i 20; d) 18 i 22. 47. Pentru combaterea febrei mama va ti s foloseasc una din metodele urmtoare: a) administrarea de lichide (ceai); b) aplicarea de comprese-impachetri; c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari; d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. 48. Pentru a evalua modul cum sugarul primete alimentaia prescris de medic, mama va ti: a) s fac bilanul alimentelor primite fa de cele indicate; b) s observe elementele anormale aprute pe tegumente; c) s supravegheze orarul i caracterul tusei; d) s noteze modificrile in programul de somn i veghe. 49. Intre tehnicile specifice care se aplic se gsete i: a) msurarea perimetrului cranian; b) determinarea greutii; c) aprecierea strii de nutriie; d) determinarea taliei; c) aprecierea dezvoltrii fizice. 50. Care din urmtoarele pot fi considerate motive pentru care un bebelu ar putea plange: a) boala; b) prezena eritemului fesier; c) colicele; d) toate cele de mai sus. 51. Nevoile de ingrijire ale copilului mic, in varst de 1-3 ani, la domiciliu pot fi: a) nutriia; , b) nevoile emoionale; c) nevoile sociale; d) securitate. 52. Examenul de bilan se efectueaz de ctre medic i asistenta medical: a) din 3 in 3 luni;

b) o dat la 12 luni; c) din 6 in 6 ani. 53. Indicatorii de dezvoltare fizic se obin prin prelucrarea valorilor de greutate i inlime, inand cont de: a) varst; b) sex; c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale; d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizic. 54. Deprinderi care se inva in aceast perioad i se perfecioneaz sunt: a) relaia fa de mediu; b) mersul singur, sritul, alergatul; c) scrisul cu creionul; d) controlul voluntar al intestinului i vezicii urinare; e) comportamentul pcrsonal-social. 55. Dezvoltarea comportamental i social, se va evalua referindu-ne la urmtoarele, in afar de: a) manuirea cnii, a lingurei; b) perfecionarea limbajului ca metod de comunicare; c) aruncarea mingii; d) comportamentul adaptiv; e) comportamentul personal-social. 56. Jocul la aceast grup de varst se realizeaz: a) cu obiecte ce pot fi trase sau impinse; b) cu nisip, ap; c) cantand; d) prin dans simplu (micri ritmate). 57. Asistenta medical instruiete prinii, fcand referire la momentele de nesupraveghere a copilului, la jocul cu: a) obiecte mici; b) pri din jucrii descompuse; c) medicamente (tablete, drageuri). 58. Familia este informat corespunztor, pe ineles despre: a) modalitile de izolare a copilului bolnav la domiciliu; b) semnele bolilor respiratorii; c) semnele bolilor transmisibile; d) atitudinea fa de bolnav i fa de contaci. 59. La apariia unui semn de boal contagioas la domiciliu, asistenta medical va fi in permanent legtur cu: a) asistenta medical de la camera de gard; b) asistenta de igien din teritoriu - comunitate; c) cu mama sau persoana care acord ingrijirile la domiciliu. 60. Pentru cazurile de copii care necesit, pentru rezolvare, internarea acestora intr-o instituie de protecie, asistenta medical va colabora, oferind informaiile necesare, cu: a) asistenta de gard; b) asistenta social; c) asistenta efa a spitalului teritorial de copii. 61. La copilul in varst precolar (3-7 ani), evaluarea strii de sntate se realizeaz: a) periodic, conform planului stabilit; b) prin examene medicale de bilan obligatorii; c) la varsta de 5 i 7 ani; d) doar la varsta de 5 ani.

62. Asistenta medical particip la examenul psihologic al copilului pentru a determina, in mod individual, comportamentul: a) cognitiv; b) motor; c) mixt; d) verbal; e) social afectiv. 63. Asistenta medical evalueaz in cadrul examenului psihologic i: a) acuitatea vizual; b) capacitatea de cunoatere; c) tulburrile de poziie; d) capacitatea de comunicare; e) capacitatea de gandire. 64. Evaluarea modalitilor de ingrijire a copilului precolar la domiciliu include a) normele de igien personal i deprinderea copilului cu ele; b) alimentaia corespunztoare varstei; c) acuitatea auditiv; d) dezvoltarea mental - limbajul; e) indicatorii de dezvoltare fizic. 65. Pentru inscrierea la grdini, copilul va efectua urmtoarele investigaii de laborator:, a) IDR la PPD; b) examen coproparazitologic; c) MICRO; d) exudat faringian pentru SH i bacii difteric. 66. In realizarea unei comunicri eficace, a unui dialog cu copilul, asistenta medical va gsi: a) tonul i atitudinea; b) limbajul; c) tonul, atitudinea i limbajul necesar. 67. Asistenta medical cunoate i recunoate urmtoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea i independena; b) aprobarea colegilor; c) lupta cu instinctul sexual. 68. Evaluarea strii de sntate a adolescentului intereseaz i: a) prezena caracterelor sexuale secundare la fete i biei; b) antecedentele vaccinate; c) depistarea abaterilor de la normal a AV, AA; d) activitatea fizic prezent. 69. Pentru satisfacerea nevoilor emoionale i sociale ale copilului in varst de 7-18 ani, asistenta medical va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog; b) oferirea de afeciune, dragoste, incredere; c) incurajarea participrii la activiti de grup. 70.Una din posibilele probleme ale colarului este oboseala excesiv surmenajul". Care din urmtoarele sunt cauzele apariiei abaterii in starea de sntate a copilului: a) starea constituional; b) starea neurovegetativ i endocrin; c) insuficienta somnului; d) alimentaia necorespunztoare.

71. In planul de ingrijire a unui colar cu surmenaj, vor fi incluse pentru atenuarea strii de oboseal, urmtoarele: a) monitorizarea modului de desfurare a procesului instructiv-educativ; b) evitarea suprasolicitrii prin eforturi exagerate; c) asigurarea condiiilor de odihn de natur fizic i psihic; d) activitatea fizic i de relaxare cat mai redus cu putin; e) alimentaia s cuprind puine vitamine. 72. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective - chestionare; b) numai prin discuii cu familia; c) metode obiective - sondarea direct. 73. Triajul epidemiologie al copilului din cree se efectueaz: a) numai la plecarea acas; b) zilnic pentru crea cu orar de zi; c) sptmanal pentru crea cu program sptmanal. 74. In activitatea zilnic in cree, asistenta medical va include in planul su de lucru i supravegherea: a) respectrii tuturor circuitelor funcionale; b) aplicrii corecte a programului de via stabilit pentru fiecare grup de copii; c) activitii prinilor care se ocup de copil; d activitii infirmierelor din subordine. 75.Asistenta medical ce-i desfoar activitatea intr-o cre prezint urmtoarele atitudini i capaciti afective: a) tie s prelucreze datele pe care le obine; b) este bine pregtit profesional; c) este organizat, are spirit de echip; d) colaboreaz bine cu mama; e) inspir incredere i siguran. 76. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grdini este: a) copilul s se joace cat mai mult singur; b) copilul s fie pregtit pentru clasa I; c) copilul s scrie i s citeasc foarte bine. 77. Activitatea profesional in grdini se desfoar in echipa compus din: a) educatoare; b) asistenta medical; c) medic; d) psiholog. 78. Activitatea de supraveghere i control a asistentei medicale din grdini se refer la: a) procurarea medicamentelor de urgen; b) condiiile de mediu; c) starea de igien a localului; d) starea de sntate a personalului; e) activitatea din blocul alimentar. 79. Asistenta medical intocmete, colaborand cu educatoarea, programul de activitate i odihn, individualizat de varst. Acesta va cuprinde urmtoarele in afar de: a) triajul epidemiologie i activitatea in focar; b) activitatea liber i cea obligatorie; c) odihn dup mas i somn;

d) efectuarea de vaccinri conform catagrafiilor intocmite. 80. Aciunile de educaie sanitar adaptate nivelului de inelegere a copiilor, sunt desfurate folosindu-se: a) jocul; b) filmul; c) diapozitivul. 81. Prin activitatea sa zilnic, asistenta medical particip la consolidarea deprinderilor de igien a copiilor, care sunt urmtoarele: a) splatul singur pe corp i dini; b) folosirea corect a instalaiilor sanitare; c) s se imbrace i s se dezbrace singur; d) s-i aeze ordonat i la locul lor jucriile; e) toate enunurile sunt adevrate. 82. Intre cunotinele i deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigur asistena medical intr-o unitate colar se afl: a) amplasarea, organizarea i funcionalitatea unei coli; b) tehnici de evaluare a strii de sntate a colarului; c) aciuni de protecie sanitaro-antiepidemic; d) problemele specifice ale precolarului. 83. Dac in unitate funcioneaz un punct de desfacere a produselor alimentare, suntem obligai s verificm: a) valabilitatea Autorizaiei de funcionare"; b) existena frigiderului cu probe alimentare; c) organizarea i funcionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. 84. Cabinetul medical va fi dotat cu urmtoarele, in afar de: a) cantar de buctrie i pediometru; b) cantar de persoane i taliometru; c) aparat pentru msurarea TA; d) optotip cu cifre; e) frigider pentru vaccin; f) frigider pentru probe alimentare. 85. Planul de activitate (stabilit in echip) va fi intocmit pe: a) termen lung; b) pe 2 luni; c) termen scurt; d) pe 4 luni; e) termen mediu. 86. Investigaiile fiziometrice elementare efectuate unui colar pot fi: a) aprecierea AV i AA; b) determinarea greutii corporale; c) aprecierea TA i P; d) determinarea perimetrului toracic. 87. Examenul medical de bilan al strii de sntate la elevi se efectueaz la urmtoarele clase: a) I i IV; b) XII; c) I i II; d) VIII; e) VIII i IX. 88. Asistenta medical particip la examenul medical de bilan al strii de sntate cu efectuarea de msurtori: a) somatometrice; b) TA i P; c) T corpului. 89. Activitatea intr-un focar de boal transmisibil in coal conform instruciunilor se desfoar prin urmtoarele aciuni de:

a) intocmire a fiei de focar (supraveghere); b) intensificarea msurilor de igien i dezinfecie; c) vaccinare a tuturor contacilor; d) supraveghere a contacilor direci pe toat perioada de incubaie a bolii; e) educaie pentru sntate. 90. Controalele medicale periodice, in conformitate cu ordinele M.S.F., pe care trebuie s le efectueze personalul didactic, administrativ i de ingrijire sunt: a) numai examen clinic; b) MRF i RBW; c) examen clinic; d) RBW i vaccinare DiTe; e) examen neuro-psihic. 91. Pregtirea unei campanii de vaccinare, cuprins in planul anual al M.S.F. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate; b) procurarea de ace i seringi de unic folosin; c) comandarea numrului de doze de vaccin necesar; d) verificarea funcionalitii frigiderului. 92. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului in condiii corespunztoare; b) locul de elecie i doza; c) contraindicaiile temporare i definitive; d) msurile de aseptie i antisepsie; e) numai contraindicaiile definitive. 93. Planul de educaie sanitar se intocmete: a) doar pentru clasele I-IV; b) in colaborare cu conducerea colii; c) respectand prioritile varstei colarului. 94. Materialele folosite pentru documentare i exemplificare sunt: a) afie, pliante, brouri; b) diapozitive; c) casete video; d) filme. 95. Relaia dintre sexe, sexul intampltor i neprotejat" se va prezenta i dezbate in colectivele de elevi: a) din clasele V i VIII; b) IX-XII; c) numai din clasele IX. 96. La elevii claselor I-IV se recomand teme de genul: a) igiena intim; b) fumatul i alcoolul; c) igiena personal. 97. Pentru a putea aciona in situaii neprevzute, asistenta medical va avea pregtite la orice or in cabinetul medical urmtoarele: a) trusa de mic chirurgie steril; b) eprubete i soluii anticoagulante pentru recoltarea de sange; c) soluii dezinfectante; d) materiale pentru pansat plgi, hemostaz; e) materiale pentru diferite imobilizri; f) sond Nelaton pentru sondaj vezical; g) medicamente de urgen conform baremului; h) anatoxin tetanic (la frigider).

98. La o coal cu bloc alimentar cantin, se vor supraveghea obligatoriu i controla: a) respectarea normelor de alimentaie raional; b) respectarea normelor de igien in cantin; c) desfurarea i respectarea circuitelor funcionale in buctrie i anexe; d) modul de prelucrare a alimentelor. 99. Probele alimentare din ziua respectiv, vor fi prezente in frigider: a) timp de 36 ore; b) in recipiente corespunztoare; c) inchise i etichetate; d) timp de 48 h; e) numai 6 ore. 100.Copii cu nevoi speciale cu dificulti de integrare, sunt ocrotii in Romania in regim rezidenial, aproximativ 65% din totalul lor, in instituii de ocrotire, de educaie i sanitare. Care din urmtoarele nu fac parte dintre aceste instituii: a) cmin-spital; b) grdini special; c) coal postliceal; d) licee teoretice; e) secii de SIDA; f) centre de educaie special i recuperare. 101.Pentru a acorda ingrijiri unei persoane varstnice la domiciliu trebuie s: a) cunoatem procesele de imbtranire; b) cunoatem problemele de imbtranire; c) recunoatem nevoile i capacitile funcionale ale varstnicului; d) cunoatem numai problemele persoanei adulte. 102 Diversitatea varstei a 3-a este susinut de 5 dimensiuni ale normalitii in afar de: a) autoresponsabilitate - ingrijire; b) contientizarea nutriiei; c) starea fizic; d) afeciunea cronic; e) comportarea la stress; f) handicapul; g) stabilitatea la mediu. 103. Asistenta medical din comunitate tie s: a) evalueze cronicitatea i efectele acesteia; b) evalueze capacitatea i limitele familiei pentru sprijinirea varstnicului; c) comunice cu persoana varstnic i familia; d) desfoare un interviu corect, complet. 104. Planul de ingrijire intocmit pentru varstnic, ce reprezint cadrul de baz pentru asigurarea unei ingrijiri de calitate, va fi: a) dinamic; b) unic i ferm; c) interpersonal. 105. Care din urmtoarele fac parte din cele 7 repere principale dup care ne orientm, in cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolrii sociale; b) prevenirea crizelor, dac este cazul; c) incercarea de normalizare a stilului de via i a interaciunilor; d) toate enunurile sunt adevrate. 106. In intocmirea planului de ingrijire, inem seama de urmtoarele:

a) funcia ameliorrii; b) prevenirea complicitilor; c) intarzierea apariiei invaliditii; d) meninerea unei stri stabile. 107. Obiectivele planului de ingrijire pot fi urmtoarele in afar de: a) incetinirea declinului; b) controlul funciilor vitale i vegetative; c) inlturarea disconfortului. 108. Varstnicul trebuie s-i menin cat mai mult timp independena in eliminarea renal i intestinal prin: a) folosirea de laxative, zilnic; b) respectarea orarului; c) hidratare corespunztoare; d) exerciii de tonifiere a musculaturii sfincteriene; e) efectuarea de clism evacuatoare la fiecare 5 zile. 109. Activitatea fizic i intelectual se continu i va fi: a) adaptat posibilitilor; b) individualizat; c) efectuat doar 2 h pe zi; d) stimulat; e) desfurat doar o zi pe sptman. 110. Surmenajul fizic i psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor; b) prin condiii de mediu ambiant corespunztor; c) prin neurmrirea programelor TV dup ora 20; d) prin adaptarea activitii zilnice la posibilitile organismului. 111. O atenie deosebit in viaa varstnicului este indreptat cu scopul prevenirii accidentelor de acas sau de pe strad, produse mai ales prin cdere. De aceea varstnicul va folosi, la nevoie: a) sprijinul altei persoane; b) bastonul; c) cadrul; d) carja; e) inclmintea cu talp antiderapant. 112. Intocmirea anchetei medico-sociale, metod de lucru atunci cand ne aflm in faa unui diagnostic social" se realizeaz i pe baza datelor oferite de asistenta medical din comunitate. Informaiile se refer printre altele la: a) nivelul socio-cultural al varstnicului; b) aprecierea capacitii de autoservire, dependena; c) raportul cu activitatea, pensionarea; d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanului morbid; e) condiiile materiale ale familiei. 113. Prin cunotinele sale profesionale asistenta medical particip la demonstraii a unor forme de recuperare a varstnicului, pregtind astfel varstnicul, familia sau persoana care ajut la ingrijirile de acas. Evalurile vor fi: a) finale; b) succesive; c) cu reaezarea unor intervenii. 114. Aciunile desfurate in cadrul planului de recuperare a persoanei varstnice:

a) se individualizeaz; b) in seama de tolerana fizic; c) sunt in raport cu sexul i greutatea; d) in seama de tolerana psihic; e) se evalueaz periodic. 115. Ingrijirile paleative fac parte din planul de ingrijire la domiciliu i au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutii corporale; b) controlul durerii; c) aprarea demnitii; d) garantarea unui grad de autonomie cat mai mare posibil. 116. Planul de ingrijiri paleative va rspunde nevoilor personale ale varstnicului, in afar de: a) hran i eliminare; b) prezena uman; c) comunicarea; d) asigurarea consideraiei i a respectului ca persoan. 117. Realizarea unei relaii umane i individualizate cu persoana aflat in iminena unei stri terminale inseamn: a) izolarea persoanei de cei dragi; b) meninerea ambianei obinuite; c) asigurarea permanenei umane in ingrijire; d) crearea unui sentiment de linite, securitate, solidaritate; e) respingerea i abandonul persoanei. 118. Evaluarea nutriional a persoanei varstnice se realizeaz prin obinerea de informaii despre urmtoarele in afar de: a) prezena unor boli cronice sau deficiene; b) numrul zilnic de mese i regularitatea lor; c) prezena unor modificri de eliminare; d) activitate fizic, mobilizare; e) starea dentiiei. 119. Varstnicului cu impoten funcional a membrelor inferioare i durere, asistenta i se adreseaz prin interveniile autonome urmtoare: a) stimularea autonomiei; b) evitarea pasivitii; c) indemnarea s respecte un regim alimentar hiperglucidic; d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate, aproximativ 800 ml; e) ergoterapie de funcie; f) indemnarea i sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. 120. In incontinena de urin, pentru prevenirea i combaterea acestei gerodisfuncii, obiectivele propuse vor fii i: a) montarea unei sonde vezicale cu pung colectoare; b) creterea spaiului de timp intre miciuni; c) creterea capacitii vezicale; d) reinstaurarea reflexului de miciune. 121. Pentru prevenirea constipaiei, persoana varstnic va: a) consuma alimente cu coninut adecvat de amidon i fibr; b) mrii consumul de produse cerealiere, de paine integral; c) consuma carne de organe i glbenu de ou prjite. 122. Pentru meninerea greutii ideale, persoana varstnic: a) va reduce din alimentaie grsimile, zahrul i alcoolul;

b) va face mai mult micare fizic; c) nu va manca carne deloc; d) nu va consuma lapte i produse lactate.

NGRIJIRI ALE PACIENILOR CU URGENE MEDICO-CHIRURGICALE.


1. c 2. c 3. a,b,c 4. a,b,c,d 5. d 6. b 7. b 8. a 9. b,c,d 10. b 11. a 12. a 13. c 14. c 15. b,c 16. a,b,c 17. a 18. c 19. b 20. a 21. a,b,c 22. b 23. b,d 24. a 25. c 26. b 27. c 28. a,c 29. c 30. c 31. b 32. a 33. c 34. a 35. b 36. c 37. c 38. a,b,c 39. c 40. a,b 41. a,c 42. a 43. b 44. a 45. c 46. b 47. b

48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55.

b,d a,b b,d a b a a b

CAPITOLUL X NGRIJIRI COMUNITARE.


1. a,b,d 2. a,b,c 3. a,d 4. a,b,c 5. d 6. a,c 7. a,b,c 8. b 9. a 10. a,b,d 11. a,c 12. b 13. a,c 14. a,b,c 15. a,b,c 16. a,b 17. a,c 18. b,c 19. b,c,d 20. a,c,d 21. b,d 22. a,b 23. a,c 24. a,c 25. a,c 26. a,b,c,d 27. a,c 28. b,d 29. a,b 30. b,c 31. a,c 32. a,b,c 33. b 34. a,b,c,d 35. a,c 36. a,c 37. b 38. e,f 39. a,b 40. a,b,c 41. a,c,d 42. a,b 43. b,c 44. b

45. a,c 46. b 47. a,b,c 48. a 49. a,b,c,d,e 50. d 51. a,b,c,d 52. c 53. a,b,d 54. b,c,d 55. a,c 56. a,b,c,d 57. a,b,c 58. a,b,c,d 59. b,c 60. b 61. a,b,c 62. a,b,d 63. b,d,e 64. a,b,d 65. b,d 66. c 67. a,b,c 68. a,c 69. b,c 70. a,b,c,d 71. a,b,c 72. a,c 73. b,c 74. a,b,d 75. a,b,c, d,e 76. b 77. a,b,c,d 78. b,c,d,e 79. a,d 80. a,b,c 81. e 82. a,b,c 83. a,c 84. a,f 85. a,c,e 86. a,c 87. a,b,d 88. a,b 89. a,b,d,e 90. b,c,e 91. a,b,c,d 92. a,b,c,d 93. b,c 94. a,b,c,d 95. b 96. c 97. a,c,d, e,g,h

98. a,b,c,d 99. a,b,c 100. c,d 101. a,b,c 102. d,f 103. a,b,c,d 104. a,c 105. d 106. a,b,c,d 107. b 108. b,c,d 109. a,b,d 110. a,b,d 111. a,b,c, d,e 112. a,b,c, d,e 113. b,c 114. a,b,d,e 115. b,c,d 116. a 117. b,c,d 118. d 119. a,b,e,f 120. b,c,d 121. a,b 122. a,b