Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 12

CLASA LILIOPSIDA

Fig. 221: Crocus vernus(Brânduşă de


primăvară)

(MONOCOTYLEDONATAE)

Ordinul Liliales
 Familia Liliaceae
Specii erbacee (rar arbuşti), perene, cu rizomi, bulbi sau bulbotuberculi (fig. 222);
frunzele sunt alterne, de obicei sesile, cu limb variat ca formă. Flori îngeneral hermafrodite,
actinomorfe ,grupate în inflorescenţe variate, cu înveliş de tip perigon petaloid alcătuit din 3
tepale externe şi 3 interne, libere sau unite la bază; androceul - 6 stamine repartizate pe două
verticile; gineceul - tricarpelar,. Fruct capsulă, rar bacă.
Fig. 222: Lilium Veratrum – Ştirigoaie: plante cu frunze tulpinale eliptice, mari,
candidum –
bulbsolzos de peste 10 cm lungime, nervaţiunea fiind arcuită. Fruct – capsulă.
V.album(fig. 223): specie pernă, întâlnită din etajul fagului până în cel subalpin, în pajişti,
buruienişuri, locuri târlite, uneori invadantă. Plantă toxică, cu efect insecticid şi medicinală.
Colchicum: specii cu flori formate pe tulpini subterane, Fig. 223: Veratrum album
având ovarul în sol la înflorire; tepalele sunt concrescute într- (Ştirigoaie )

Fig. 224: Colchicum un tub lung; fructul – capsulă. C.autumnale – Brânduşa de toamnă
autumnale (Brânduşa de
toamnă) (fig. 224): frecventă în pajişti din etajul gorunului până în cel
boreal; toxică, datorită alcaloidului colchicină; medicinală –
principiile active importante fiind localizate în bulb şi seminţe.
 Familia Alliaceae
Specii perene, având bulbi tunicaţi, uneori inseraţi pe un rizom scurt; tulpinile aeriene
sunt scapiforme şi au frunzele grupate la bază; florile hermafrodite, actinomorfe, pe tipul 3,
sunt grupate în cime unipare, învelite la început de 2 hipsofile; fructul - capsulă loculicidă, cu
seminţe negre (fig. 228). Plantele conţin uleiuri eterice cu sulf, ce le imprimă un miros
caracteristic.
Allium: specii cu frunze plane sau
fistuloase; florile au tepale uninervate, filamente
staminale dilatate şi ovar cu poziţie superioară.
A.sativum – Usturoi
A.cepa – Ceapă: plantă perenă, în cultură
bi sau trianuală, originară din Asia Centrală, Fig. 228: Allium ursinum - fructe

având bulb mare, disciform sau globulos, tulpină fistuloasă, umflată spre bază şi frunze
semicirculare în secţiune transversală, de asemenea fistuloase

Familia Iridaceae
Specii erbacee perene, având în sol rizomi, bulbotuberculi; tulpini aeriene scapiforme,
cu frunze liniare, dispuse altern sau grupate bazal; flori hermafodite, actinomorfe, , cu perigon
petaloid, gamotepal, pe tipul 3; androceul alcătuit din 3 stamine; gineceu tricarpelar,
gamocarpelar, cu ovar inferior; fruct-capsulă.

Fig. 229: Iris


Iris - Stânjenei: specii cu rizom şi tulpină foliată,
pseudacorus(Stânjenei galbeni) flori actinomorfe şi stigmate mari, petaloide, fiecare
acoperind câte o stamină. I.pseudacorus – Stânjenei galbeni,
Crocus: specii cu bulbotuberculi în sol, lipsite de tulpini aeriene; frunzele au o dungă
albă, longitudinală, pe mijloc. C.sativus: plantă cultivată, originară din Asia de est, cu flori
albastre-violacee, odorante ce apar toamna; stigmatele lungi, papiloase, portocalii, conţin
uleiuri eterice, glicozidul protocrocină ş.a., fiind folosite drept condiment şi colorant
alimentar. Dintre speciile spontane cu flori violet, este frecventă C.vernus – Brânduşe de
munte, Brânduşe de primăvară (fig.221),

Ordinul Orchidales
 Familia Orchidaceae
 Plante erbacee, perene, având în sol rizomi sau
rădăcini tuberizate; tulpini aeriene neramificate, au
frunze alterne, simple, întregi. Plantele saprofite
sunt lipsite de frunze verzi, Florile grupate în spice
sau raceme, rar solitare – ex. Cypripedium, sunt
hermafrodite, zigomorfe, având învelişul floral –
perigon petaloid, alcătuit din 3+3 tepale, libere la
bază. Tepala mediană de pe cercul intern este mai
mare, de regulă pintenată şi de altă formă decât celelalte, numindu-se label şi
ocupând la înflorire o poziţie inferioară (fig. 139) – adaptare superioară la
polenizarea entomofilă. Androceul este alcătuit din 3 stamine (1-2 fertile, restul
transformate în staminodii sau lipsesc), Gineceul tricarpelar, gamocarpelar;
ovar inferior; stigmat trilobat, cu doi lobi fertili şi cel de-al treilea transformat
într-un rostellum, de care se fixează poliniile. Polenul este eliberat din antere
sub formă de grăunciori izolaţi Fructul este o capsulă valvicidă cu numeroase
seminţe foarte mici ce se răspândesc anemochor.

Vanilla planifolia - vanilie: specie originară din Mexic, cu capsule alungite,


silicviforme, cultivată în scop alimentar, drept condiment. Tulpina volubilă, are frunze ovat-
eliptice, cărnoase; flori albe, odorante. Fructul se recoltează înaintea maturizării şi este supus
unui proces de fermentaţie. În cultură se asigură polenizarea artificială.
Dintre orchidaceele din ţara noastră fac parte: Fig. 140: Dactylorhiza
- specii autotrofe, cu frunze şi tulpini verzi: maculata
Cypripedium calceolus – papucul doamnei: plantă perenă cu rizom. Labelul este mare,
veziculos umflat, galben, în formă de papuc. Specie ocrotită ca monument al naturii, întâlnită
în locuri umbroase din etajul gorunului până în cel al pădurilor de molid.
Dactylorhiza: plante cu tuberculii divizaţi. D.maculata – mâna Maicii Domnului (fig.

Ordinul Juncales
 Familia Juncaceae
Plante erbacee, de obicei perene, cu rizom în sol. Frunzele plane sau îngust-cilindrice,
alterne, alcătuite din teacă şi limb, . Florile hermafrodite, actinomorfe, dispuse în inflorescenţe
cimoase, având perigonul sepaloid, membranos, alcătuit din 6 tepale repartizate pe două
cercuri, androceu cu 6 stamine pe două verticile, uneori cercul intern este redus la staminodii
şi gineceu tricarpelar, cu ovar superior. Fructul este capsulă valvicid-loculicidă.

. J.trifidus – Părul porcului:

L.campestris – Mălaiul cucului:

12.1.4. OrdinulCyperales
 Familia Cyperaceae
Plante erbacee anuale sau perene, cu rizomi; tulpina plină cu măduvă, poate fi
cilindrică sau 2-3 muchiată; frunzele sesile, alterne, au teaca bine dezvoltată şi închisă; limbul
liniar. flori hermafrodite sau unisexuate, grupate în spiculeţe care alcătuiesc inflorescenţe
compuse; învelişul floral pe tipul 3, format din sete (peri) perigonale, poate lipsi uneori;
androceu cu 1-3 stamine; gineceu tricarpelar, ovar superior; fruct – achenă. Cuprinde
subfamiliile: Scirpoideae; Caricoideae.
. B.maritimus – Şovar (fig. 231):
Carex – Rogoz:

S-ar putea să vă placă și