ANGIOSPERMATOPHYA (continuare)

9. ORDINUL GERANIALES
Grupează plante ierboase, cu frunze stipelate, simple, dispuse altern.Florile sunt bisexuate sau
unisexuate, actinomorfe şi pentamere.
Familia Oxalidaceae - specii ierboase cu frunze palmat sau penat compuse, lung peţiolate, cu
foliole sensibile.Florile grupate în cime sau raceme sunt bisexuate, actinomorfe, pe tipul 5.Fruct
capsulă.
 Oxalis acetosella - măcrişul iepurelui - plantă ierboasă cu frunze trifoliate
acrişoare,rizom subteran şi flori albe.Specie caracteristică pădurilor de fag şi de molid, pe soluri acide
formează un strat ierbos caracteristic.
 Oxalis stricta - flori galbene grupate câte 1-4 pe un peduncul, buruiană prin grădini de
zarzavaturi, locuri cultivate şi ruderale
 Oxalis corniculata - cultivate în apartament
Familia Linaceae - cuprinde specii ierboase cu frunze simple, întregi, opuse sau alterne.Flori
actinomorfe pe tipul 5.Baza filamnetelor staminale este unită într-un inel care prezintă şi glande
nectarifere.Gineceu format din 2-5 carpele este superior. Fruct capsulă.
 Linum usitatissimum- inul cultivat - originar din Caucaz, se cultivă pentru fibrele textile.
Plantă anuală, tulpina de 70-130cm, frunze lanceolate, lungi, flori autogame, lung pedunculate, petale
azurii, rar albe.Din seminţe se extrage ulei folosit în pictură.Turtele de in rămase după extragerea
uleiului reprezintă un valoros nutreţ concentrat
 Linum hirstum - in mare- peren cu petale albastru deschis
 Linum flavum - in galben - peren cu flori mari galbene

Familia Zygophyllaceae - plante lemnoase sub formă de arbori sau arbuşti din regiunile calde
Zygophyllum fabago - castravetele de mare - plantă ierboasă perenă, cu frunze opuse, flori pe
tipul 5 cu petale ruginii. Creşte la noi pe coastele abrupte de pe litoral.
Tribulus terrestris - colţii babei - plantă anuală cu tulpini subţiri, frunze opuse, cele inferioare
alterne paripenat compuse, fructe prevăzute cu apendici ţepoşi.Buruiană comună prin ogoare, margini
de drum, mai ales pe soluri nisipoase.
Nitraria shoberi - arbust spinos foarte ramificat, frunze simple mici, flori albe verzui pe tipul 5
cu 15 stamine. Creşte la Vulcanii Noroioşi din judeţul Buzău, provine din stepele sărate ale URSS.
Familia Geraniaceae - plante ierboase sau subarbustive, cu peri galndulari care secretă
substanţe volatile.Frunzele sunt simple, lobate sau penat compuse, dispuse altren sau opus. Flori pe
tipul 5, androceul format din 15, 10, 5 stamine cele externe mai scurte şi adesea sterile.Gineceul
superior format din 3-5 carpele incomplet sudate. După fecundare receptaculul floral împreună cu
carpelele formează un rostru alungit care contribuie la formarea fructului uscat, care este o capsulă.La
maturitate fructul se desface de la bază spre vârf în 5 mericarpii prevăzute cu un filament lung,
higroscopic, care prin răsucire contribuie la diseminarea seminţelor şi la pătrunderea lor în sol.
 Geranium robertianum - năprasnica - cu miros neplăcut, răspândită prin poieni
 Erodium cicutarium - pliscul cocorului - cu frunze divizate penat.Buruiană comună prin
grădini de zarzavaturi, păşuni.
 Pelargonium zonale - muşcata - plantă cultivată în apartamente, cu peri galnduloşi, flori
în înflorescenţe multiflore, adeseori umbeliforme. Are numeroase soiuri horticole. Unele specii sunt
cultivate pentru extragerea uleiurilor eterice, apreciate în industria parfumurilor.
Familia Tropaeolaceae - specii ierboase, la noi cultivate
 Tropaeolum majus - conduraşi, colţunaş - plantă anuală agăţătoare frunze peltate, întregi
sau uşor lobate, flori axilare, lung pedunculate, mari, zigomorfe pintenate cu sepale petaloide şi petale
galben portocalii. La noi se cultivă în apartamente sau grădini.

10
 10.ORDINUL CORNALES
Grupează familii de arbori sau arbuşti cu frunze întregi, opuse.Flori bisexuate, gineceul 5-2
carpele, inferior.
Familia Cornaceae - arbori şi arbuşti, cruze simple, opuse.
Cornus mas - cornul - arbust cu frunze opuse, întregi, flori galbene, hermafrodite, dispuse în
umbele, fruct drupă. Răspândit în pădurile de foioase din regiunea de câmpie şi dealuri.
Cornus sanguinea - sânger - flori albe verzi, comun prin păduri. Ambele specii se cultivă prin
parcuri şi grădini.

11. ORDINUL UMBELLIFLORALES

Grupează plante cu precădere ierboase, rar lemnoase, cu frunze foarte variate, dispuse altern.
Florile sunt mici, actinomorfe, dispuse în inflorescenţe de tip umbelă. Florile sunt pe tipul 5, învelişul
floral este reprezentat de caliciu şi corolă iar uneori este foarte redus. Stamine 5, gineceu în general 5,
cu ovar inferior. Fruct bacă, drupă, achenă, dicariopsă.
Familia Hederaceae - cuprinde plante lemnoase, cu frunze întregi sau compuse, alterne
 Hedera helix - iedera -plantă lemnoasă, agăţătoare, fixată prin rădăcini adventive, cu
frunze sempervirescente care pe ramurile fertile sunt întregi iar pe celelalte sunt palmat lobate. Florile
sunt mici, verzi, grupate în umbele apar toamna. Fructele sunt bace de culoare neagră, se maturizează
iarna.
 Panax ginseng - ierbacee perenă originară din China cu rădăcini mari folosite în scopuri
medicinale (tonifiant, în afecţiuni cardiace, reumatism , TBC).
Familia Umbelliferae - este o familie mare, cu mare importanţă economică. Sunt plante
ierboase, cu rădăcini pivotante, tulpini fistuloase, articulate cu noduri şi internoduri. Frunzele sunt
alterne, amplexicaule, cu teaca foarte bine dezvoltată, penat şi palmat sectate rareori întregi. Florile
sunt grupate în inflorescenţă umbelă simplă sau compusă. La baza umbelei se găseşte un involucru
alcătuit din bractei iar la baza umbelulelor se află un involucel format din bracteole. Florile sunt
bisexuate, actinomorfe, caliciul are 5 sepale mici sau lipseşte, corola din 5 petale albe, 5 stamine,
ovarul bicarpelar, inferior, fruct dicariopsă. Fructul se desface în 2 părţi numite mericarpii fixaţi de un
carpofor bifurcat. Pereţii fructului sunt străbătuţi de canale secretorii cu uleiuri eterice. Toate organele
umbeliferelor conţin canale cu uleiuri eterice, heterozide, alcaloizi.
 Eryngium campestre - scaiul dracului - are flori dispuse în capitule verzi. Frecventă în
pajişti neîngrijite.
 Sanicula europaea - sănişoară - frunze palmat partite, inflorescenţă din umbele
capituliforme.Creşte în păduri.
 Daucus carota - morcov- plantă bianuală cu rădăcina pivotantă. Frunze 2-4 penat partite.
Inflorescenţa umbelă regulat compusă. Se cultivă Daucus carota ssp. sativus pentru rădăcina groasă,
galben portocalie ce conţine vitamina A, B, C, K şi caroten.
 Petroselinum hotrense - pătrunjel - plantă complet glabră cu miros caracteristic.Rădăcina
pivotantă adesea îngroşată. Tulpina cilindrică, frunze 2-3 penat sectate.Se cultivă mult.
 Pastinaca sativa - păstârnac - plante bianuale sau perene cu rădăcina pivotantă cu miros
caracteristic. Frunze penat sectate. Se cultivă Pastinaca sativa var hortensis ca aliment, condiment,
nutreţ pentru animale.
 Apium graveolens - ţelina - frunze 1-2 penat sectate. Frecvent cultivată ca legumă şi
condiment, diferite varietăţi.
 Levisticum officinale - leuştean - plantă glabră, lucitoare, robustă cu miros puternic,
caracteristic. Frunze întunecat verzi,se cultivă pentru uz culinar, medicinal.
 Anethum graveolens - mărar - plantă anuală, glabră cu frunzele de 3- 4 ori penat sectate,
cu foliole liniare.se cultivă pentru frunze,care se folosesc drept condiment.
 Carum carvi - chimen- se folosesc în alimentaţie şi medicină fructele cu proprietăţi
aromatice şi condimentare. Creşte spontan sau cultivat.

11
  Coriandrum sativum - coriandru -are frunze glabre, fructele se folosesc în alimentaţie,
drept condiment şi în farmacie.
 Pimpinella saxifraga - pătrunjel de câmp -spontană, creşte prin fâneţe şi păşuni.
 Pimpinella anisum - anason - cultivat pentru fructele sale folosite la aromatizarea
mâncărurilor sau băuturilor.
 Cicuta virosa - cucuta de apă- plantă cu rizom cărnos, gol pe dinăuntru, flori albe. Foarte
otrăvitoare.
 Conium maculatum - cucuta - tulpina cilindrică, striată, fistuloasă. Otrăvitoare, conţine
alcaloidul coniină. Se foloseşte din vechime în medicină.

12.ORDINUL CELASTRALES
Grupează plante lemnoase cu flori mici, verzui, caracterizate printr-un disc nectarifer prezent la
majoritatea speciilor.
Familia Celastraceae- cuprinde arbori, arbuşti cu frunze opuse sau alterne, inflorescenţe
formate din flori mici, verzui cu disc nectarifer bine dezvoltat pe care sunt prinse staminele.
 Euonimus europaea - salba moale - arbust sau arbore frunze opuse, flori vezi-gălbui cu
antere galbene. Creşte spontan în regiunea de câmpie şi de coline. Este apreciată ca specie valoroasă,
frecvent se cultivă şi în parcuri.
 Euonimus japonicus - salbă japoneză - specie ornamentală, originară din Japonia, cu
frunze opuse persistente

13.ORDINUL RHAMNALES
Plante lemnoase, mai rar lemnoase cu frunze simple sau compuse. Flori pe tipul 4 sau 5 cu disc
nectarifer.
Familia Rhamnaceae - arbori sau arbuşti adeseori cu spini.
 Rhamnus frangula - cruşin- arbust nespinos cu frunze alterne întregi, flori bisexuate alb
-verzui. Răspândit prin păduri umede şi zăvoaie, este plantă medicinală de la care se foloseşte scoarţa
ca purgativ şi antihelmintic.
 Rhamnus cathartica - verigariu - arbust cu ramuri spinoase, frunze opuse. Creşte
spontan în toată ţara din stepă până în regiunea dealurilor. Specie de inters farmaceutic, fructele conţin
substanţe cu acţiune purgativă.
 Paliurus spina-cristi - păliur - arbust spinos, frunze alterne, flori bisexuate mici, verzi
gălbui. Creşte spontan numai în Dobrogea. Specie de interes ornamental indicată pentru garduri vii.
Familia Vitaceae - plante lemnoase adeseori agăţătoare cu cârcei cu frunze palmate simple sau
compuse.
 Vitis vinifera - viţa de vie - specie cu importanţă deosebită, una dintre cele mai vechi
plante cultivate. Tulpinile ramificate de la bază sub formă de coarde sunt formate din noduri şi
internoduri cu aspect de liană. Frunzele sunt mari lobate cu marginea serată şi baza cordată. Flori mici,
pentamere, ce au corola concrecută la vârf iar la înflorire se desprinde de la bază. Fructul este bacă
bogată în glucide. Se cunosc cica 2000 de soiuri de struguri de masă şi de vin. La noi în ţară se cultivă
numeroase soiuri. Cu studierea soiurilor se ocupă ampelografia.
 Partenocisus inserta - viţa de Canada-arbust agăţător cu frunze palmt compuse din 5
foliole alungite, cârcei lungi ramificaţi. Specie cultivată ca plantă decorativă.

14.ORDINUL EUPHORBIALES
Grupează familii de plante ierboase sau lemnoase, unisexuate cu flori actinomorfe cu periant
simplu, nediferenţiat în caliciu şi corolă. Gineceul este format din 3 carpele unite, are poziţie
superioară. Fructul este o capsulă care la maturitate se desface în trei.
Familia Euphorbiaceae- grupează plante foarte variate ca înfăţişare, care au în corpul lor
vegetativ vase laticifere şi celule secretoare de mucilagii şi tanin. Sunt plante monoice sau dioice. La

12
genul Euphorbia inflorecenţele sunt complexe, alcătuite din peiocazii de ciaţii. Ciaţiul este o
inflorescenţă alcătuită din flori unisexuate: o floare femelă, reprezentată de un gineceu tricarpelar şi
mai multe flori mascule, reprezentate de câte o stamină.
 Euphorbia cyparissias - laptele cucului - buruiană perenă frecventă în toată ţara prin
locuri înierbate, uscate. Frunze îngust liniare.
 Euphorbia amygdaloides - alior - perenă comună prin păduri, caracteristic făgetelor, prin
tufişuri. Are frunze obovate.
 Mercurialis perennis - trepădătoare - plantă ierbacee perenă, dioică, fără latex, creşte în
regiunile temperate în pădurile de foioase.
 Ricinus communis - ricinul - arboraş african care la noi este o plantă ierbacee ce ajunge
la 2-3 m înălţime. Tulpina glabră şi fistuloasă are culoare roşcată. Are flori unisexuat monoice.
Capsulele au seminţe mari, cu tegument lucios, pestriţe. Se cultivă pentru seminţele sale bogate în ulei
gras. Uleiul obţinut se foloseşte pentru ungerea pieselor de maşini şi de asemenea în medicină pentru
acţiunea sa purgativă.
 Hevea brasiliensis - arborele de cauciuc- originar din Brazilia, are frunze trifoliate
sempervirescente. Din scoarţa trunchiului se colectează prin incizii un latex bogat în cauciuc natural.
Acest latex în contact cu aerul se coagulează şi rezultă cauciucul vegetal brut. Se cultivă în zonele
tropicale.
 Crozophora tinctoria - din care se obţine turnesol
 Codiaeum variegatum - cultivat
 Poinsetia pulcherima - steaua Crăciunului -cultivat
Familia Buxaceae -cuprinde arbori, arbuşti sau plante ierboase sempervirescente, cu flori
unisexuate
 Buxus sempervirens - cimişir - arbust sau arbore, cu frunze persistente, lucioase şi
inflorescenţe glomerulare formate dintr-o floare femelă înconjurate de mai multe flori mascule. Fruct
capsulă. Cultivată la noi n parcuri, grădini. Scoarţa conţine buxina, substanţă toxică pentru cai şi porci.

SUBCLASA DILENIIDAE
Cuprinde mai multe ordine de plante, răspăndite mai ales în regiunile tropicale şi subtropicale.
Sunt plante ierboase sau lemnoase, cu frunze îndeosebi simple, cu flori ciclice, cu înveliş floral alcătuit
din caliciu şi corolă, dialipetală, sau la grupele mai evoluate gamopetale Gineceul este de regulă
sincarp cu numeroase ovule dispuse în general parietal. ( se prezintă 8 ordine).

1.ORDINUL THEALES
Grupează arbori arbuşti sau liane mai rar plante ierboase, ce se caracterizează prin prezenţa
canalelor cu uleiuri eterice. Frunzele sunt opuse, iar florile grupate în inflorescenţe cimoase, sunt pe
tipul 5. Androceul are numeroase stamine iar gineceul este sincarp şi are poziţie superioară.
Familia Theaceae - arbori şi arbuşti sempervirescenţi care conţin în organele vegetative
mucilagii şi glande secretorii.
 Thea sinensis - ceai chinezesc (arborele de ceai) originar din China şi Indonezia. Se
cultivă din timpuri foarte vechi (probabil din sec. VI î.e.n). Are frunze simple, alterne, limb nedivizat
iar florile sunt bisexuate mari, parfumate. Frunzele de ceai recoltate şi nefermentate care reprezintă
ceaiul verde şi frunzele recoltate şi fermentate care reprezintă ceaiul negru, se întrebuinţează sub
formă de infuzie ca băutură stimulatoare, deoarece conţine cofeină (1-3%).Arborele de ceai se cultivă
în numeroase varietăţi.
 Camelia japonica - este un arbust ornamental care se cultivă şi la noi în sere şi
apartamente.
Familia Hypericaceae - cuprinde plante lemnoase, rar ierboase bogate în uleuiri eterice.
 Hypericum perforatum - sunătoarea - plantă ierboasă cu frunzele întregi, opuse cu
punctuaţii transparente (pungile secretoare). Inflorescenţa cimoasă este compusă din flori galbene, pe

13
tipul 5. Este o plantă comună prin păduri şi pajişti, fiind folosită ca plantă medicinală în combaterea
bolilor de stomac, ficat, ulcer.

2.ORDINUL VIOLALES
Grupează familii de plante ierboase şi lemnoase, cu frunze opuse sau alterne, flori actinomorfe
sau zigomorfe, pe tipul 5. Ovarul este 3-5 carpelar, sincarp, superior.
Familia Violaceae - cuprinde plante ierboase, cu frunze stipelate, alterne. Florile sunt bisexuate
zigomorfe (sau actinomorfe), pe tipul 5. La unele genuri (Viola) petale mijlocie se alungeşte într-un
pinten nectarifer, favorizând polenizarea entomofilă. Fruct capsulă.
 Viola -este un gen cu numeroase specii la rândul lor cu numeroşi hibrizi.Viola odorata -
toporaşul - cu flori plăcut mirositoare, răspândit prin pajişti şi cultivat ca plantă ornamentală.Viola
silvestris - prin păduri, Viola tricolor ( = Viola hortensis) = pansea- plantă ornametală provenită din
încrucişarea unor specii cu flori mari, ce se cultivă prin parcuri şi grădini.
Familia Passifloraceae - plante tropicale, la noi cultivate
 Passiflora coerulea - plantă de origine americană cultivată prin apartamente
Familia Begoniaceae - cuprinde plante ierbacee sau sub formă de arbuşti, răspândite mai ales în
America şi Asia.
 Begonia rex - begonia - plantă rizom gros, cu frunze simple, alterne, cu baza asimetrică.
Florile sunt zigomorfe, unisexuat monoice, adunate în inflorescenţe lung pedunculate,umbeliforme.
Florile femele au gineceu inferior, iar florile mascule 2 sau mai multe stamine libere sau unite la bază.
Fructul capsulă. Provine din India, la noi cultivată în sere, apartamente.

3.ORDINUL CRUCIFERALES
Grupează plante ierboase, cu frunze alterne. Au flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, cel
mai adesea pe tipul 4. Învelişul floral este diferenţiat în caliciu şi corolă, libere. Androceul este format
din multe stamine, iar gineceul este sincarp, superior.
Familia Cruciferae - cuprinde plante ierboase, foarte rar arbustive, cele mai multe anuale, cu
ciclul vital scurt (de câteva săptămâni), răspăndite cu precădere în regiunile temperate, acoperite cu
peri simpli sau ramificaţi. De regulă au rădăcini pivotante.frunzele sunt alterne, de diferite forme,
adeseori cele bazale adunate în rozetă.Florile sunt grupate în inflorescenţe racemoase. Florile sunt
bisexuate, pe tipul 4; caliciul este format din 4 sepale dispuse pe două cicluri iar corola din 4 petale
dispuse în cruce, de unde şi denumirea familiei de Crucifere. Androceul este tetradinam alcătuit din 2
stamine externe scurte şi 4 interne mai lungi, provenite prin dedublare. Gineceul este bicarpelar,
sincarp, fructul este silicvă sau siliculă ce are în interior un perete fals de origine placentară care
împarte cavitatea fructului în două loje.(fructul reprezintă un important criteriu de clasificare). În ţara
noastră se cunosc aprox. 200 specii de Crucifere, multe plante din ele plante oleaginoase, alimentare,
condimentare sau de nutreţ, unele apar ca buruieni dăunătoare în semănături.
 Brassica oleracea - varza -este o specie ierbacee bianuală, care înfloreşte în al doilea an
ce provine din specia perenă spontană Brassica oleracea var. sylvestris care creşte pe litoralul
mediteranean.
 Brassica oleracea var.capitata - varza cu căpăţână sau de iarnă de la care se
întrebuinţează frunzele mugurelui uriaş.
 Brassica oleracea var. gongylodes - gulia - cu tulpina scurtă, globulos îngroşată ce se
consumă.
 Brassica oleracea var.botrytis - conopida - tulpina scurtă, terminată într-o inflorescenţă
foarte ramificată, deasă, scurtă cu flori incomplet dezvoltate înconjurată de frunze superioare mari.
 Brassica oleracea var.gemmifera - varza de Bruxelles - pe a cărei tulpină alungită se
dezvoltă muguri sub forma unor mici căpăţâni, ce provin din mugurii axilari.

14
  Brassica napus - nap - frunze inferioare peţiolate, cele superioare sesile, amplexicaule.
Florile de culoare galben viu. Plantă anuală sau bianuală cultivată în câteva varietăţi şi soiuri pentru
rădăcinile tuberizate sau pentru seminţele oleifere.
 Sinapis arvensis - muştarul de câmp. Frunzele mijlocii şi superioare neregulat lobate sau
fidate.Silicvă lungă.Buruiană caracteristică semănăturilor de primăvară, creşte pretutindeni în ţară,şi pe
lângă drumuri şi prin ogoare.(seminţele îşi păstrază în sol capacitatea de germinare timp de mai multe
decenii). Este o plantă bună meliferă, seminţele sunt bogate în uleiuri grase.
 Sinapis alba- muştar alb -are frunzele lirate cu 2-3 perechi de segmente.Silicva este
lungă de 3-4 cm. Se cultivă pentru seminţele bogate în uleiuri grase. Uleiul extras are importanţă
tehnică şi alimentară. Turtele de muştar sunt folosite ca materie primă pentru obţinerea făinii de
muştar, întrebuinţată pentru prepararea muştarului alimentar. Turtele nu pot fi folosite ca nutreţ
deoarece irită mucoasa tubului digestiv, însă planta poate fi cultivată în amestec ca furaj verde, fiind
apreciată şi ca plantă meliferă.
 Raphanus sativus - ridiche cultivată - este originară din regiunile est-mediteraneene,
cultivată pentru rădăcinile sale, respectiv axa hipocotilă, îngroşată comestibilă (gustul înţepător se
datoreşte sulfurii de alil) şi cu proprietăţi medicinale (antiscorbutică şi diuretică). Florile au petale
alburii sau violete. Se cultivă numeroase forme şi soiuri, fiind consumate în stare crudă.
 Armoracia rusticana - hrean - plantă perenă cu rădăcina groasă,albă, cărnoasă. Frunzele
bazale sunt lung peţiolate, cu limb mare, ovat-lanceolate, cele mijlocii şi superioare nedivizate. Florile
au petale albe.Creşte spontan dar se şi cultivă pentru rădăcinile folosite drept condiment cu miros şi
gust arzător.Sucul propaspăt are proprietăţi antiscorbutice.
 Raphanus raphanistrum - ridichea sălbatică-este buruiană anuală, originară din regiunile
mediteraneene, răspândită prin semănături, pe lângă drumuri. Are flori galbene, silicvă subţire,
strangulată cu rostru lung.
 Capsella bursa pastoris - traista ciobanului - buruiană anuală, foarte comună în locuri
cultivate, pe lângă drumuri. Are funze bazale simple runcinate, dispuse în rozetă, iar cele tulpinale,
sesile, nedivizate. Flori albe dispuse în racem.Fruct siliculă.
 Sisymbrium sophia - voinicică - buruiană anuală cu frunze de 2-3 ori penat sectate,
florile cu petale mici, fruct silicvă. Comună în regiunea de şes şi de munte pe lângă drumuri, garduri,
locuri ruderale.
 Lepidium draba- urda vacii - buruiană comună prin semănături, locuri ruderale, unde
apare de obicei în pâlcuri.Tulpina este dreaptă, cu frunze late, sesile.Flori albe, siliculă nearipată.
 Lepidium ruderale- buruiană cu miros neplăcut, foarte comună pe lângă drumuri, locuri
ierboase.frunzele bazale şi tulpinale inferioare peţiolate, dublu penat sectate iar cele superioare liniare,
nedivizate.
 Crambe maritima - varza de mare-
 Mathiola incana - micsandre - plantă ornamentală anuală sau perenă, originară din jurul
Mării Mediterane, unde creşte prin locuri stăncoase. Tulpina erectă la bază cu frunze simple,îngust
lanceolate. Flori cu petale roz, purpurii, violete, silicvă lungă, cilindrică. Există numeroase forme
horticole care se cultivă, în special cele cu florile mari, frumos mirositoare.
 Cheiranthus cheiri - micşunele ruginii - plantă ornamentală bianuală sau perenă cu
tulpina erectă, frunze simple lanceolate acoperite cu peri. Florile au petale galben -aurie cu nunaţe
brune, silicve lungi, păroase. Se cultivă în grădini, parcuri. Seminţele conţin glicozizi cardiotonici cu
importanţă medicinală.

4.ORDNUL PAPAVERALES
Grupează familii de plante ierboase (rar lemnoase). Reprezentanţii acestui ordin se caracterizează
prin capacitatea de a produce alcaloizi, care sunt extrem de variaţi şi complecşi.
Familia Papaveraceae- cuprinde plante ierboase, cu frunze simple, alterne.Florile solitare sau
grupate în inflorescenţe cimoase, sunt actinomorfe, caliciul dialisepal, format din 2 sepale, caduc,

15
corola dialipetală, formată din 4 petale. Androceul format din numeroase stamine. Gineceul este
superior, multicarpelar, sincarp, fructul capsulă. În organele vegetative se află vase laticifere.
 Papaver somniferum -mac - plantă anuală cu tulpina erectă, frunze superioare
amplexicaule, cu incizii neregulate. Au flori mari, de obicei roşii. Fructul capsulă poricidă.Se cultivă
mult datorită importanţei medicinale şi în alimentaţie. Din capsulele imature, prin incizarea acestora se
obţine opiul brut, alcătuit din 25 de alcaloizi dintre care unii cu importanţă medicinală: morfina,
narcotina, papaverina, codeina, cu acţiune narcotică, calmând durerile şi tusea. Folosirea opiului drept
narcotic, este toxică, produce stări de halucinaţie, dă dependenţă, distruge sănătatea. De la mac se
folosesc şi petalele sub formă de extract apos cu proprităţi pectorale şi antibiotice. În alimentaţie se
folosesc seminţele.
 Papaver rhoeas - macul roşu - buruină comună prin semănături sau la marginea
drumurilor. Flori roşii mai rar albe cu pete negricioase la baza petalelor.
 Chelidonium majus - rostopasca- specie perenă cu frunze sectate, cu marginea foliolelor
rotunjite. Flori portocali galbene adunate în inflorescenţe umbeliforme. Sepale 2 caduce, petale 4,
stamine numeroase, fruct capsulă silicviformă. Planta conţine latex portocaliu, folosit de mult, remediu
popular împotriva unor boli de piele şi negilor. Latexul conţine alcaloizi foarte toxici. Este folosită ca
plantă medicinală în tratarea unor afecţinui gastrice şi hepatice.
Familia Fumariaceae - cuprinde plante ierboase care se deosebesc de papaveracee prin absenţa
latexului şi florile cu simetrie zigomorfă.
 Fumaria vaillantii - fumăriţa - specie răspândită prin culturi sau la marginea drumurilor.
Are frunze bipenate cu foliole liniare, flori mici, roşietice, violacee, zigomorfe, dispuse în racem.
 Corydalis solida - brebenei - au tuberculi subterani, frunze penate, flori zigomorfe,
violet-roşietice dispuse în raceme laxe. Frecventă prin păduri de foioase din regiunea montană.

5.ORDINUL CUCURBITALES
Grupează plante ierboase rar lemnoase ce se caracterizează prin corola gamopetală.
Familia Cucurbitaceae - este singura familie a ordinului. Sunt în marea majoritate plante
ierboase cu tulpini fistuloase, târâtoare sau agăţătoare cu ajutorul cârceilor. Au frunze simple, alterne,
întregi sau lobate şi adesea acoperite cu peri aspri. Florile sunt actinomorfe, unisexuate monoice sau
dioice, pe tipul 5. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, albă sau galbenă,androceu format din 5
stamine de obicei libere, gineceu tricarpelar, sincarp, inferior. Fructul este peponidă (sau melonidă) de
mărime şi formă variată.
 Ecbalium elaterium - plesnitoarea- plantă anuală cu tulpină târâtoare relativ scurtă,
lipsită de cârcei cu frunze cordat ovate, flori unisexuat monoice, corola palid-galbenă, fruct alungit,
care se desprinde de penduncul iar miezul lichid ţâşneşte înafară împreună cu seminţele. Populează
terenurile nisipoase din Dobrogea.
 Cucurbita pepo- bostan - plantă anuală cu limbul foliar ascuţit lobat. Fruct mare,
globulos. Se cultivă pentru fructele cu importanţă alimentară sau furajeră în numeroase varietăţi sau
forme.
 Cucurbita maxima - dovleac turcesc - plantă anuală originară din America de Nord.
Fructul este mare, globulos cu miez de obicei galben portocaliu. Se cultivă numeroase soiuri şi
varietăţi, fructele fiind colorate la exterior în verde, galben sau cenuşiu.
 Cucumis sativus - castravete - plantă anuală originară din India, cu frunzele cu limbul
cordat lat -ovat, cu lobi ascuţiţi. Flori unisexuat monoice cu corola galbenă. Fruct alungit cilindric, în
tinereţe aspru - păros. Cultivat pentru fructele ce se consumă creude sau murate.
 Cucumis melo - pepenele galben- are frunzele cu limbul cordat, fructe ovoidale sau
globuloase cu suprafaţa netedă sau reticulată. Se cultivă pentru miezul dulce, comestibil.
 Citrullus lanatus - pepene verde - plantă anuală, păroasă, cultivată pentru fructele sale
mari, globuloase,verzi la exterior roşii la interior. Frunze penat sectate, cârcei ramificaţi. Corola
galbenă.

16
  Luffa cylindrica - lufa, buretele vegetal - plantă anuală, monoică, agăţătoare cu cârcei
ramificaţi, fruze 5-7 lobate, flori galbene, cele mascule dialipetale.Fruct cilindric, lung cu o reţea de
fascicule libero-lemnoase elastice rezistente care după uscare şi preparare serveşte ca burete de baie
sau este folosit ca materie primă în industria celulozei.
 Lagenaria siceraria - tigva - plantă anuală cu frunzele cu limb cordat ovat, cârcei
ramificaţi. Florile cu corolă galbenă gamopetală. fruct de forme variate. Se cultivă numeroase varietăţi,
numeroase forme horticole, mai ales ca plantă decorativă.

6.ORDINUL MALVALES
Cuprinde plante predominant lemnoase răspândite îndeosebi în zone tropicale, dar la noi
predomină speciile ierboase. Au frunze întregi sau lobate, dispuse altern Florile sunt bisexuate,
actinomorfe, pe tipul 5, cu caliciul şi corolă dialipetală. Androceul este dispus pe două cercuri cel
extern este transformat sau este redus, cel intern se multiplică (prin despicare) formând un androceu
polimer ce încojoară gineceul ca o coloană. Gineceul este pe tipul 5, superior, sincarp. Fruct capsulă.
În scoarţa tulpinii se află liber secundar care poate fi extras şi folosit ca fibre textile. În toate organele
plantei se află pungi şi celule secretoare de mucilagiu.
Familia Tiliaceae - cuprinde specii lemnoase, arbori şi arbuşti.Frunzele sunt întregi, de obicei
alterne. Florile grupate în inflorescenţe cimoase. Axul principal al inflorescenţei este concrescut cu
bracteea membranoasă care contribuie la răspândirea fructelor.Invelişurile florale sunt pe tipul 5,
androceul este format din numeroase stamine (5 au devenit staminodii, 5 s-au multiplicat) unite prin
filamentele lor în 5-10 fascicule. Gineceul 5, superior, sincarp. Tiliaceele au importanţă pentru lemnul
folosit în construcţii şi pentru mobilă, sunt specii melifere, medicinale, decorative.
 Tilia tomentosa- tei argintiu - specie frecventă în sud şi estul ţării, în regiunea de câmpie
şi de dealuri, uneori formând arborele pure. Are frunze pe dos argintiu tomentoase. Se cultivă în scop
decorativ. Plantă bună meliferă.
 Tilia cordata - tei pucios - specie frecventă prin pădurile din toată ţara, din regiunea de
câmpie până în etajul montan. Cultivată ca arbore pe străzi şi plantaţii forestiere. Are frunze pe dos
verzi albăstrui, cu smocuri de peri ruginii în axilele nervurilor.
 Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare - specie sporadică prin păduri din regiunea de
câmpie şi de dealuri, mai frecvent cultivată prin parcuri, grădini. Frunze pe dos verzi până la albicioase
în axilele nervurilor cu smocuri de peri alburii.
Familia Bombacaceae - sunt specii lemnoase tropicale
 Adansonia digiata - baobab - arbore din Africa, gigantic - 40-50 m înălţime şi 40 m
circumferinţă. Frucele mari, cilindrice au pulpa comestibilă.Fibrele tulpinii au importanţă textilă.
Familia Sterculiaceae - specii lemnoase tropicale şi subtropicale
 Theobroma cacao - arborele de cacao- arbore de până la 10 m înălţime, azi mult cultivat.
Frunzele lanceolate, simple. Flori roz apar pe ramuri groase (cauliflorie) tot timpul anului. Fructele
mari, au pericarp roşu cărnos, seminţele sunt de mărimea unor migdale, aşezate în şiruri regulate. După
o fermentare specială, seminţele propaspăt preparate şi măcinate dau făina de cacao. Seminţele conţin:
teobromină, grăsimi vegetale, amidon.
 Cola nitida - arborele de cola- arbore african de la care se obţin nucile de cola, bogate în
cofeină şi teobromină, folosite pentru prepararea unor băuturi răcoritoare.
Familia Malvaceae - cuprinde plante lemnoase în zonele tropicale şi ierboase în zonele
temperate. Frunzele simple de obicei, dispuse altern.Florile sunt bisexuate, pe tipul 5, solitare sau
grupate în cime. De multe ori florile au caliciu dublu, cel extern are un număr variabil de elemente.
Caliciul are sepalele concrescute la bază şi de multe ori este persistent. Corola are petalele prinse de
baza tubului staminal. Androceul numeros provine din 5 stamine interne multiplicate şi ramificate
fiecare purtând câte o jumătate de anteră. Filamentele anterelor sunt unite într-un tub columnar în jurul
stilului. Gineceul este superior, format din 5 carpele unite. Fruct capsulă.

17
  Abutilon theophrasti - pristolnic - specie anuală cu frunze cordate lung peţiolate,flori
mici galbene, fruct capsulă pluriloculară.
 Athaea officinalis - nalba mare - plantă perenă, păroasă, cu peri stelaţi. Flori roz,
frecventă prin lunci şi zăvoaie şi se cultivă ca plantă medicinală pentru florile, frunzele şi rădăcinile
sale folosite ca drog.
 Malva - nalba - specii spontane în ţara noastră.Au frunzele palmat-lobate sau palmat
partite.Malva sylvestris - buruină bianuală prin locuri ruderale, cu frunze palmat - partite. Florile
grupate câte 2-6 au petale emarginate, roşii violacee mai lungi decât caliciul. Fructul disciform
 Hibiscus trionum - zămoşiţă de câmp - specie segetală, buruiană anuală cu flori solitare
mari, gălbui sau albe.
 Hibiscus syriacus - zămoşiţa de Siria - arbust ornamental cultivat, poate ajunge până la 3
m, are flori axilare, solitare, mari,de obicei pururii.
 Hibiscus rosa -sinensis - "trandafirul japonez" - arbust de apartament
 Hibiscus esculentus - bame - specie cultivată cu frunze cordate, flori solitare, mari,
galben sulfurii.Fructul este o capsulă alungită în stare nematură cărnoasă, comestibilă.
 Gossypium hirsutum - bumbac- plantă cultivată. Tulpina ramificată de la bază, frunze
alterne, flori axilare, solitare, mari. Fruct capsulă cu seminţe cu tegument păros cu o păslă deasă de
peri scurţi şi peri unicelulari lungi de 1-5 cm. Se cultivă pentru perii folosiţi în industria textilă,
numărul lor la soiurile cultivate poate fi de peste 7 000 la o sămânţă.

7.ORDINUL SALICALES
Cuprinde o singură familie, Salicaceae.Aici sunt grupaţi arbori, arbuşti cu flori unisexuate,
grupate în amneţi. De obicei florile sunt nude, dispuse la baza unei bractei, prevăzută cu disc sau
glande nectarifere. Floarea masculă este formată din 20- 30 stamine aşezate pe o bractee iar floarea
femelă este formată dintr-un ovar bicarpelar, sincarp, prevăzut cu stil şi stigmat bifurcat. Polenizarea
este anemofilă sau entomofilă. Fructul este o capsulă cu numeroase seminţe mici, care au la bază un
smoc de perişori mici.
 Salix - cuprinde specii de arbori sau arbuşti cu frunzele întregi, adesea lanceolate, scurt
peţiolate. Florile mascule au 2-12 stamine. Polenizarea este entomofilă. În zăvoiae cresc: Salix alba -
salcia albă, Salix fragilis - răchita, Salix caprea - salcia căprească, ce creşte în păduri de deal. Ca
plantă ornamentală se cultivă Salix babilonica - salcia plângătoare.
 Populus - arbori înalţi cu frunze deltoide, întregi, dinţate sau lobate, lung
peţiolate.Amenţii femeli sunt penduli.Polenizarea este anemofilă. Specii: Populus alba - plopul alb, cu
frunze palmat lobate, albe, păroase pe dos, Populus nigra - plopul negru, se cultivă frecvent în lunci
sau terenuri mlăştinoase, Populus tremula, plopul tremurător, cu frunze subrotunde, cu margini sinuos
crenate, creşte prin păduri de deal.
Din punct de vedere economic speciile de salcie şi plop au importanţă în industria celulozei, se
folosesc la confecţionarea unor obiecte de uz casnic. Lemnul de plop se foloseşte în industria mobilei,
la fabricarea beţelor de chibrit. Lăstarii de salcie se folosesc pentru diverse împletituri (coşuri, scaune).
Scoarţa de salcie şi mugurii de plop se folosesc în industria farmaceutică.

8.ORDINUL ERICALES
Grupează plante aproape în exclusivitate lemnoase, arbuşti sau subarbuşti (f. rar plante ierboase).
De obicei rădăcinile formează micorize cu diverse specii de ciuperci.Au frunze sempervirescente sau
căzătoare, dispuse altern. Florile sunt actinomorfe (rar zigomorfe), pe tipul 4 sau 5.Anterele staminelor
sunt prevăzute la unele specii cu 2 apendici laterali în formă de corniţe. Gineceul superior sau inferior,
format din 5-4 carpele unite. Fruct bacă sau capsulă.
Familia Ericaceae - include arbuşti sau subarbuşti, cu frunze adesea sempervirescente, întregi,
dispuse altern sau opus.Florile sunt bisexuate, rareori unisexuate, actinomorfe sau uşor zigomorfe cu

18
caliciul gamosepal şi corola gamopetală.Staminele 5 sau 10, gineceu inferior sau superior format din 5-
4 carpele unite.
 Vaccinium myrtillus - afinul - arbust pitic, cu frunzele ovate, caduce.Fructul bacă sferică
neagră ce este comestibil, afinele, putându-se consuma proaspete sau preparate.Creşte prin păduri mai
ales de conifere, defrişări de pădure, până în zona subalpină.
 Vaccinium vitis-idaea- merişor - arbust pitic cu frunze ovate sempervirescente,
pieloase.fructele bace sferice, roşii cu miezul făinos, comestibile. Creşte prin pajişti montane şi alpine.
 Rhododendron kotschyi - smirdar- singura specie a genului spontană în ţara noastră.
Subarbust sempervirescent cu flori roşii sau albe, ce înfloreşte imediat după topirea zăpezii. Creşte în
zonele apline şi subalpine ale Carpaţilor.
 Rhododendron - are multe specii cultivate, importante în horticultură cunoscute sub
numele de azalee. Cultivate în sere şi apartamente.

9.ORDINUL PRIMULALES
Grupează plante ierboase sau lemnoase, cu frunze simple, întregi. Flori actinomorfe, bisexuate,
de obicei pe tipul 5. Androceul are 5 stamine şi 5 staminodii, gineceul format din 5 carpele unite, cu
poziţie inferioară sau superioară.
Familia Primulaceae - este singura familie cu reprezentanţi în flora ţării noastre.
 Primulla officinalis - ciuboţica cucului - plantă ierboasă, cu flori galbene dispuse în
umbelă, răspândită prin fâneţe şi păşunile din zonele de deal şi de munte.
 Cyclamen purpurascens - genul are 20 specii răspândite în reginuile mediteraneene .Se
cultivă în apartamente având numeroase soiuri horticole. Are tuberculi subterani globuloşi, frunze
bazale sempervirecente, lung peţiolate, flori solitare lung pedunculate cu corola formată din petale
puternic răsfrânte, lungi.

19