Sunteți pe pagina 1din 3

ABDOMENUL ACUT

Abdomenul acut este o stare patologic abdominala cu evolu ie acut, care


necesit o intervenie chirurgical de urgen, stare care n majoritatea cazurilor este insoit de durere abdominala intens, prelungit care cedeaza n tratament sedativ. Adesea durerea este cea care orienteaz bolnavul spre cabinetul medical. Trebuie fcut diferena intre aceasta si durerea care apare n sindroamele de pseudoabdomen acut, caracteristice altor infecii: hepatita epidemic acut, colici saturnice, etc. n unele forme supraacute de hemoragii intraperitoneale sau digestive, gradul de urgen a interveniei chirurgicale de care depinde via a bolnavului este de cteva minute. n funcie de apariia sa, abdomenul acut se poate clasifica n dou grupe mari:

1. Sindromul de abdomen acut traumatic 2. Sindromul de abdomen acut netraumatic

Sindromul de abdomen acut traumatic apare n urma unui traumatism


abdominal recent sau mai vechi (exemplu: ruptur de splina n doi timpi). n urma traumatismului se produc plagi, contuzii abdominale, fisuri sau rupturi de organe parenchimatoase (care pot genera hemoragii interne mari) sau de organe cavitare care prin eliberarea coninutului septic declan eaz peritonite foarte grave.

Sindromul de abdomen acut netraumatic apare pe fondul unei stri de


sntate aparent buna sau al unei stri de suferin a abdominal, sindromul fiind determinat de afeciuni ale organelor abdominale sau pelviene care evolueaz acut. La rndul lor aceste boli pot fi clasificate in cinci mari categorii

Prima categorie sindromul de iritatie peritoneala (abdomenul acut peritonic)


cuprinde boli care prin evolutia lor acuta determina peritonite generalizate sau localizate. Peritonita este inflamatia peritoneului, o membrana care inveleste organele abdominopelvine, cu rol de aparare si secretie. Ea se manifesta cu durere abdominala sau generalizata intense, aparare musculara, contracture muschilor peretelui abdominal, pareza intestinala, soc toxico-septic, stare generala din ce in ce mai alterata, adesea febra. Afectiunile care pot evolua cu peritonita sunt: ulcerul gastric si duodenal perforate, apendicitele acute perforate, perforatiile intestinale produse de alte cause (exemplu: corpi straini ace, sticla, etc) perforatii ale colonului, perforatii ale diverticulului Meckel (un rest al intestinului primitive, asemanator apendicului), perforatia vezicii biliare, perforatia trompelor uterine infectate

A doua categorie sindromul de ocluzie intestinala (abdomenul acut ocluziv)


boli care determina ocluzia intestinala (oprirea tranzitului intestinal) , mecanic, prin obstructia lumenului intestinal (exemplu: tumori, ghem de ascarizi limbrici, calculi, biliari), ocluzie prin volvulus ( exemplu: rasuciri ale intestinului) frecvente la copii,

ocluzii prin invaginare, ocluzii prin strangulare (exemplu: herniile strangulate, eventratiile strangulate). Caracteristice pentru evolutia cu ocluzie intestinala sunt unele semen denumite de soc(hipovolemic si hemoconcentratia) semne care sunt cu atat mai grave cu cat ocluzia este mai inalta. De asemenea apar varsaturi cu continut alimentar, biliar, fecaloid in functie de evolutia bolii.

A treia categorie sindromul de hemoragie interna (abdomen acut hemoragic)


boli care evolueaza cu hemoragii interne ca: ca hemoragiile digestive date de ulcerul gastric si duodenal care erodeaza un vas, varice esofagiene rupte, frecvente la cei cu suferinte hepatice, cardiovasculare, in care apare hipertensiunea pe vena porta, care genereaza aparitia varicelor esofagiene, ulceratii ale deverticulului Meckel sau ale unor unor tumori benigne intestinale (exemplu: polipi intestinali sau ai colonului; hemoragii date de tumori maligne exulcerate, hemoragii intra-peritoneale determinate de satcina extrauterina rupta)

A patra categorie sindromul de ischemie viscerala (abdomen acut ischemic)


suferinte pancreatice sau vasculare abdominale care pot evolua cu sindromul abdomenului acut (exemplu: pancreatitele acute sau infarctul entero mezenteric) Infarctul entero mezenteric este cauzat de intreruperea circulatiei mezenterice (care asigura circulatia intestinului); aceasta duce la ischemia (lipsa irigatiei sanguine) si (consecutive) la necroza (moartea tisulara) intestinului (in totalitate sau numai a unei portiuni); prin perforatia intestinala la nivelul zonelor de necroza apare apoi si peritonita care agraveaza evolutia. Este o afectiune de o gravitate deosebita, dificil de diagnosticat preoperator, cu evolutie rapida spre leziuni ireversibile si deces (incadrata din acest motiv alaturi de pancreatita acuta in asa numitul abdomen supraacut)

A cincea categorie cuprinde complicatiile postoperatorii ca: peritonita acuta


postoperatorie, ocluziile postoperatorii, hemoragiile postoperatorii. De obicei toate aceste cinci categorii de afectiuni au ca simptom comun durerea localizata intr-un punct abdominal sau generalizata in tot abdomenul, stare generala proasta, adesea stari febrile. Precocitatea diagnosticului de abdomen acut este deosebit de importanta atat pentru viata bolnavului cat si pentru evolutia bolii. In diagnosticul si tratamentul abdomenului acut netraumatic (deoarece in cel traumatic, in prezenta unei suferinte abdominale ce urmeaza traumatismului intervenim imediat) trebuie avut in vedere trei mari categorii de factorii: boala de baza care adesea este o suferinta veche, cunoscuta de bolnav (exemplu: ulcer, hepatita cronica, litiaza biliara, alteori nereprezentand in timp o simptomatologie impresionanta ramane necunoscuta chiar si bolnavului care o trateaza ca pe o indispozitie trecatoare) complicatiile bolii de baza (peritonite, ocluzii, hemoragii starea de soc produsa de aceste complicatii: socul toxico septic in peritonite datorat impregnarii toxico-septice a organismului prin revarsarea continutului organului

cavitar perforat in peritoneu, tabloul clinic putand fi dominant de o stare genarala foarte alterata si febra; socul din ocluzii soc hipovolemic, caracterizat prin deshidratare, hemoconcentratie. Marele dezechilibru hidroelectrolitic determinat de pierderile de lichid si saruri minerale prin varsaturi, la care ulterior se adauga si un soc toxico septic prin exacerbarea virulentei florei microbiene intestinale, care stagneaza in spatial ocluzat. Simptomele pot include varsaturi, durere, limba si gura uscate la care se adauga starea generala alterata progresiv, stare febrile; socul hemoragic dominat de manifestari prompte din partea aparatului cardiovascular in functie de gravitatea hemoragiei: puls foarte rapid, superficial, ameteala care poate merge pana la lesin (pierderea cunostintei) mai ales in pozitia ortostatica, tulburari de vedere aparute brusc, transpiratii reci, anxietate, frica, cresterea ritmului respirator, durere. Mecanismele fiziopatologice ale semnelor de boala sunt complexe. Durerea care este data prin iritarea receptorilor din peretii organului bolnav, in ocluzie fiind intensificata datorita strangularii, varsaturile ce se datoresc miscarilor antiperistaltice, determinate de obstacole in ocluzii, de mecanisme mai complexe in care este implicate si starea toxico septica in peritonite. Miscarile antiperistaltice imping continutul gastrointestinal in sans invers drumului parcurs normal, eliberandu-l prin calea bucala. Continutul varsaturii (alimentar, biliar, fecaloid) da un surplus de detaliu in legatura cu gravitatea si vechimea bolii; manifestarile cardiorespiratorii din socul hemoragic sunt expresia imposibilitatii de functionare a cordului, intr-un pat circulator golit prin hemoragie, hemoragia mare putand duce la stop cardiac.

Posibile complicatii:
Complicatiile immediate pot tine de raportul dintre intensitatea socului anestezic operator, supraadaugate bolii de fond si rezervele bolnavului, aceste complicatii putand fi inlaturate printr-o buna pregatire preoperatorie, printr-o interventie chirurgicala corecta si un tratament postoperator bine condus. Complicatiile tardive pot tine de boala de baza, in cazul persistentei acesteia (exemplu: hipertensiunea portala poate duce la o noua rupture de varice esofagiene) sau de aparitia unor noi afectiuni. Aceste complicatii pot fi evitate printr-un regim igienico-dietetic de viata si de munca corect si adecvat mentinerii unei stari de sanatate permanenta printr-un control medical organizat periodic.

Profilaxie si tratament
Tratamentul bolilor de baz ce pot genera una din cauzele de abdomen acut descrise; regim igienico-dietetic corespunztor, cu evitarea suprancrcrilor metabolice, exceselor alimentare, alcoolice, toxice (fumat) care stau la baza pancreatitelor, arterosclerozei etc.; evitarea infec iilor genitale viznd mai ales sexul feminin.