Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este una dintre cele mai vaste unitati sistematice, nsumnd aproximativ 167.900 de specii ce apartin la 9.600
genuri si 380 de familii de plante lemnoase si ierboase cu larga raspndire pe toata suprafata globului. Caracterele
comune ale plantelor cuprinse 14114c217o n Dicotiledonatae sunt:
fasciculele libero-lemnoase deschise, n general putine si dispuse pe unul sau doua cercuri;
1. SUBCLASA MAGNOLIIDAE
ORD. MAGNOLIALES
Este considerat cel mai primitiv ordin de angiosperme si cuprinde specii lemnoase
(arbori, arbusti, liane), cu raspndire mai ales n tinuturi cu clima tropicala si mediteraneana.
n structura lemnului se ntlnesc traheide si trahei. Frunzele sunt simple, stipelate, alterne si bogate n pungi
secretoare de uleiuri eterice. Florile au organizare primitiva, prezinta un numar mare de piese florale, predominant
libere, dispuse spirociclic (rar ciclic) pe un receptacul alungit cilindric sau conic. nvelisul floral este nediferentiat n
caliciu si corola, androceul este format din numeroase stamine iar gineceul este superior, policarpelar, adesea
apocarp. n structura tesuturilor se ntlnesc pe lnga pungi cu uleiuri eterice si unii alcaloizi caracteristici plantelor
foarte vechi.
Fam. Magnoliaceae
Cuprinde plante exclusiv lemnoase ce cresc spontan n regiunile tropicale si subtropicale din Asia de Est si
America. Se cultiva ca plante ornamentale n zonele temperate. Frunzele sunt ntregi, pieloase, dispuse altern si
prevazute cu stipele. Florile sunt mari, hermafrodite, cu perigon petaloid. Gineceul este superior, policarpelar apocarp,
cu carpelele dispuse spirociclic. Fructele pot fi folicule, capsule, nucule sau bace.
Sunt arbori tropicali si subtropicali ce cresc spontan n S-E Asiei si n America, la noi
cultivati ca ornamentali n parcuri si gradini. Au frunze ntregi, flori mari solitare, terminale,
sesile, actinomorfe si hermafrodite, diferit colorate (albe, roze, galben verzui), usor odorante.
Fructe polifolicule, persistente pe receptaculul floral, cu 1-2 seminte. Importanta
farmaceutica prezinta scoarta care este utilizata ca tonic si febrifug.
Liriodendron tulipifera - Arborele de lalea
Cuprinde arbori si arbusti tropicali si mediteraneeni cu frunze persistente, pieloase, nestipelate, dispuse altern
sau opus si bogate n celule secretoare de uleiuri eterice. Florile sunt mici trimere, hermafrodite sau unisexuate, dioice,
grupate n inflorescente racemoase sau cimoase. Elementele florale dispuse ciclic, sunt libere sau unite la baza.
Androceul este format din 9 - 12 stamine dispuse pe 3 - 4 verticile. Gineceul mono sau tricarpelar, fructul o baca sau
drupa cu o singura samnta.
Arbust sau arbore de 2 - 20 m naltime ce creste spontan n regiunea mediteraneana. Frunzele sunt pieloase,
ovat lanceolate, ondulate pe margini, galbene si bogate n uleiuri eterice cu pinen si cineol. Florile sunt mici,
unisexuate, de culoare alb-verzuie sau alb-galbuie. Fructul este o baca neagra, bogata n ulei gras. De la aceasta
planta se ntrebuinteaza frunzele, Lauri folium, bogate n uleiuri volatile si utilizate drept condiment (foi de dafin). Din
fructe se extrage un ulei, Oleum Lauri, ntrebuintat la prepararea unor unguente si produse cosmetice. Din antichitate
planta a fost considerata simbol al gloriei, de aici deriva cuvntul "laureat".
Este un arbore impozant de 40 - 50 m, cu mare longevitate (cca 1000 ani), originar din Asia de Est si cultivat n
zonele calde, tropicale si subtropicale. Are frunze persistente, lanceolate, ntregi, galbene, coriacei lucioase si dispuse
altern. La baza nervurii principale se insera doua nervuri secundare mai lungi dect celelalte. Pe suprafata frunzelor se
gasesc numeroase puncte translucide. Florile sunt mici, albe sau alb verzui, grupate n cime bipare. Sunt actinomorfe,
hermafrodite, cu nvelisul floral nediferentiat n caliciu si corola, format din 6 piese dispuse pe doua verticile. Androceul
este format din 9 stamine dispuse pe 3 verticile, gineceul monocarpelar inferior, iar fructul o baca rosietica ce rezulta
din concresterea ovarului cu receptaculul cupuliform. Toate organele plantei au celule si canale secretoare de ulei
volatil ce contine o mare cantitate de camfor. Camforul se foloseste intern ca stimulator al SNC, drept analeptic cardiac
si respirator iar extern are actiune rubefianta, revulsiva si antiseptica, fiind util n reumatism, sciatica, pneumonii,
demachiant pentru ten seboreic (solutie alcoolica 1%-apa, 1:9).
Arbore mic de pna la 10 m naltime, originar din India si cultivat foarte mult n Sri
Lanka. Are scoarta rugoasa, frunze persistente, opuse, ntregi, oval lanceolate si trinervate.
Florile sunt albe, actinomorfe, n forma de cupa si grupate n raceme de cime terminale, cu
aceeasi organizare ca si la arborele de camfor. Fructul este o baca. Medicinal se foloseste
scoarta, Cinnamomi ceylanici cortex - scortisoara de Ceylon, recoltata de la ramurile
tinere de 2 - 4 ani. Scoarta are actiune tonic digestiva, antiseptica, antiulceroasa.
Chimic, contine 0,5 - 2% ulei volatil bogat n aldehida cinamica, tanin, rezine. Uleiul volatil
este folosit n infectii respiratorii, genito-urinare, tulburari digestive, raceli, gripe, avnd o
foarte puternica actiune bacteriostatica, (spectru foarte larg de actiune, 98% dintre bacterii),
antivirala, antifungica, antihelmintica, carminativa, antifermentativa, afrodisiaca etc.
Produsul este cunoscut din antichitate ca aromatizant.
Arbust de 4 la 8 m naltime cultivat n regiunile tropicale si subtropicale. Are frunze oval lanceolate cu nervuri
egale, flori asemanatoare cu cele de scortisoara, fructe carnoase. Este cultivat pentru fructele sale n forma de para
bogata n vitamine, aminoacizi si unt vegetal. Datorita valorii nutritive ridicate se utilizeaza n convalescente si
alimentarea copiilor. Frunzele sunt aromatice, astringente.
Fam. Illiciaceae
Cuprinde specii lemnoase sempervirescente raspndite n zonele tropicale, cu frunze persistente ntregi, flori
solitare cu numeroase piese dispuse n spirala si fructe folicule.
Fam. Myristicaceae
Cuprinde arbori tropicali si subtropicali, cu frunze dispuse altern si flori unisexuate dioice, grupate n
inflorescente la subtioara frunzelor. nvelisul floral este trimer. Floarea masculina are filamentele staminale concrescute
ntr-un tub (androceu monadelf) iar floarea femela este formata dintr-o singura carpela cu un singur ovul. Fructele sunt
drupe carnoase si dehiscente. La maturitate pericarpul se desface si pune n libertate samnta care este nvelita ntr-
un aril rosu ca o retea cu ochiuri neregulate.
Fam. Monimiaceae
Arbori sau arbusti tropicali si subtropicali, cu frunze opuse (rar alterne sau verticilate) sempervirescente. Florile
sunt n general unisexuate monoice sau dioice (rar hermafrodite) grupate n inflorescente cimoase. Fructele sunt drupe
negricioase.
Arbust dioic nalt de cca 6 m, originar din America de Sud (Chile) si mult cultivat n
regiunile mediteraneene din Europa si Africa. Frunzele opuse sunt eliptice, pieloase, vesnic
verzi, aspre la pipait. Florile albe sau galbene, intens mirositoare, sunt mici, unisexuate,
dispuse n inflorescente racemoase axilar si terminal. Cele mascule au un perigon galben pal,
cele femele au un singur ovar ce se transforma ntr-o drupa glauca. n scopuri medicinale se
valorifica frunzele, Boldo folium, bogate n boldina (2%), ulei volatil, flavonozide, tanin.
Boldina este un alcaloid cu proprietati coleretice si colagoge, hipotensive, stimulente
digestive si slab analgezice, antiinflamatoare. Supradozarea cu boldina poate induce
paralizii, halucinatii colore si auditive. si scoarta contine cantitati mari de boldina si se
foloseste pentru obtinerea ei.
ORD. PIPERALES
Cuprinde specii ierboase, subarbusti sau liane, mai rar arbori, cu raspndire tropicala si subtropicala. Frunzele
simple si ntregi pot fi dispuse altern, opus sau verticilat iar florile mici, unisexuate sau hermafrodite sunt grupate n
inflorescente racemoase sau cimoase la subtioara frunzelor bracteante. nvelisul floral lipseste, androceul este format
din 1-10 stamine iar gineceul din 1-6 carpele cu ovar superior. Fructul este o baca.
Fam. Piperaceae
Cuprinde plante tropicale cu tulpini articulate, frunze simple, ntregi, cu nervuri arcuate si dispozitie spiralata.
Florile sunt grupate ntr-un spic dens, pot fi hermafrodite sau unisexuate. Androceul este format din 6 stamine n doua
culori iar gineceul din 1-6 (mai adesea 3) carpele n care se afla un singur ovul. Fructul poate fi drupa sau baca.
Este o liana tropicala originara din Malaezia ce se mpleteste pe plantele din jur ajungnd la lungimi de 7-8 m.
Frunzele sunt ovate si alterne iar florile sesile, lipsite de periant, sunt dispuse cte 20-30 n inflorescente spiciforme,
pendente, terminale. Din cauza cresterii ramurii laterale n sus, inflorescenta apare opusa frunzei. Fructul baca sesila
de 6-8 mm, verde la nceput, rosie la maturitate, are gust iute, picant. Cunoscut nca din antichitate (apare n scrierile
grecilor antici), piperul a fost cea mai importanta mirodenie a Evului Mediu. Astazi se cultiva n tarile Asiei de sud-est si
n Brazilia.
Poate fi ntlnit sub doua forme comerciale: piperul negru - ce reprezinta fructele
mature care la nceput sunt verzi iar dupa uscare devin negre si piperul alb - ce reprezinta
fructele recoltate la maturitate si mentinute cteva zile n apa pentru a usura ndepartarea
epicarpului si a partii externe a mezocarpului, dupa care se usuca. Piperul este folosit pentru
fructele sale, Piperis nigri fructus, ce contin ulei volatil cu gust arzator datorita alcaloizilor
piperidinici, dar si ulei gras, proteine amidon. Este folosit din timpuri stravechi sub forma de
condiment, dar este si o valoroasa planta medicinala cu proprietati antiseptice, carminative,
stomahice, expectorante, antireumatice, febrifuge.
Este o liana tropicala, cultivata n India si Arhipelagul malaezian, cu frunze foarte mari, asimetrice strabatute de
nervuri proeminente. Frunzele alcatuiesc betelul, folosit ca stimulent al digestiei n tarile orientale dar si ca nvelitoare
pentru locuinte.
Arbust originar din Peru si Brazilia, de 2-3 m lungime, cu frunze lanceolat eliptice, flori hermafrodite grupate n
spice lungi, axilare si erecte. Fructe bace glabre nvelite n bractei carnoase. Frunzele se folosesc datorita proprietatilor
hemostatice si antiblenoragice ntruct contin oleo rezine si tanin. Fructele - Taho-Taho, se folosesc pentru efectul
antiseptic si diuretic.
Piper jaborandi
Arbust originar din Brazilia cu frunze glabre, oval lanceolate, si bace ovoide, pedunculate, de la care se
utilizeaza radacinile ce contin substante cu efect diuretic si sudorific. Se folosesc si contra muscaturilor de sarpe.
Planta ierboasa perena cu frunze verticilate, flori hermafrodite grupate n spice axilare si terminale de la care se
utilizeaza frunzele ca masticatoare pentru excitarea secretiei salivare.
ORD. RANUNCULALES
Plantele din acest ordin sunt ierboase (exceptional lemnoase) raspndite n zona
temperata. Frunzele sunt de regula alterne si divizate. Florile, n general, hermafrodite si
hemiciclice, au periantul din piese florale adesea n numar nedefinit. Sunt actinomorfe sau
zigomorfe. Staminele sunt numeroase si dispuse spirociclic iar gineceul superior, constituit
din numeroase carpele (rar una), de regula libere (apocarp) n mod exceptional unite. Din
organele vegetative lipsesc pungile secretoare de uleiuri eterice, dar multe specii contin
alcaloizi sau glicozide cardiotonice.
Fam. Ranunculaceae
Este cea mai importanta si vasta familie din acest ordin. Grupeaza plante ierboase anuale, bienale sau perene,
rar lemnoase (liane), unele cu radacini adventive, rizomi, bulbi, tuberculi. Frunzele alterne, rar opuse, sunt foarte
variate ca forma. Florile solitare sau grupate n inflorescente cimoase, sunt hermafrodite, rar unisexuate, actinomorfe
sau zigomorfe. nvelisul floral poate fi simplu (perigon petaloid sau sepaloid) sau dublu (caliciu si corola). Elementele
pentamere se dispun, pe un receptacul conic sau alungit, spiralat, hemiciclic sau ciclic. Androceul alcatuit din
numeroase stamine libere (rar unite) iar gineceul este policarpelar apocarp, rar sincarp sau format dintr-o singura
carpela si cu dispozitie superioara. Fructele de regula multiple pot fi folicule, nucule, bace.
Planta ierboasa, perena, mai mult cultivata, cu radacini tuberoase, tulpina simpla, frunze alterne mari, inegal
penat partite. Florile sunt mari, hermafrodite si actinomorfe, rosii violacei, cu 2 sepale, 5 petale libere, numeroase
stamine si 3-5 carpele libere. Fruct polifolicula. n terapeutica se folosesc petalele, Paeoniae flos si radacinile,
Paeoniae radix, ce contine antocianul peonidina si taninuri. Se folosesc datorita proprietatilor antispasmodice n
epilepsie, isterie, convulsii, tuse convulsiva. Semintele au actiune purgativa drastica, fiind utilizate pentru eliminarea
viermilor intestinali.
Specie montana si subalpina, ierboasa, perena, nalta de cca 50 cm, cu tulpini glabre, simple sau ramificate,
frunzele bazale lung petiolate, si palmat sectate. Florile solitare sunt mari, actinomorfe si hermafrodite, de culoare
galben viu, cu perigonul globulos format din 5-15 tepale concave ce se acopera una pe alta. Nectariile n numar de 5
sunt aproape liniare, stamine si carpele numeroase. Fruct polifolicula. n medicina populara era folosita n tratarea
icterului.
Este o specie ierboasa, perena, raspndita pe marginea apelor si n locuri mlastinoase. Frunzele sunt mari,
lucioase, ntregi, cordate sau reniforme si cu marginea dintata. Florile sunt mari, galbene cu perigon petaloid,
numeroase stamine si gineceu policarpelar apocarp. Fructele sunt polifolicule. Este o planta toxica. n medicina
populara se utilizeaza partea aeriana ce prezinta efect sedativ, diuretic si usor laxativ.
Planta ierboasa, perena, ce creste n padurile din zonele deluroase sau montane.
Subteran prezinta un rizom de 5-10 cm de pe care se dezvolta radacinile adventive, tulpinile
aeriene si doua frunze mari lung petiolate, palmat sectate. Florile sunt mari cu cinci sepale
verzi, pe fata externa rosietice, persistente iar petalele se transforma n nectarine. Androceul
format din numeroase stamine. Carpelele n numar variabil de 3-7 formeaza fructe folicule
cu numeroase seminte. Planta este otravitoare. n scopuri medicinale se folosesc radacinile si
rizomii, Hellebori rhizoma cum radicibus, ce contin glicozide cardiotonice (hellebrozida)
bufadienolidice si saponine sterolice (heleborina). Se utilizeaza n insuficienta cardiaca (mai
putin ca atare, mai frecvent ca materie prima pentru obtinerea de preparate farmaceutice), n
dureri articulare, artroze. Din rizomii si radacinile de Heleborus s-a obtinut un extract
selectiv ce a folosit la obtinerea medicamentelor din gama Boicil, recomandate n boli
reumatice. Pentru prevenirea si tratarea unor boli infectioase la animale se implanteaza timp
de 2 -3 zile fragmente din radacini proaspete, n ureche la porcine si ovine, sau sub piele la
bovine si cabaline, unde determina un abces de fixatie.
Nigella sativa - Negrilica, chimen negru
Specie ierboasa anuala cu tulpini paroase si cilindrice, simple sau ramificate ce porta
frunze alterne, dublu sau triplu penat sectate cu lacinii liniare. Flori solitare alb-albastrui,
perigon din 5 tepale, 5-8 nectarii bilabiate, androceu din numeroase stamine si gineceu
policarpelar superior. Fructul este o polifolicula. Semintele sunt negre, zbrcite, curbate, cu
miros aromat si gust placut. Importanta farmaceutica prezinta Nigellae semen, ce contin ulei
volatil si ulei gras, saponozide. Au actiune carminativa, diuretica, stomahica si sunt
ntrebuintate n flatulenta, anorexie.
Planta ierboasa cu flori albastre sau albe nconjurate de un involucru multifidat, mai
lung dect floarea. Fructul este o capsula globuloasa cu 5 prelungiri n forma de rostru.
Semintele se folosesc drept condiment si au actiune antiinflamatoare, antihistaminica,
diuretica, fiind indicate n astm si bronsite astmatiforme.
Planta ierboasa spontana prin paduri umbroase de deal si zona subalpina, perena, cu tulpina subtire si
dreapta, n partea superioara pubescenta, cu frunze mari si flori mici, albe galbui. Ajunge pna la 70 cm naltime. Toata
planta are miros neplacut. n medicina populara s-a folosit (mai ales rizomul) ca remediu n boli de piele, ciuma, plagi,
iar n medicina veterinara ca purgativ drastic. Este o planta toxica.
Omagul este o denumire colectiva pentru mai multe specii medicinale de Aconitum cu
flori albastre: A. tauricum, A. callybotrion, A. firmum. Mai raspndite n flora tarii noastre
sunt primele doua specii. Sunt plane ierboase, perene, raspndite n regiunea montana si
subalpina. Subteran prezinta un tuber alungit, napiform, cu numeroase radacini adventive de
pe care se desprind suprateran tulpini aeriene, drepte, viguroase de 0,5 - 1 m naltime.
Frunzele sunt palmat sectate iar florile zigomorfe sunt dispuse n raceme terminale, cu flori
dese la A. tauricum si mai rare la A. callybotrion. Periantul format din 5 sepale inegale de
culoare albastru nchis, cea superioara cu aspect de casca (coif) le acopera pe cele laterale si
inferioare. La A. tauricum coiful este hemisferic, mai scurt dect lat, cu vrf rotunjit prevazut
cu un cioc ascutit, la A. callybotrion coiful hemisferic este drept sau oblic, boltit, mai nalt
dect lat, linia bazala fiind prelungita ntr-un cioc scurt, ascutit. Petalele, n numar de 6-8
sunt reduse, 2 dintre ele transformate n pinteni nectariferi. Androceul format din numeroase
stamine si gineceul din 3-5 carpele libere. Fructul este o polifolicula. Toate speciile sunt
toxice datorita alcaloidului aconitina, una dintre cele mai puternice otravuri cunoscute (1mg
este mortal pentru un adult). n scopuri medicinale se folosesc tuberculii laterali, tineri,
Aconiti tubera, recoltati dupa nflorire. Se folosesc, la prepararea unor produse elaborate
numai n farmacii sau industria medicamentelor. Au actiune analgezica n nevralgiile
trigemenului, n dureri reumatice, dureri faciale, ticuri nervoase ale fetii, sciatica, pentru
decongestionarea cailor respiratorii, calmarea tusei.
Planta ierboasa vernala, comuna prin padurile de foioase din zonele de deal si
de munte. Este perena prin rizomul subteran brun, de pe care se formeaza o frunza
radicanta lung petiolata trisectata. Floarea este solitara, cu un involucru din 3
bractei mari, palmat sectate, scurt petiolate si cu perigon petaloid din 5 tepale
galbene, androceu cu numeroase stamine si gineceu policarpelar apocarp. Fructul
este o poliachena. Planta este toxica n stare verde. Se foloseste n homeopatie
datorita actiunii analgezice. Rizomul are proprietati narcotice.
Planta ierboasa, perena prin rizomul subteran. Creste prin paduri si tufisuri
umbroase, pe soluri mai acide. Tulpina aeriana neramificata poarta n vrf o floare
solitara alba, nconjurata de un involucru din trei bractei palmat sectate, lung
petiolate. Perigonul este format din 5 - 8 foliole, androceul din numeroase stamine si
gineceu policarpelar apocarp superior. Fruct poliachena cu achene pubescente.
Planta are gust ntepator si este iritanta, vezicanta n stare proaspata deoarece
contine un compus volatil -anemonol, dar este inactiva dupa uscare. Datorita
acestor proprietati era folosita contra paraliziei. Se utilizeaza mai ales n
homeopatie.
inflamatii ale mucoasei bucale, dureri de gt. n medicina populara se utilizeaza n afectiuni ale ficatului si tratamentul
bronsitei cronice.
Planta mica, montana, cu rozeta de frunze bazale, profund penat sectate, tulpina florifera cu o singura floare,
campanulata, cu perigon petaloid din 5 tepale de culoare albastru violet, androceu din numeroase stamine, gineceu din
numeroase carpele cu stiluri paroase. Parte aeriana, Pulsatillae herba, contine anemonina, anemonol, tanin etc.
Extractul alcoolic are efect sedativ asupra SNC, fiind utilizat n nevroze, nevralgii, migrene, tulburari de ritm, tuse de
natura nervoasa. Extern are efect revulsiv, n reumatism, pecingine. n practica populara se foloseste sub forma de
cataplasme n psoriazis.
Planta ierboasa scunda raspndita prin locurile umede. Radacinile sunt tuberizate, frunzele ntregi, cordate si
lucitoare. La subsuoara frunzelor, vara, poarta niste bulbili de forma globuloasa ce se pot desprinde nmultind planta
pe cale vegetativa. Florile sunt solitare, cu periant diferentiat n 5 sepale si 5 petale galbene aurii. Androceu din
numeroase stamine, gineceu din numeroase carpele, fructul o poliachena. Frunzele sunt folosite ca salata. Planta era
cunoscuta sub numele de Chelidonii minoris herba et radix si era folosita n tratamentul hemoroizilor, unor dermatoze
sau ca antiscorbutic.
Planta anuala sau bienala, comuna prin locuri mocirloase, marginea rurilor si lacurilor, cu tulpina erecta,
fistuloasa, ramificata, neteda sau brazdata. Frunzele bazale sunt lung petiolate, palmat fidate, cele tulpinale
descrescente, 3 - 5 sectate iar cele superioare, sesile, trilobate, rar ntregi. Florile mici, numeroase, au receptacul
alungit, cilindric si 5 petale galbene, mai mici dect sepalele. Este o planta foarte toxica (cea mai toxica dintre speciile
de Ranunculus) datorita prezentei n toate organele a protoanemoninei. n unele tari se foloseste n preparate
homeopatice pentru tratamentul durerilor reumatice, articulare si musculare, n gripa, dispnee.
Planta ierboasa, nalta de 20-40 cm, cu baza bulbiform ngrosata. Frunzele sunt ntregi, cordate. Florile sunt
mari, galbene. Planta contine protoanemonina si este utilizata n medicina populara n maladii dermice pruriginoase. n
medicina populara sucul proaspat al plantei era folosit extern n dureri reumatice, articulare si musculare, guta.
Extractul din partea aeriana a plantei se folosea n tratamentul eczemelor, pruritului, urticariei si n nevralgii
intercostale. n doze mici, intern are efect narcotic.
Planta ierboasa nalta de pna la 1 m cu frunzele bazale lung petiolate. Frunzele tulpinale sunt sesile si cu
lacinii liniar lanceolate. Florile sunt prevazute cu periant din 5 sepale si 5 petale galbene aurii, cu glande nectarifere la
baza. Androceul si gineceul sunt formate din numeroase elemente dispuse n spirala. Fructul este o poliachena. Este
toxica datorita protoanemoninei. n medicina populara se foloseste putin ca antispasmodic n tuse convulsiva,
dismenoree, bronsite.
Planta ierboasa, perna, cu tulpina ramificata, tulpina cu noduri si internoduri, frunze petiolate, de 2-3 ori penate cu
foliole de forme si marimi diferite, de obicei pe ct de lungi pe att de late. Flori grupate ntr-un panicul terminal,
piramidal, cu numeroase flori galbene pendule, formate dintr-un perigon din 4 tepale, numeroase stamine si 2-3
carpele. Fruct polinucula sesila. Specie foarte raspndita prin fnete, coline, margini de padure, pna n subalpin.
Planta se utiliza pentru combaterea insomniei, pusa n bai sau tinuta sub cap.
Adonis vernalis - Ruscuta de primavara
Planta ierboasa, perena prin rizom, cu tulpini aeriene nalte de pna la 15-30 cm, fertile
si sterile, prevazute la baza cu solzi bruni membranosi. Frunzele sunt penat sectate cu lacinii
filiforme. Florile sunt solitare, mari, galben aurii cu caliciul format din 5 sepale libere, corola
din 10 - 20 petale libere, androceul din numeroase stamine si gineceul din numeroase carpele
libere, dispus superior. Fructul o polinucula. Planta vegeteaza prin fnete, coaste nsorite, n
regiunile sudice ale Dobrogei si n Transilvania. La nceputul nfloririi se recolteaza
Adonidis herba, produs vegetal bogat n heterozide cardiotonice (adonitoxide) si flavone. Se
utilizeaza sub forma de extracte, tincturi, n pauzele digitalice din insuficienta cardiaca si
angina pectorala, avnd efect cardiotonic rapid si diuretic. Are si actiune calmanta, usor
hipertensiva, fiind utila n tahicardii si extrasistole de natura nervoasa.
Hydrastis canadensis
Specie nord americana, ierboasa, perena, ce prezinta n sol un rizom cilindric, scurt, orizontal, rasucit si
noduros, de pe care pornesc numeroase radacini adventive subtiri de un galben stralucitor n interior. Tulpina erecta,
nalta de cca 30 cm, este pubescenta si poarta doua frunze palmat lobate ntre care se gaseste o singura floare
terminala, sesila sau scurt petiolata, de culoare alb-verzuie. Fructul este carnos de culoare rosu carmin cu gust foarte
amar si miros dezagreabil. Importanta farmaceutica prezinta rizomul, Hydrastidis rhizoma, ce se recolteaza toamna, de
la specii de 3-4 ani. Contine alcaloizi izochinolinici (hidrastina), canadina, berberina, ulei gras, ulei volatil. Are actiune
vasoconstrictoare, hemostatica, ocitocica, bacteriostatica. Se utilizeaza n tratamentul simptomatic al insuficientei
venoase si limfatice, n afectiuni digestive, alergii. n doze mari produce convulsii.
Fam. Berberidaceae
Cuprinde plante lemnoase, de regula sub forma de tufe si mai rar plante ierboase. Frunzele sunt simple sau
compuse uneori complet transformate n spini. Au dispozitie alterna. Florile sunt actinomorfe sau zigomorfe,
hermafrodite, grupate n raceme sau cime, cu elemente florale dispuse ciclic. Floarea este pe tipul 3 (rar 2). Periantul
(caliciul si corola) si staminele se dispun pe 2 verticile. Gineceul este superior si monocarpelar. Fructul o baca sau
capsula.
Este o tufa spinoasa ce creste prin tufisuri si coline uscate de la cmpie pna n
regiunea submontana. Radacina pivotanta este groasa de cca 4 cm, cenusiu galbuie la
exterior si galbena n interior. Frunzele sunt ovat eliptice, pieloase, uneori transformate n
spini. Florile grupate n inflorescente racemoase pendente, sunt mici, hexamere, galbene, cu
glande nectarifere. Fructele sunt bace rosii, ovoide, comestibile. Lemnul si scoarta sunt
galbene tinctoriale. Medicinal se valorifica scoarta radacinii si tulpinii, Berberidis cortex
(Cortex radici, Cortex cauli). Produsul vegetal contine alcaloizi (berberina) cu actiune
deprimanta cardiaca si stimulanta asupra musculaturii netede a intestinelor, uterului,
bronhiilor si a altor organe interne. n doze mari are actiune vasodilatatoare. Extractele se
folosesc n afectiuni hepato-biliare si colecistopatii datorita actiunii spasmolitice la nivelul
cailor biliare si a efectului colagog - coleretic.
Podophyllum peltatum
Este o planta mica ierboasa, perena prin rizom, originara din America de Nord si
Canada, unde traieste spontan n paduri umede si umbroase. Pe tulpina de 30 cm prezinta
doua frunze mari palmat lobate si peltate ce protejeaza ntre ele o floare mare, alba, trimera.
n scopuri medicinale se recolteaza rizomul, Podophylli rhizoma, ce contine o rezina bogata
n podofilotoxina (lignan) cu actiune antitumorala si colagoga. Din rezina se obtine prin
purificare podofilina cu actiune citotoxica si antimitotica (cancerul epitelial).
Fam. Menispermaceae
Cuprinde plante lemnoase sub forma de arbusti sau liane raspndite n zonele tropicale
ale Asiei, Africii si Americii. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate, trifoliate sau palmat
lobate, prevazute cu celule secretoare. Florile grupate n inflorescente racemoase sau
cimoase sunt actinomorfe, rar zigomorfe, unisexuat dioice, cu periant dublu sau perigon.
Androceul prezinta numeroase stamine, iar gineceul numeroase carpele care prin reducere
ajung la 3, dispuse superior. Fructul este o drupa sub forma de semiluna.
Jatrorrhiza palmata
Anamirta cocculus
Liana tropicala originara din America de Sud, cu tulpina usor fistuloasa, paroasa. Flori unisexuate n fascicule.
Cele mascule formate din 12-18 sepale, 6 petale si 6 stamine. Florile femele cu periant asemanator celor masculine si
gineceu din 6 carpele. Fructe ovoide, cu cicatricea stilara subterminala. Radacina are actiune emenagoga si febrifuga
datorita alcaloizilor pe care i contine. Din scoarta acestei plante se obtine curara, substanta ce contine alcaloizi foarte
toxici care actioneaza asupra legaturilor neuromusculare. Tubocurarina se foloseste n terapie ca adjuvant n anestezie
n cazul interventiilor chirurgicale pe abdomen deschis, tetanos. Doza activa este foarte apropiata de cea letala.
Produsul este folosit pentru otravirea sagetilor de vnatoare de catre triburile din bazinul Orinoco. Sagetile scurte sunt
lansate din tuburi de bambus, prin suflare. Carnea animalelor vnate poate fi folosita n alimentatie deoarece curara nu
este absorbita digestiv.
Menispermum canadensis
Arboras volubil originar din America de Nord. Frunze cordiforme, flori unisexuate
grupate n inflorescente cimoase. Florile mascule din 12-14 stamine, florile femele din trei
carpele prevazute cu stil bifurcat. Rizomul este medicinal, contine alcaloizi cu actiune
depurativa.
ORD. ARISTOLOCHIALES
Cuprinde ierburi sau liane (uneori parazite) raspndite prin paduri, tufisuri sau cmpii.
Au frunze lipsite de stipele, flori ciclice cu perigon trimer, simplu sau dublu, ovar inferior
sau semiinferior, fruct capsula. Cuprinde o singura familie.
Fam. Aristolochiaceae
Speciile din aceasta familie sunt ierboase, perene, cu frunze ntregi, cordate sau
reniforme, petiolate si lipsite de stipele. Florile sunt hermafrodite, cu simetrie radiara sau
zigomorfe, cu perigon petaloid, de obicei trimere. Androceul este format din 6 stamine sau
multiplu de 6, dispuse pe 2 cicluri, concrescute cu gineceul inferior sincarp, format din 4-6
carpele. Fruct capsula.
Asarum europaeum - Pochivnicul, piperul lupului
Planta ierboasa scunda ce creste prin padurile umbroase, cu sol bogat n humus. n
pamnt are un rizom ramificat trtor, ce produce lastari scurti de pe care se desprind 2 - 3
frunze reniforme, lung petiolate verzi si n timpul iernii sub zapada. ntre frunze se dezvolta
cte o floare, hermafrodita, cu perigon simplu, gamotepal, de culoare violaceu brunie, trimer,
scurt campanulat. Staminele 12, ovarul inferior din 6 carpele concrescute. Fruct capsula.
Florile raspndesc miros de piper si atrag insectele ce le polenizeaza. De la pochivnic se
valorifica rizomii, Asari rhizoma, ce contin ulei volatil, rezine, materii tanate . Datorita
uleiului volatil planta prezinta actiune emetica si expectoranta. Extractele de rizom au
proprietati antibiotice asupra stafilococilor.
Aristolochia sipho - liana originara din America, cu flori verzui cu tubul periantului
curbat si terminat ntr-un limb etalat. Pe A. sipho s-a studiat biosinteza acidului aristolochic
II. Radacinile se folosesc n alexie.
ORD. NYMPHAEALES
Fam. Nymphaeaceae
Cele mai multe nimfeacee sunt plante de origine tropicala, ierboase, acvatice, cu adaptari anatomice si
morfologice speciale. n substrat au un rizom gros, carnos, de pe care se dezvolta frunze ntregi (rar sectate) mari,
cordate sau peltate, plutitoare submerse sau emerse. Petiolul este lung si prevazut cu tesuturi aerifere. Florile sunt
mari, hermafrodite, solitare, cu caliciul format din 5-4 sepale iar corola are un numar nedeterminat de petale dispuse
spirociclic. Staminele sunt numeroase si dispuse spiralat iar gineceul este policarpelar apocarp (rar sincarp) cu
dispozitie ciclica. Fructele sunt nucule sau bace.
Planta ierboasa originara din estul Americii de Nord, raspndita n ape statatoare sau
lin curgatoare. Are un rizom scurt si gros nfipt n namol si fixat de fundul baltii prin
numeroase radacini adventive. n partea apicala a tulpinii subterane se dezvolta frunze mari
de 10 - 30 cm, lung petiolate si stipelate, orbicular ovate, coriacei, cu marginea ntreaga, ce
se ridica la suprafata apei si plutesc gratie canalelor aerifere din limb si petiol. Florile sunt
mari, solitare, lung pedunculate, cu 4 sepale verzi libere, numeroase petale albe si numeroase
stamine nserate pe marginea ovarului. Carpelele sunt concrescute ntr-un ovar semiinferior.
Fructul este o pseudocapsula (concrescuta partial cu receptacolul concav). Rizomul,
Nymphaeae rhizoma, contine alcaloizi chinolizidinici si piperidine, tanin. Se utilizeaza n
afectiuni dermice, crapaturi, zgrieturi, arsuri solare, afectiuni digestive, diaree, dizenterie,
tumori, leucoree. Se citeaza florile acestei plante cu proprietati sedative.
Specie originara din lunca inundabila a Nilului (Egipt) cu flori galbene. Este
"lotusul" sfnt al vechilor egipteni. Are semintele si rizomul bogate n amidon, fiind
folosite de localnici n alimentatie.
Frecvent prin iazuri, balti si ape stagnante, cu frunze si flori plutitoare. Florile sunt formate din 5 sepale
petaloide si 10-20 petale galbene. Androceu din numeroase stamine. Gineceul este superior cu stigmat plan. Fructul
seamana cu capsula de mac. Rizomii acestei plante au actiune antiseptica, antimicotica si trofica, fiind folositi n
afectiuni digestive, genitale si dermice.
Este cel mai mare si mai interesant nufar exotic, originar din afluentii lenesi si
baltile marilor fluvii Amazon si Orinoco din Bolivia. Are frunze enorme (2 m n
diametru) cu marginile rasfrnte n sus. Florile cu diametrul de pna la 50 cm,
frumos mirositoare, se deschid seara si se nchid n dimineata zilei urmatoare,
fenomen ce se repeta si n seara urmatoare cnd florile din culoare alba ca zapada,
se nrosesc si se vestejesc iar dimineata se retrag sub apa unde fructifica. Ovarul
este inferior. Semintele sunt fainoase si sunt consumate de localnici care numesc
acest nufar "papusoi de balta". La noi se poate vedea la gradini botanice.
ORD. PAPAVERALES
Cuprinde plante cu raspndire n zona temperata, n general ierboase, mai rar arbusti.
Frunze dispuse altern, adesea lobate sau adnc sectate si lipsite de stipele. n majoritatea
cazurilor florile sunt solitare sau grupate n inflorescente cimoase. Sunt pe tipul 6, 4 sau 2, cu
nvelis dublu, simetrie actinomorfa sau zigomorfa cu numar variabil de elemente si cu
gineceu sincarp superior. Fructul este o capsula valvicida sau poricida.
Fam. Papaveraceae
Planta anuala originara din zona estica a bazinului mediteranean, astazi numai
cultivata. Are tulpini nalte de pna la 80-100 cm, frunze mari, cele bazale petiolate, cele
superioare sesile amplexicaule, alterne, penat divizate. Florile sunt mari, solitare si au
pedunculii florali prevazuti cu sete. Sepalele sunt 2, caduce, petalele 4, obisnuit de culoare
rosie, mai rar alba sau violeta, maculate la baza. Staminele sunt numeroase si libere iar
carpelele numeroase si concrescute ntr-un ovar superior cu stigmat discoidal sesil (stelat).
Fructul este o capsula poricida cu numeroase seminte oleaginoase si comestibile. ntreaga
planta (n afara de seminte) contine latex de culoare alba. Materia prima pentru industria de
medicamente este capsula imatura Papaveris immaturi fructus de la care se obtine un latex
numit opiu brut. Opiul se recolteaza manual prin crestarea capsulelor verzi ajunse la
dimensiuni maxime. Latexul de culoare alba, n contact cu aerul se solidifica si se brunifica.
Chimic este un complex de 10-25 alcaloizi, printre care papaverina, morfina, codeina,
narcotina, tebaina etc. Morfina este unul dintre cei mai puternici calmanti ai durerilor
cunoscuti pna n prezent. O actiune caracteristica morfinei este euforia pe care o produce,
actiune foarte periculoasa pentru ca duce la obisnuinta patologica cu consecinte deosebit de
grave (morfinomania). Papaverina este un spasmolitic valoros iar codeina actioneaza asupra
centrului respirator oprind tusea. Semintele de mac contin un ulei valoros fiind folosite n
alimentatie. Planta este mult cultivata n tarile asiatice pentru obtinerea opiului.
Originar din Anatolia orientala, Iran si Caucaz, macul iranian este o specie ierboasa, cu
tulpini paroase de 50-60 cm, cu frunze penat sectate, mugurele floral oval are pozitie oblica
nainte de nflorire. Floarea prezinta 3 sau mai multe bractei dispuse imediat sub caliciul
pubescent alcatuit din 5 sepale, corola cu petale de culoare rosie sau rosu nchis, cu pete
ntunecate la baza. Fruct capsula globuloasa ovoida, cu vrf convex, plat. Se folosesc
capsulele, Papaveris bracteati capita, recoltate la maturitate n al doilea sau al treilea an,
cnd cantitatea de alcaloizi (tebaina) este mai mare. Capsulele se folosesc pentru extractia
tebainei, ce reprezinta materia prima pentru sinteza chimica a codeinei, evitndu-se astfel
sinteza acesteia din morfina care este stupefiant. Codeina are efect inhibitor asupra centrului
tusei si diminueaza secretiile bronhice. Se recomanda n tuse uscata si umeda si cea
extrapulmonara. Intra n produsele Codenal si Tusomag.
Planta anuala de talie mica, 30-90 cm, tulpina ramificata si frunze inegal penat sectate.
Tulpina si frunzele sunt patent paroase. Florile sunt mari, solitare, cu 2 sepale paroase,
caduce si 4 petale de culoare rosu aprins, maculate la baza cu negru, numeroase stamine si
gineceu policarpelar, sincarp superior. Fructul este o capsula globuloasa sau obovata cu
stigmatul sesil si stelat. Farmaceutic se utilizeaza petalele, Rhoeados flores, ce au un miros
specific si gust amarui. Contin urme de alcaloizi (rhoeadina), antocianozide si mucilagii. Au
proprietati expectorante, behice, sedative si se utilizeaza n afectiuni respiratorii sub forma
de ceaiuri pectorale si antibronsitice, de asemenea drept colorant vegetal. Empiric se
foloseau n tratamentul tulburarilor de ritm cardiac.
Planta ierboasa anuala sau perena, ce creste spontan pe coline nisipoase. Tulpina
glabrescenta atinge 40-100cm, frunzele au baza profund cordata, sunt amplexicaule si lobate.
Florile solitare au 2-10cm diametru,simetrie radiara si se dezvolta n axila frunzelor. Caliciul
din 2 sepale caduce, corola din 4 petale galbene, gineceu din 2 carpele, dispus superior cu
stigmat bilobat. Fruct capsula silicviforma biloculara de 10 - 30cm, glabra. Specia a fost
recent introdusa n cultura. n scopuri medicinale se foloseste Glaucii herba, recoltata la
nflorire cnd contine cel mai ridicat procent de alcaloizi, dintre care cel mai important este
glaucina, predominant n petale, izoboldina, chelidonina etc. Se ntrebuinteaza n tuse,
afectiuni dermice, renale, datorita actiunii antitusive asemanatoare codeinei, sedative,
diuretice.
Chelidonium majus - Rostopasca, negelarita
Specie ierboasa, perena, frecventa pe lnga case, margini de paduri umbroase, zone
ruderale. n sol prezinta un rizom dezvoltat, brun rosiatic, ramificat cu numeroase radacini
aditive. Tulpina aeriana atinge 30-100 cm, este ramificata, cilindrica, acoperita cu peri lungi
si rari. Frunzele sunt alterne, imparipenat sectate, de culoare verde albastruie, cele bazale
petiolate, cele superioare sesile. Florile actinomorfe sunt dispuse n umbele simple n vrful
ramurilor si sunt formate din 2 sepale caduce, 4 petale galben-aurii, numeroase stamine
galbene si un gineceu bicarpelar sincarp superior. Fructul este o capsula silicviforma ce se
deschide la maturitate. Toate organele plantei contin vase laticifere ce produc un latex galben
portocaliu n partile aeriene si rosu portocaliu n cele subterane. n scopuri medicinale se
recolteaza Chelidonii herba, n timpul nfloririi (dar se valorifica si radacinile ce se
recolteaza toamna). n sucul laptos al plantei sunt localizati alcaloizii (mai numerosi n
organele subterane), chelidonina, berberina, cheleritrina, ce prezinta actiune spasmolitica,
coleretica si calogoga la nivelul cailor biliare si la nivelul parenchimului hepatic, fiind
indicati n dischinezii biliare, colici hepatice, hipotonie vezicala, etc. Extern sucul laptos se
aplica pe negi, avnd proprietati citostatice.
Fam. Fumariaceae
Cuprinde plante ierboase scunde, rar agatatoare, fara latex dar cu uleiuri volatile. Frunzele alterne sunt adnc
divizate. Florile sunt zigomorfe, grupate n inflorescente racemoase sau cimoase. Caliciul este format din 2 sepale iar
corola din 4 petale.
Planta anuala, ruderala, cu frunze alterne, penat-sectate, cu lacinii liniare si flori roze pintenate, grupate n
raceme. Fructul este o capsula sferica. n scopuri medicinale se valorifica Fumariae herba, ce contine alcaloizi
(fumarina, criptina, bulbocriptina), precum si numeroase flavone,principii amare, taninuri, mucilagii. Se utilizeaza pentru
stimularea functiei biliare, ca depurativ, diuretic, diaforetic, antiinflamator, spasmolitic de tip papaverinic la nivelul cailor
biliare (combate migrenele biliare).
Planta ierboasa, perena prin bulb sferic si compact, comuna prin padurile de cmpie. Tulpina are 2-3 frunze
dublu trifoliate, lung petiolate, florile purpurii sau roze (albe) sunt zigomorfe, grupate n inflorescente racemoase,
terminale. Fructul este o capsula. Medicinal se utilizeaza bulbii, Corydalis tuber, ce contin cca 40 de alcaloizi -
coridalina, bulbocarpina, sanguinarina, protopina. Actiunea bulbocarpinei este paralizanta pe nervii motori, depresanta
pe SNC. Se foloseste n paralizii si tremuraturi de origine cerebrala (boala Parkinson) si hemiplegii, depresii, tulburari
emotionale, tulburari nervoase de origine vestibulara.
Planta scunda vernala, de padure, perena prin bulbo-tubercul, gol n interior si acoperit de zbrcituri. Frunzele
sunt penat-sectate, florile albe, roze sau rosietice dispuse n raceme terminale. Fructul este o capsula silicviforma.
Medicinal se utilizeaza tuberculii ce contin alcaloizi cu actiune anestezica asupra SNC asemanatoare cu cea de la C.
solida.