Sunteți pe pagina 1din 56

CONTRIBUII LA STUDIUL FARMACOGNOSTIC AL CEAIULUI HAPCIU

Student: Crtojan Mihaela Ioana grupa 4, anul III Indrumtori: Conf. dr. Popescu Maria-Lidia

Cuprins
Cap 1. Date generale privind ceaiul Hapciu 1.1 Compoziia ceaiului, aciunile, utilizrile si modul de preparare conform productorului.. 1.2.Descrierea produselor componente 1.3.Compoziia chimic a produselor componente 1.4.Intrebuinrile materiilor prime vegetale 1.5.Preparate farmaceutice ce conin extracte sau produse vegetale ale formulrii farmaceutice

Cap 2. Studiul farmacognostic al ceaiului Hapciu 2.1 Determinarea identitaii 2.1.1 Examen macroscopic 2.1.2 Examen microscopic 2.1.3 Analiza chimic calitativ a soluiei extractice apoase 2.2. Determinarea puritii 2.2.1. Determinarea corpurilor strine 2.2.2. Determinarea impuritilor 2.3. Determinarea calitatii 2.3.2 Dozarea principiilor active

Cap 3. Corelaii intre principiile active identificate si aciunea terapeutic a ceaiului Hapciu

Cap 4. Concluzii Bibliografie

Cap I.Date generale privind ceaiul


1.1Compoziia ceaiului, aciunile, utilizrile si modul de preparare conform productorului
Compoziia ceaiului: fructe de mce (Cynosbati fructus), flori de hibiscus (Hibiscus flos), muguri de pin (Turiones pini), scorioara (Cinnamomi cortex), fructe de fenicul (Foeniculi fructus), fructe de anason (Anisi fructus), ovarv (Origani herba), flori de soc (Sambuci flos), salvie (Salviae herba), cimbrior (Serpylli herba) Aciune:Antiinflamatoare, de favorizare a transpiraiei, expectoranta, vitaminizant. Recomandri Infuzia se va consuma de la apariia primelor simptome i semne ale strii gripale i rcelii. Preparare Peste 1 plic se toarn 200 ml ap clocotit i se las 10-15 minute. ntrebuinare Copii: 1-2 cni pe zi Aduli: 3-4 cni pe zi. Contraindicaii Sarcin i alptare Conform www.faresbiovital.ro : TRUSA HAPCIU pentru RCEAL i GRIP Evaluarea eficienei Au fost tratati peste 100 de pacieni cu vrste cuprinse ntre 4 i 89 de ani suferind de infecii acute ale cilor respiratorii superioare, pneumonie interstiial, pacieni vrstnici cu afeciuni cronice ale aparatului respirator, la care administrarea s-a fcut att curativ ct i profilactic. Pacienii au prezentat febr cu valori ntre 37,8-39C, frison, inapeten, stare general alterat, cefalee, mialgii, catar nazal, tuse seac, tuse cu expectoraie, disfagie, dureri toracice, dispnee. Ameliorarea simptomatologiei a fost n funcie de severitatea afeciunii i de patologia asociat. Perioada de rspuns la tratament a fost de la 2-3 zile pn la 10-14 zile. S-a constatat o eficien de 80% a terapiei cu produsele din trus n combinaii personalizate, adic 80% dintre pacieni nu au mai necesitat asocierea de medicamente alopate n tratarea afeciunilor respiratorii.

Cei crora li s-a asociat antibiotic au prezentat un fond de boal cronic sau au avut complicaii infecioase; asocierea terapiei antiinflamatorii clasice nu a mai fost necesar datorit aciunii antiinflamatorii a produselor din trus. Este de remarcat faptul c la pacienii cu polialergii medicamentoase, produsele naturale iau dovedit eficacitatea i lipsa efectelor secundare.

1.2.Descrierea produselor componente


Cynosbati fructus (fructe de mce) Pseudofructe ntregi, cu receptaculul globulos ovoid sau elipsoidal, cu suprafaa exterioar ntreag i zbrcit. La baza pseudofructului se observ resturi de pediceli, iar la extremitatea opus un disc plan sau conic cu resturi de stile scurte, glabre sau proase formnd un capitul mai mult sau mai puin evident. Au culoare roie-crmizie, pna la rou aprins, nu au miros i au gust plcut, acrior. n interior se afl numeroase fructe (achene) cu peri aspri care sunt i ele utilizate n terapeutic.

Hibisci flos (flori de hibiscus) Caliciu urceolat, cu 5 lobi terminali acumini, recurbai si care prezint o nervur median distinct si o gland nectarifer; epicaliciu format din 8-12 piese mici, obovate, ataate de baza caliciului Culoare este variabila, de la slab rou la rosu purpuriu intens si partea interioar a bazei caliciului fiind mai decolorat, miros slab caracteristic, gust acid.

Turiones pini (muguri de pin) Sunt muguri conici sau cilindrici, ascuii la varf, alcatuii din numeroase bractei membranoase, lipicioase, dispuse spiralat pe un ax si purtand fiecare cate 2 frunze scurte, inconjurate de o teaca membranoas, culoare brun cafenie, gust amar, miros aromat caracteristic

Cinnamomi cortex (scorioar) Se prezinta sub forma a tuburi rulate, cu suprafaa neted si fractura scurt fibroas, culoare cafeniu rocata pe ambele fete, miros placut aromant, gust dulceag si aromat.

Cinamomum verum-specia producatoare

Foeniculi fructus (fructe de fenicul) Sunt repezentate de fructe formate din dou mericarpe (achene) de obicei libere, glabre, eliptic-oblongi, uor arcuite sau drepte, lungi de 4-10 mm, groase de 1,5-4 mm, cu 5 coaste longitudinale foarte proeminente, dintre care cele dou marginale mai dezvoltate. La partea superioar se observ un stilopod lit i resturile stigmatelor. Achenele sunt de culoare cenuiu-verzuie pn la brun-verzui, iar coastele longitudinale galben-verzui. Mirosul plcut, caracteristic, aromat, gustul dulceag, slab arztor.

Foeniculi vulgare specia producatoare

Anisi fructus (fructe de anason) Sunt fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scuri. De form oval, subcordate la baz, de 3-5 mm lungime i 2-3 mm grosime. Fiecare fruct este format din dou mericarpe (achene) unite ntre ele, greu separabile, fiind ornamenitate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale i 2 marginale, echidistante. n partea superioar se observ stilopodul n form de disc purtnd resturile stilurilor, iar la baz un peduncul subire. De culoare cenuiu-verzui sau galbenecenuii, au miros plcut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arztor.

Pimpinella anisum -specia producatoare

10

Origani herba (ovrv) Herba este format din tulpini drepte, ramificate, de 15-25 cm lungime, fr partea inferioar lignificat, de culoare roiatic, fin pubescente; frunzele sunt peiolate, ntregi, ovate, pubescente n special pe partea inferioar, cu marginea slab crenat-serat, cu 3-5 perechi de nervuri secundare. Inflorescena dispus n corimb este format din cime contractate, alctuind spiculee cilindrice sau prismatice. Bracteele sunt roietice, ovate, sesile de lungimea caliciului. Florile sunt poligam-dioice, cu caliciul campanulat glabrescent, pros la interior. Corola bilabiat, tubuloas, infundibuliform, roietic-purpurie, mai rar alb-rozee, staminele divergente, 4 la numr, cu stilul lung. Mirosul este aromat, caracteristic, gustul amar-aromatic.

11

Sambuci flos (flori de soc) Flori mici cu caliciul format din 5 dini mai scuri dect petalele, cu corola lat de 6 - 9 mm, alb pn la glbuie, cu 5 lobi rotunjii. Androceul format din 5 stamine alterne, concrescute cu tubul corolei are antere mari biloculare. Mirosul florilor este plcut aromat, gustul la nceput dulceag apoi iute. Aceast materie prim se prezint sub dou sorturi comerciale: flori de soc nesitate (Flores Sambuci nicht gerebelt") i flori de soc sitate (Flores Sambuci ;,gerebelt"), primul sort avnd florile cu peduncul, iar la cel de al doilea sort fr peduncul.

12

Salviae herba (salvie) Sunt utilizate in fitoterapie: salviae folium-frunze alungit ovate sau lanceolate, mai rar eliptice, lungi de 2-8 cm i late de 0,5-3 cm, cu baza rotunjit sau cuneat, mai rar uor cordiform. La baz frunzele au uneori doi lobi mici arcuai sau rotunjii. Marginea limbului este fin dinat, uneori aproape ntreag. Frunzele bazale i mijlocii snt peiolate, iar cele superioare sesile, reticulat i penat nervate; pe partea inferioar i pe prile proeminente ale prii superioare frunzele snt des albicios proase cu peri pluricelulari, fini, ce le confer un aspect general verde-argintiu. Mirosul este caracteristic, gustul aromatic amar.

13

Serpylli herba (cimbrior) Herba Serpylli este format din prile aeriene nelignificate recoltate n timpul nfloririi. Se prezint sub form de tulpini n 4 muchii sau rotunde, proase sau glabre cu lstari sterili i ramuri florifere. Frunzele mici, rigide, cu o nervur median i cte 3 nervuri laterale proeminente, scurt peiolate, ovat-eliptice, pn la oblungi, la baz ascuite iar la vrf rotunjite, lungi de 4-6 mm i late de 2-4 mm, pe ambele fee glabre, la baz lung ciliate, cu marginea plan sau uor recurbat. Florile mici, de culoare roie sau roz dispuse n glomerule. Miros plcut caracteristic, ptrunztor, gustul puternic aromat.

14

1.3. Compoziia chimic a produselor componente


Cynosbati fructus
- acid ascorbic (vitamina C) i acid dehidroascorbic, 2,50-6,50 mg%

ACID ASCORBIC- VITAMINA C -vitamina A i mici cantiti (10 gama pn la 100 gama) din vitaminele B1 si B2, vitamina P, acid nicotinic, vitamina K,

VITAMINA A -RETINOL

VITAMINA B2 -RIBOFLAVINA

VITAMINA B3- ACID NICOTINIC

15

-zahr invertit -tanin, -acid citric i malic, -pectine, -ulei volatil, -ulei gras, -flavone -carotenoide, -sruri minerale, -urme de vanilina. - si tocoferol (vitamina E).

-lecitine

Hibisci flos
-antocianozide (delfinidol, hibiscozid, gosipetin, herbacitrin)

DELFINIDOL
16

-acizi organici (hibiscic, citric, ascorbic, malic, tartric, protocatehic), - mucilagii

Pini turiones
-uleiul volatil bogat in pinen, limonen si silvestren

-PINEN

LIMONEN -principii amare: pinicrozida -derivai flavonici -heterozide fenolice -vitamina C (pana la 300mg%)

Cinnamomi cortex
-ulei volatil bogat in aldehida cinamica -tanin catehic -proantociani -amidon -mucilagii

17

Foeniculi fructus
-2-7% ulei volatil format din anetol -transanetol i cisanetol ,limonen , -pinen,fencon, metilcarvicol,extragol;

LIMONEN

-PINEN

ESTRAGOL

18

-fitosteroli( -sitosterol, stigmasterol, colestesterol) -derivai cumarinici (esculetol, umbeliferona)

ESCULETOL -furanocumarine(xantotoxina, bergapten, imperatorina)

XANTOTOXINA

IMPERATORINA -flavonoide -cvercitin, camferoglicozid, flavonol-3-glucuronid, -zaharuri, -substane minerale, -ceruri -mucilagii

19

Anisi fructus
-ulei volatil bogat in anetol, estragol, anisaldehida, limonen, -terpinen, -terpinen

ANETOL

ESTRAGOL

ANISALDEHIDA

LIMONEN

20

-TERPINEN

-TERPINEN

-lipide -flavone -tanin -acid cafeic (8-9%)

-20% substane albuminoide (protide) -zaharuri, -amidon, -6-10% substane minerale.

21

Origani herba
-0,15 - 1% ulei volatil cu coninut ridicat n timol i carvacrol; cimol i cantiti mai mici de (origanen)

TIMOL

CARVACROL

-TUIONA si -TUIONA

- derivati terpenici -tanoizi formai din acid cafeic i depsidele lor (cca 8%), -substane amare cu structura nc nestabilit

22

Sambuci flos
-1.5-3% derivati flavonici(rutozida, hiperozida, izocvercitrozida, cvercitrozida)

RUTOZIDA

HIPEROZIDA

IZOCVERCITROZIDA -3% acid clorgenic

23

ACID URSOLIC

ACID OLEANOLIC -cantiti mici de sambunigrozida -cantiti mici de ulei volatil -sruri minerale -saponozide -zaharuri, -mucilagii, -vitamina C

24

Salviae herba
-ulei volatil (Cel de la specia Salvia officinalis este bogat in tuiona, camfora, alfa si beta pinen, miercen, limonen, viridiflorol. Uleiul volatil obinut de la specia Salvia sclarea conine sclareol)

TUIONA

-PINEN

-PINEN

MIRCEN
25

LIMONEN

SCLAREOL -derivati flavonici (heterozide ale apigenolului)

-acizi polifenolcarboxilici(acid rozmarinic, cafeic, clorgenic, p-cumaric)

ACID CAFEIC

26

ACID CLORGENIC

ACID P-CUMARIC

-taninuri catehice -principii amare(picrosalvina, acid carnasolic, carnasol, salvina)

PICROSALVINA

-derivati triterpenici (acid crategolic, ursolic, oleanolic)

ACID CRATEGOLIC

-vitamina C, B1 -enzime(peroxidaze, oxoreductaze)


27

Serpylli herba
-5 - 1,2% ulei volatil cu compoziie foarte variat n funcie de specie i provenien. Conine borneol, cineol, timol, p-cimol, carvacrol, -terpineol, mircen, -cariofilen etc. n ara noastr, dup unele cercetri preliminare efectuate rezult existena a cel puin doi chemotaxoni n care predomin fie componentele menionate, fie limonenul i citralul.

BORNEOL

P-CIMOL

TERPINEOL

28

MIRCEN

LIMONEN

-acid cafeic, -4-8% tanin, -un derivat de natur flavonic, -o substan amar - serpilina, -sruri ale acidului malic

29

1.4.Aciunea farmacologic a materiilor prime vegetale

Cynosbati fructus antiscorbutic, antioxidant Hibisci flos antihipertensiv, diuretic, antispastic intestinal i uterin, antiseptic, tonifiant, stimuleaz activitatea cerebral mbuntind att eforturile intelectuale ct i pe cele fizice, antioxidant, uor expectorant, antifebril. Turiones pini tonic stimulent, antiseptic, antiinflamatoare si decongestiv prin uleiul volatil, uor diuretic prin derivaii flavonici Cinnamoni cortex tonic digestiv, antiseptic, aromatizant Foeniculi fructus carminativ, stomahic, galactagog, usor diuretic, vermifug,stimuleaz secreia lactat, fluidific secreiile bronice, are proprieti sedative Anisi fructus expectorant, carminativ i galactagog. Excit peristaltismui intestinal, stimuleaz secreia salivar, gastric, intestinal i pancreatic. Asupra sistemului nervos central, n doze terapeutice, are efect stimulant n special asupra centrilor respiraiei i circulaiei. Origani herba antiinfectioas si antihelmetic prin uleiul volatil, coleretic colagog prin ODP, stomahic prin principii amare si ulei volatil, diuretic prin flavone si triterpene, carminativ, antispastic(flavone), cicatrizant Sambuci flos are proprieti sudorifice, diuretice i laxative, antinevralgice n special sub form de extract slab alcoolic efect antisudorific pronunat, atenueaz procesele fermentative din intestin i favorizeaz eliminarea gazelor, stimuleaz secreia de bil a ficatului, au un uor efect hipoglicemiant, aciune antispastic, astringent i antiseptic, bacteriostatic. Se mai menioneaz i un efect calmant asupra sistemului nervos, dar si emenagog si estrogen prin uleiul volatil.
30

Serpylli herba aciune diaforetic, diuretic, coleretic, antihelmintic i antiseptic intestinal. n cazul n care predomin n uleiul volatil componentele similare speciei Th. vulgaris are aciune calmant asupra centrului tusei. Salviae herba tonic, stomahic(prin principiile amare), estrogen, emenagog(prin uleiul volatil), hipoglicemiant (prin taninuri, cu reducerea absorbtiei glucozei), antiseptic, coleretic (prin ODP) antispastic (prin flavone si uleiul volatil)

31

1.5.Intrebuinrile materiilor prime vegetale

Cynosbati fructus-se recomand n avitaminoza C, stres oxidativ, n afeciuni hepatice i renale, ca diuretic. Hibisci flos -se utilizeaz ca adjuvant n: hipertensiune arterial, edeme, afeciuni respiratorii (febr, tuse, infecii la nivelul tractului respirator). Turiones pini -se utilizeaz n tratamentul infeciilor respiratorii(bronite, astm, sinuzite, gripa) si urinare (cistite, nefrite, pielonefrite, uretrite), afeciuni reumatismale; frunzele se pot utiliza in tratamentul scorbutului. Observatie: administrarea n cantitate mare, pe o perioad indelungat poate determina oligurie (diminuarea cantitaii de urin emisa in 24h, efecte secundare datorate alfa si beta pinenului din compozitia uleiului volatil Cinnamoni cortex -se utilizeaz n viroze, gripe, tulburri digestive, infecii urinare, condiment alimentar Foeniculi fructus -se utilizeaza n tratamentul colicilor abdominali, flatulentei, hipogalactogenezei, bronite si traheite Observaie: Nu este indicat n ulcerul gastric i duodenal, n enterocolite acute i cronice. Dozele mari pot da reacii adverse nsemnate, manifestate prin tulburri digestive i nervoase, constnd n stare de agitaie nervoas sau chiar crize similare celor epileptice, uneori somnolen accentuat,etc. Cea mai eficient msur de protecie este aceea de a nu recurge la formele concentrate ale remediului, la uleiul volatil, precum si respectarea limitelor in administrarea infuziei. Anisi fructus - se utilizeaz n anorexii i dispepsii, ca expectorant, carminativ i corectiv al gustului unor medicamente. Contraindicat n gastrite hiperacide i ulcer gastric i duodenal, enterocolite cronice i acute. Supradozate, preparatele pe baz de ulei volatil de anason (sau fructele n cantiti peste 5 g pe zi) produc stri de excitaie puternic manifestate prin insomnii, excitaii motorii i psihice, tulburri de vorbire, euforie, urmate de convulsii puternice, dup care pot aprea stri comatoase i puternic depresiune asupra sistemului nervos central. Utilizarea ndelungat chiar n doze mai mici produce iritarea mucoaselor digestive Origani herba- se utilizeaz n traheite i bronite i n unele afeciuni stomacale, n special n gastritele anacide, condiment alimentar Sambuci flos- se utilizeaz in reumatism, n afeciuni ale cilor respiratorii n nevralgii ale trigemenului i sciatice etc. Observaie; Administrat in timp indelungat, sambunigrozida prezent in produsul vegetal poate induce toxicitate marcant.
32

Salviae herba -se utilizeaz ca eupeptic-amar, stimulent n dispepsii i atonii gastrointestinale, colagog i n disfuncii ovariene. Observatie: Nu se recomanda adminstrarea produsului vegetal la nou nascuti( tuiona si tuiolul sunt neurotoxice, iar la acestia bariera hematoencefalica este mai putin dezvoltat dect la aduli) si nici la femei insarcinate sau in perioada de alaptare. Serpylli herba- se recomand ca stomahic-aromatic n tuea spastic, convulsiv i astmatic. Obsevatie: Nu se administreaz n dispepsii i hipopepsii grave inhibnd activitatea enzimatic i nici n insuficiena pancreatic

1.6.Preparate farmaceutice ce conin extracte sau produse vegetale ale formulrii farmaceutice

Cynosbati fructus- intr n compoziia ceaiului aromat, hepatic nr. 2 i tonic aperitiv, a granulelor Rozavit, a unguentului Dumasen, a siropului Eficardin i Efitonic, a comprimatelor Neuromion i Plantofort.

Hibisci flos -se asociaz in ceaiuri cu aciune antiinflamatoare, spasmolitic antioxidant Turiones pini- ceai antibronsitic

33

Cinnamoni cortex -se asociaz in diverse ceaiuri datorit aciunii aromatizante. Foeniculi fructus- intr n compoziia ceaiului anticolitic, contra colicilor nr. 2, contra colicilor pentru copii, ceai gastric nr. 2, ceai pectoral nr. 2, Pulbere laxativ-purgativ, Rhamnolax, Normoponderol, Sedocalm

Anisi fructus- Intr n formula Species pectoralis" (F.R.VIII) ; uleiul volatil n Calmotusin, Carbocif, Gastrosedol, n spirtul de amoniac anisat, n spirtul de clorur de amoniu anisat, tinctur etc.

34

Origani herba -intr n compoziia ceaiului antibronitic 2 i n ceaiul sedativ .Galov G, Sedocalm Sambuci flos- intr n compoziia ceaiurilor antireumatic, depurativ i sudorific, n siropuri sau buturi rcoritoare n special pentru copii.n unele regiuni din ar din fructe se prepar dulcea, sirop sau vin. Sinupret Salviae herba intr n compoziia ceaiului antiastmatic, ceaiului pentru gargar i n igrile antiastmatice. Serpylli herba Intr n compoziia ceaiurilor antiastmatic, antidiareic i ceaiului pentru gargar. Ticiverol

35

Cap II. Date generale privind ceaiul


2.1 Determinarea identitaii
2.1.1.Examen macroscopic
Examenul macroscopic reprezint primul stadiu de investigare al produselor vegetale stabilindu-se caracterele morfologice detectabile cu ochiul liber sau la lupa si a celor organoleptice percepute prin gust sau miros. Aspectul ceaiului Hapciu : produsele vegetale care intra in compoziia ceaiului sunt sub form pulveratum, condiionate sub forma de plicuri a 1,5g. Se observa o pulbere grosiera, neomogena. Culoare: se pot observa cu uurin fragmente roii brune, provenite de la florile de hibiscus i fragmente brun deschis provenite de la fructele de mace. Cu ajutorul lupei, se pot pot detecta fructele de fenicul i anison. Miros: este puternic, aromat, predominnd mirosul de scorioar. Gustul este aromat, usor ineptor.

36

2.1.2 Examen microscopic


Acest examen, ce reprezint o faz mai avansat a analizei calitative a produsului vegetal, urmarete identificarea esuturilor si elementelor anatomice caracteristice ale sectiunilor preparatelor clarificate din pulberi sau produse fragmentate.Caracterele anatomice ale diferitelor organe ale plantei servesc n unele cazuri si la precizarea pozitiei taxonomice a speciilor producatoare. Se poate realiza pe sectiune (transversala, longitudinala si radiara), preparat superficial (concissum) si pulbere. Examenul microscopic al pulberilor vegetale Are ca scop precizarea organului vegetal (prin identificarea elementelor anatomice comune) si a produsului vegetal ( prin stabilirea tesuturilor caracteristice). Pentru obtinerea preparatului microscopic se parcurg urmatoarele etape: 1. pulverizarea produsului vegetal si omogenizarea pulberii obtinute, prin sitare; 2. clarificarea pulberii vegetale; 3. colorarea elemnetelor lignificate din pulberea clarificata; 4. examinarea preparatului la microscop. Agent de clarificare: cloralhidrat 800 g/L. Agent de colorare: floroglucina clorhidrica 10 g/L. Tehnica obtinerii preparatelor microscopice din pulbere: pe o lama de microscop se aduc 2-3 picaturi din solutia de cloralhidrat 800 g/L si se presara cu ajutorul unui ac spatulat cateva fragmente de pulbere vegetale. Preparatul rezultat se trece cu miscari succesive prin flacara unui bec de gaz pana se percepe un slab miros caracteristic de reactiv si se observa degajarea unor vapori albiciosi rezultati din descompunerea cloralhidratului. Observatie: produsele vegetale bogate in substante de rezerva, se supun unei clarificari repetate (de 2-3 ori). Elemente anatomice observate in preparatele microscopice obtinute din frunze (folium) a) elemente comune: fragmente de epiderma cu stomate, fragmente de parenchim clorofilian, fragmente de tesut palisadic si lacunar, fragmente izolate de tesut palisadic, vase de lemn de calibru mic (inelate, spiralate). b) Elemente specifice: tipul stomatelor, forma celulelor (prezenta ingrosarilor moniliforme, aspectul cuticulei neteda sau striata), aspectul, forma si dimensiunile perilor tectori, prezenta perilor glandulari care uneori pot indica familia botanica, elemente mecanice (fibre, celule pietroase-idioblaste), forma de cristalizare a oxalatului de calciu, tesuturi secretoare (laticifere). Tipuri de peri glandulari intalniti in preparatele microscopice: a) peri glandulari specifici familiei Lamiaceae caracterizati prin picior scurt unicelular si glanda octocelulara, cu celule dispuse circular si acoperite cu o cuticula; b) peri glnadulari specifici familiei Asteraceae formati dintr-un picior scurt unicelular si glanda pluricelulara, cu celule dispuse biseriat, pe mai multe etaje; c) peri glandulari specifici familiei Malvaceae care se deosebesc de cei caracteristici pentru Asteraceae, prin lipsa simetriei la nivelul glandei pluricelulare, celulele fiind dispuse stratificat;
37

d) peri glandulari specifici familiei Solanaceae, cu picior pluricelular si glanda pluricelulara. Tipuri de stomate: a) stomate de tip diacitic (cu doua celule anexe paralele intre ele si perpendiculare pe axul longitudinal al ostiolei); b) stomate de tip paracitic (cele doua celule anexe sunt paralele cu axul longitudinal al stomatei); c) stomate de tip anisocitic (cu trei celule anexe, dintre care una este mai mica decat celelalte doua);

d) stomate de tip anomocitic (sunt inconjurate de un numar variabil de celule


nediferentiate de celelalte celule epidermice). Elemente anatomice observate in preparatele microscopice obtinute din flori (flores) a) elemente comune: fragmente de endoteciu (tesut mecanic al anterei), papile de pe stigmat, papile de pe corola, grauncioare de polen, fragmente de epiderma cu aspect variat, determinat de piesa florala din care provine, parenchim clorofilian provenit din sepale, vase de lemn de calibru mic (inelate, spiralate). b) elemente specifice: caracteristicile grauncioarelor de polen (exina neteda, echinulata sau cu diferite formatiuni, numarul de pori germinativi, marimea, forma), peri tectori, peri glandulari, elemente mecanice provenite mai ales din bractei, forma de cristalizare a oxalatului de calciu. In preparatele obtinute din produsele de tip herba elementele anatomice observate sunt cele comune si specifice pentru frunze si flori. Elemente anatomice observate in preparatele microscopice obtinute din fructe (fructus) a) elemente comune: fragmente de epicarp, mezocarp si endocarp, vase de lemn de calibru mic (inelate, spiralate). b) elemente specifice: elemente mecanice (fibre, celule pietroase), forma de cristalizare a oxalatului de calciu, tesut pigmentar, natura substantei de rezerva, tesuturi secretoare (pungi, canale, celule), peri tectori (pentru fructele pubescente). Elemente anatomice observate in preparatele microscopice obtinute din seminte (semen) a) elemente comune: fragmente de endosperm si embrion, vase de lemn de calibru mic (inelate, spiralate). b) elemente specifice: tesut pigmentar, elemente mecanice (fibre, celule pietroase), natura substantei de rezerva (amidon, aleurona, ulei gras), peri tectori (pentru semintele pubescente).

38

Vase de lemn de calibru mic si parechim clorofilian

Epiderma cu stomate

Epiderma cu ingrosari moniliforme (Serpylli herba)

39

Peri tectori specifici Anisi fructus

Par tector rasucit (Salviae herba)

40

Par tector pluricelular si par tector unicelulari in buchet

Papile

Endoteciu stelat

41

2.1.3 Analiza chimic calitativ a soluiei extractice apoase

Examenul chimic calitativ are ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active, prin reactii chimice specifice. Realizarea acestui obiectiv presupune doua etape: - produsul vegetal este supus unor extracii succesive cu solventi de polariti diferite, de la apolar spre polar (in general eter etilic, methanol si apa); - in fiecare soluie extractiv se efectueaz reacii chimice specifice diferitelor clase de principii active. Am preparat solutia extractiv apoasa conform prospectului: peste 1 plic se toarna 200 ml apa clocotita si se lasa 10-15 minute acoperit. 1. Identificarea ozelor se realizeaz pe baza proprietilor chimice: caracterul reductor, transformarea n furfural (sau hidroximetilfurfural) urmata de cuplare cu fenoli sau amine aromatice. Reacia cu reactivul Fehling Principiul reactiei: are la baza proprietatea ozelor de a reduce hidroxidul amino-cupric la oxid cupros. Reactivi necesari: reactiv Fehling I, reactiv Fehling II. Tehnica de lucru: peste 1 mL solutie extractiv adus n prealabil in eprubeta se adauga 1 mL reactiv Fehling (obinut prin amestecarea extempore a 0,5 mL reactiv Fehling I cu 0,5 mL reactiv Fehling II). Amestecul se inclzete pe baie de apa; se observ apariia unui precipitat rou-crmiziu (oxid de cupru) care sedimenteaza in timp. Reactia a fost pozitiva. Concluzie: solutia extractiv apoasa contine oze.

42

Reacia Molisch Principiul reactiei: sub aciunea acidului sulfuric concentrat, ozele se deshidrateaz, cu formarea furfuralului (pentoze) sau hidroximetilfurfuralului (hexoze); acetia, prin cuplare cu timol, genereaz compui colorai in rou-purpuriu. Reactivi necesari: acid sulfuric concentrat, timol 10 g/L. Tehnica de lucru: 3-5 mL solutie extractiva se concentreaza in capsula pana la sicitate. Peste reziduul format (racit in prealabil) se adauga 1 mL acid sulfuric concentrat si proba se mentine in repaus cel putin 5 minute (pentru deshidratare), dupa care se trateaza cu 1-2 picaturi timol 10 g/L; se formeaza un compus colorat in rosu-purpuriu sau rosu-portocaliu (dependent de concentratia ozelor din proba). Reactia a fost pozitiva. Concluzie: solutia extractiva apoasa contine oze.

2. Identificarea poliholozidelor se realizeaza pe baza proprietatilor fizico-chimice (hidrolizeaza in mediu acid sau enzimatic, generand oze de baza; in prezenta acizilor concentrati se depolimerizeaza si deshidrateaza la furfural si derivati ai acestuia; nu prezinta caracter reducator; amidonul formeaza cu iodul un compus colorat in albastru; inulina si celuloza nu dau pozitiva aceasta reactie; celuloza se coloreaza in violet cu cloroiodura de zinc).

43

Reactia Molisch Principiul reactiei: sub actiunea acidului sulfuric concentrat, poliholozidele se deshidrateaza, cu formarea furfuralului sau hidroximetilfurfuralului; acestia, prin cuplare cu timol, genereaza compusi colorati in rosu-purpuriu. Reactivi necesari: acid sulfuric concentrat, timol 10 g/L. Tehnica de lucru: 3-5 mL solutie extractiva se concentreaza in capsula pana la sicitate. Peste reziduul format (racit in prealabil) se adauga 1 mL acid sulfuric concentrat si proba se mentine in repaus cel putin 5 minute (pentru deshidratare), dupa care se trateaza cu 1-2 picaturi timol 10 g/L; se formeaza un compus colorat in rosu-purpuriu sau rosu-portocaliu (dependent de concentratia ozelor din proba).

Reactia a fost pozitiva. Concluzie: solutia extractiv apoas conine poliholozide.

3. Identificarea mucilagiilor se realizeaza pe baza proprietatilor chimice. Reactia de precipitare a mucilagiilor Principiul reactiei: mucilagiile precipita in prezenta alcoolului sau a acetonei. Reactivi necesari: metanol sau acetone; hematoxilina. Tehnica de lucru: intr-o eprubeta continand 10 mL metanol sau acetone se toarna in fir subtire, sub continua agitare, 2-3 mL solutie extractiva apoasa concentrata. Se formeaza un precipitat alb, translucid. Reactia a fost negativa. Concluzie: solutia extractiva apoasa nu contine mucilagii

44

4. Identificarea ODP-urilor (acidul clorogenic, cinarina si izomerii lor) se realizeaza pe baza proprietatilor reducatoare si a capacitatii de substitutie a nucleului aromatic.

Reactia cu reactivul Arnow Principiul reactiei: formarea nitrozoderivatilor (in mediu acid) si tautomerizarea spontana a acestora la oximele corespunzatoare, care prezinta coloratie rosie si se solubilizeaza in mediu alcalin.

Reactivi necesari: acid clorhidric 0,5 N sau 1 N, reactiv Arnow, hidroxid de sodiu 0,5 N sau 1 N. Tehnica de lucru: 1 mL solutie extractiva se trateaza cu 1 mL acid clorhidric 0,5 N, 1 mL reactiv Arnow si 1 mL hidroxid de sodiu 0,5 N. Apare o coloratie rosie sau rosu-violeta ca urmare a formarii oximei acidului cafeic. Observatie: intensitatea coloratiei este dependenta de cantitatea de ODP-uri din produsul vegetal. Reactia a fost pozitiva. Concluzie: solutia extractiva apoasa contine ODP-uri.

5. Identificarea flavonozidelor se realizeaza pe baza proprietatilor chimice. Formarea fenoxizilor Principiul reactiei: flavonozidele si agliconii formeaza in mediu alcalin fenoxizi colorati in galben.

45

Reactiv necesar: hidroxid de sodiu 100 g/L. Tehnica de lucru: la 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga 0,5 mL solutie de hidroxid de sodiu 100 g/L; se observa intensificarea coloratiei galbene. Reactia a fost interferata de prezenta antocianilor, solutia colorandu-se in verde Concluzie: solutia extractiva apoasa poate contine flavonozide.

6. Identificarea antocianozidelor se realizeaza pe baza proprietatilor chimice. Principiul metodei: prin variaia pH-ului au loc modificari structurale insotite de modificarea culorii. Reactivi necesari: acid clorhidric 1mol/L, hidroxid de sodiu 100g/L. Tehnica de lucru: la 1mL solutie extractiva apoasa se adauga 1-2 picaturi de acid clorfidric 1 mol/L si se observa intensificarea coloratiei rosii. La adaugarea treptata a hidroxidului de sodiu 100g/L se observa intensificarea culorii la violet cenusiu( 7<pH<8), apoi la albastru (8<pH<12) si in final galben (la pH=12). Pana la pH=12 reactiile sunt reversibile prin adaugare de acid clorhidric 1 mol/L) Reactia a fost pozitiva. Concluzie: solutia extractiva apoasa contine antocianozide

6. Identificarea proantocianilor (leucoantocianilor) se realizeaza pe baza proprietatilor chimice.


46

Reactia Bath-Smith Principiul reactiei: in mediu acid si la cald se transforma in antociani.

Reactivi necesari: acid clorhidric 3 mol/L. Tehnica de lucru: la 1 mL solutie extractiva se adauga 1 mL solutie de acid clorhidric 3 mol/L. Proba astfel obtinuta se mentine 30 de minute pe baia de apa la fierbere. Se obtine o coloratie rosie. Reactia a fost pozitiva. Concluzie: solutia extractiva apoasa contine proantociani.

7. Identificarea taninurilor se realizeaza pe baza reactiilot comune sau specifice acestor principii active. Reactia cu clorura de fer (III) Principiul reactiei: in prezenta cationului Fe trivalent taninurile catehice (condensate) formeaza precipitate si/sau coloratie verde-negricioasa, iar cele galice (hidrolizabile) precipitate si/sau coloratie albastra-negricioasa. Reactiv necesar: clorura de fer (III) 10 g/L. Tehnica de lucru: la 1 mL solutie extractiva se adauga 0,5 mL solutie de clorura de fer (III) 10 g/L; se obtine un precipitat si/sau o coloratie diferita in functie de tipul de tannin. Reactia a fost pozitiva, obtinandu-se o coloratie verde-negricioasa. Concluzie: solutia extractiva apoasa contine taninuri.

47

8. Identificarea saponozidelor Reactii de precipitare cu hidroxid de bariu, acetat bazic si neutru de plumb Principiul reactiilor: saponozidele formeaza cu hidroxid de bariu, acetat bazic si neutru de plumb precipitate albe, insolubile in exces de reactiv. Observatie: reactiile de precipitare sunt positive si in cazul altor principii active (exemplu: taninuri, poliholozide). Reactivi necesari: hidroxid de bariu 100 g/L, acetat de plumb (II) 50 g/L, acetat bazic de plumb (II). Tehnica de lucru: peste 1 mL solutie extractiva apoasa se adauga 0,5 mL reactiv; aparitia unor precipitate albe-galbui indica prezenta saponozidelor. Reactia este pozitiva, insa solutiile si precipitatele sunt colorate in verde, respectiv galben. Concluzie: Solutia extractiva nu contine saponozide Proba de spumefierePrincipiul reactiei: o solutie apoasa continand saponozide, prin agitare energica timp de 15 secunde, formeaza o coloana de spuma persistenta cel putin 15 minute. Observatie: proprietatile spumefiante, detergente ale saponinelor se explica prin tensioactivitate; poliholozidele au comportament asemanator, dar spuma formata nu este persistenta. Tehnica de lucru: 5 mL solutie extractiva apoasa se agita timp de 15 secunde, apoi se lasa in repaus; existenta unei spume persistente si dupa 15 minute denota prezenta saponozidelor. Proba a fost negativa. Concluzie: Solutia extractiva nu contine saponozide

48

. 9. Identificarea carotenoidelor se realizeaza prin reactii de culoare cu triclorura de stibiu, acid sulfuric concentrat, acid clorhidric concentrat. Reactia Carr-Price Principiul reactiei: la tratare cu triclorura de stibiu carotenoidele formeaza compusi colorati in albastru, care trec in rosu-purpuriu si apoi in rosu-brun. Reactiv necesar: reactiv Carr-Price. Tehnica de lucru: 1-2 mL solutie extractiva apoasa se adduce la reziduu, intr-o capsula de portelan, pe baie de apa. Peste reziduu se adauga 1-2 picaturi reactiv Carr-Price. In cazul unei reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii albastre, care vireaza rapid in rosu-purpuriu si apoi in rosu-brun. Reactia a fost negativa. Reactia Winterstein Principiul reactiei: la tratare cu acid sulfuric concentrat carotenoidele formeaza compusi colorati in albastru-verzui. Reactiv necesar: acid sulfuric concentrat. Tehnica de lucru: 1-2 mL solutie extractiva apoasa se adduce la reziduu, intr-o capsula de portelan, pe baie de apa. Dupa racire, peste reziduu se adauga 1-2 picaturi acid sulfuric concentrat. In cazul unei reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii albastre-verzui. Reactia a fost negativa.

Reactia cu acid clorhidric concentrat Principiul reactiei: la tratare cu acid clorhidric concentrat carotenoidele cu structura epoxidica formeaza compusi colorati in verde-albastrui. Reactiv necesar: acid clorhidric concentrat. Tehnica de lucru: 1-2 mL solutie extractiva apoasa se adduce la reziduu, intr-o capsula de portelan, pe baie de apa. Dupa racire, peste reziduu se adauga 1-2 picaturi acid clorhidric concentrat. In cazul unei reactii pozitive se observa aparitia unei coloratii albastre-verzui. Reactia a fost negativa. Concluzie: desi amestecul de produse vegetale contine carotenoide, toate cele trei reactii au fost negative deoarece am lucrat pe solutie extractiva apoasa, iar extractia carotenoidelor se face cu solventi organici apolari.

Determinarea indicelui de spumefiere Indicele de spumefiere reprezinta dilutia minima a unei solutii continand saponozide, care prin agitare energica in plan vertical, timp de 15 secunde, intr-o eprubeta cu inaltimea de 160 mm si cu diametrul de 16 mm, formeaza o coloana de spuma inalta de 1 cm, persistenta cel putin 15 minute.

49

Tehnic de lucru: se prepar solutia extractiv apoas conform prospectului, se iau 10 mL solutie extractiva apoasa intr-o eprubeta, se agita in plan vertical 15 secunde, apoi se lasa in repaus 15 minute. Se msoar nalimea coloanei de spum persistent. Observatie: daca inaltimea coloanei este superioara unui centimetru in eprubeta, indicele de spumefiere se considera a fi mai mare ca 100, iar daca suma are o inaltime subunitara, indicele de spumefiere este mai mic decat 100. Inaltimea coloanei de spuma persistenta este mai mica de1cm Concluzie: indicele de spumefiere este mai mic decat 100.

50

2.2.Determinarea puritii
2.2.1.Determinarea corpurilor strine Corpurile strine se refer la -pri ale altor plante cu care specia de interes este confundat, involuntar (datorit cunoaterii insuficiente a caracterelor anatomice) sau voit (din raiuni financiare, ilegale) -pari ale altor plante de care specia de interes nu poate fi separat in momentul recoltrii (in special la plantele care coabiteaz i se recolteaz mecanizat) -materii minerale( pmnt, nisip, praf, resturi de ambalaj etc) 2.2.2. Determinarea impuritilor Impuritile se refera la: -pari tin aceeasi plant, dar nedefinite ca acel produs vegetal(exemplu fragmentele de tulpini pentru produsele vegetale de tip folium si flores) -produs vegetal degradat (atacat de fungi, insecte, roztoare, uscat sau conservat necorespunztor).

Pentru identificarea elemtelor straine din ceaiul Hapciu, s-a apelat la examen macroscopic, asezandu-se coninutul unui plic in strat subtire, pe un suport alb. Nu s-au detectat nici un fel de impuritati sau corpuri strine in compozitia sa. De asemenea, din examenul microscopic nu au rezultat impurificri ale ceaiului luat in studiu.

51

2.3 Determinarea calitatii


2.3.1.Determinri preliminare
Factorul de imbibare
Prin factor de imbibare se intelege volumul total (exprimat in mililitri) pe care il ocupa 1g produs vegetal si mucilagul aderent, dupa imbibare cu apa. Principiul metodei: masurarea inaltimii pe care o ocupa produsul vegetal si mucilagul care adera de acesta, dupa imbibarea cu apa Tehnica de lucru: 1.00000 g produs vegetal pulverizat se introduce intr-un cilindru sau o eprubeta gradata de 25 mL, cu dop rodat si se umecteaza cu 1 mL alcool sau acetona. Se adauga 25 mL apa. Vasul se agita timp de o ora dupa urmatoarea schema: de 4 ori la interval de 5 minute, apoi la 10 minute; fiecare agitare dureaza un minut. Se lasa in repaus o ora. Se citeste volumul ocupat de produsul vegetal si mucilagul aderent. Rezultatul se raporteaza la 1g produs vegetal. Se fac 3 determinari si se calculeaza valoarea medie. Rezultate : Factorul de imbibare este 4,7

52

2.3.2 Dozarea principiilor active-Dozarea flavonelor


Dozarea flavonelor se realizeaza printr-o metoda spectrofotometrica. Principiul metodei: flavonele formeaza cu clorura de aluminiu chelati de culoare galbena. Tehnica de lucru. 1. Obtinerea solutiei extractive conform producatorului

2.Determinari orientative: Se pregatesc in paralel, diferite dilutii ale solutiei extractive cu clorura de aluminiu (PROBA) si diferite dilutii ale solutiei extractive(MARTOR) dupa cum urmeaza: mL sol. extractiva Clorura de aluminiu Apa distilata 1 1 8 2 1 7 3 1 6 MARTOR 1 9 2 8 3 7 Deoarece coloratia solutiilor obtinute era prea slaba, se alege sa se lucreze cu 5ml solutie extractiva. PROBA 3. Pregatirea probelor. PROBA: Intr-un balon cotat de 10 mL se aduc 5 mL solutie extractiva, 3 mL clorura de aluminiu si se completeaza la semn cu apa distilata. Se lasa in repaus 30 de minute. MARTOR: Intr-un balon cotat de 10 ml se aduc 5 mL solutie extractiva si se completeaza la semn cu apa distilata.

53

4. Se citeste extinctia probei fata de martor la un spectrofotometru si se calculeaza continutul in rutozida conform formulei:

Cap. 3 Corelaii ntre principiile active identificate si aciunea terapeutic


Examenul chimic calitativ al ceaiului Hapciu ne ajuta sa corelam actiunile sale (Antiinflamatoare, de favorizare a transpiraiei, expectoranta, vitaminizanta) cu prezenta principiilor active ce imprima aceste actiuni. Experimental am determinat existenta acizilor polifenolcarboxilici, compusi existenti in Serpylli herba, Salviae herba, Origani herba, Anisi fructus si Foeniculi fructus imprima ceaiului Hapciu o actiune antioxidanta prin captarea radicalilor liberi oxid si peroxid care intervin in procesele infectioase si o actiune antispastica, calmand spasmele provocate de tuse. Antocianii prezenti in Hibisci flores si Cinamomi cortex imprima actiunea capilaroprotectoare, antiinflamatoare, diuretica, antioxidanta. Proantocianii, de asemenea intalniti in Hibisci flores innobileaza actiunea antiinflamatoare si antioxidanta a produsului. Taninul determinat experimental in solutia extractiva, provenit de la Cynosbati fructus, Cinnamomi cortex, Serpylli herba, Anisi fructus imprim o actiune antiviral si antiseptic. Actiunea ceaiului Hapciu, expectorant, calmant asupra centrului tusei, vitaminizant este imprimat de uleiuri volatile ce nu au fost determinate chimic, dar sunt citate in literatur de specialitate. Astfel, actiunea antiinfectioasa, antiinflamatoare, expectoranta si de favorizare a transpiratiei este data de uleiurile volatile intalnite in Salviae herba, Serpylli herba, Foeniculi fructus, Anisi Fructus si Origani herba. Actiunea expectoranta este innobilata de saponozidele prezente in Sambuci flores, ce imprima si o actiune antitusiva prin sambunigrozida ce o conine. Toate aceste principii active, identificate si cele menionate in literatura de specialitate sunt rspunzatoare pentru utilizarea ceaiului Hapciu ca adjuvant in infecii respiratorii (bronite, astm, sinuzite, grip).

54

Cap 4. Concluzii

In capitolul I, am adunat informaii generale despre cele 10 produse vegetale care intra in compoziia ceaiului, analiznd descrierealor, actiunea farmacologica si intrebuintarea materiei prime. Astfel, s-a observat ca principiile active prezente in materia prima, imprima pe langa actiunile mentionate pe ambalaj, si alte actiune ce ajuta in tratamentul starilor gripale. De exemplu, se poate mentiona actiunea diuretica imprimata de majoritatea produselor vegetale componente. Uleiurile volatile din produsele vegetale imprima si actiune antiinfecioas, antispastica, decongestiva, tonica si stimulenta. De asemenea, s-a constatat ca producatorul nu atentioneaza in nici un fel asupra faptului ca produsul nu trebuie utilizat in cantitati mari, timp indelungat, deoarece poate provoca reactii adverse. 7 din cele 10 produse vegetale componente prezinta riscuri la administrare repetata timp indelung. La contraindicatii este mentionat doar sarcina si alaptare, fiind omise persoanele cu afectiuni gastrice. In capitolul II, s-a realizat un examen macroscopic, stabilindu-se consistena, culoarea, gustul si mirosul coninutului unui plic. S-a determinat astfel, ca nu sunt prezente impuriti sau corpuri strine printre produsele vegetale puverizate. De asemenea, putem spune c mirosul si gustul acestuia reprezinta un avantaj, nefiind dezagreabil, deci greu de administart. In cadrul examenului microscopic, s-au detectat elementele anatomice specifice produselor vegetale din structura produsului. Nu s-au observat alte elemente anatomice, ce nu ar fi trebuit sa se gaseasca in produsul nostru, si de asemenea, nu s-au remarcat impuriti (fibre, bucati de hartie, gandaci). In urma examenului chimic calitativ, nu au fost identificate principii active ce nu sunt menionate in literatura de specialitate, insa unele principii active, ce ar fi trebuit sa se gaseasca in solutia extractiv, nu au dat reacii pozitive. Acest fapt poate fi datorat felului de ambalare, neexistand certitudinea ca in plicurile de cate 1.5g se afla pri egale din toate produsele vegetale. Astfel, reaciile pentru identificarea mucilagiilor si saponozidelor ar fi trebuit sa fie pozitive. In capitolul IV, au fost corelate principiile active identificate practic si aciunea farmacologic. Deoarece nu s-au efectuat testari pentru a certifica prezena uleiurilor volatile, testul chimic calitativ este oarecum irelevant. Totusi ne-a oferit informaii despre prezena antocianilor, proantocianilor, taninului,si a acizilor polifenolcarboxilici si aciunea acestora ce poteneaza efectul ceaiului in tratarea strilor gripale.

55

Bibliografie Grd C.E. ,Curs de Farmacognozie Fitochimie Fitoterapie. Editura Curtea Veche, 2010, vol I si II Grd C.E., Popescu M.L, Dutu L.E., Iordache A.T., Costea T., Tudor I., Bazele teoretice si practice ale analizei farmacognostice, Editura Curtea Veche, 2010, vol I si II http://www.plantsasmedicine.com/~cleanen2/index.php?title=Cinnamomum_verum http://selene.ro/ http://www2.pharm.u-szeged.hu/phcog/intoto2felev.htm http://www.star-ayurveda.ro/plante/h.php
http://www.revistafarmacia.ro/issue.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

56