ANGIOSPERMATOPHYTA (continuare)

SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE
Grupează plante ierboase, foarte rar lemnoase, răspândite în toate regiunile globului. Frunzele sunt opuse
sau alterne, simple,uneori transformate în spini. Florile sunt actinomorfe, de regulă pe tipul 5, dialipetale iar la
cele mai evoluate gamopetale. Staminele androceului se pot multiplica în mod secundar. Gineceul variază de la
mai multe carpele la două sau una, putând fi apocarp sau sincarp.

1. ORDINUL CARYOPHYLLALES
Cuprinde plante ierboase, rar lemnoase, cu frunze simple.Florile sunt mici, bisexuate sau unisexuate, de
obicei actinomorfe.Inveliş floral dublu : caliciu şi corolă : caliciul unit, corola cu petale libere. Fructul capsulă sau
nucule.
Familia Caryophyllaceae - sunt plante ierboase cu tulpini articulate, îngroşate la noduri, cu frunze simple,
întregi, opuse, cu baza adesea în formă de teacă. Florile sunt grupate frecvent în dicazii caracteristice, sunt
bisexuate, actinomorfe, pe tipul 5. Caliciul gamosepal (sau dialisepal) şi persistent, corola dialipetală. Gineceul 5-
2 carpelar, sincarp, superior, prevăzut la partea inferioară cu un ginofor. In floare se mai află glande nectarifere.
Fruct capsulă.
 Dianthus carthusianorum - garoafa de câmp - specie spontană,perenă, cu frunze înguste. Flori
dispuse în inflorescenţe capituliforme, terminale.Florile cu petale unguiculate şi lamina dinţată. Specie comună
prin coline nisipoase, fâneţe montane.Specia are numeroase varietăţi cultivate.Genul Dianthus are multe specii
cultivate cu valoare decorativă.
 Silene inflata - guşa porumbelului- plantă perenă cu caliciul gamosepal, petale colorate, flori
bisexuate grupate în dicazii.Comună prin fâneţe şi păşuni.
 Saponaria officinalis - săpunăriţa-plnată perenă,înaltă de circa 50 cm., cu frunze opuse, flori albe
sau roşietice, dispuse terminal.Creşte pe marginea râurilor, uneori cultivată în grădini. Rădăcina plantei conţine
saponine, fiind folosită uneori la spălatul rufelor.
 Agrostema githago - neghina- specie anuală, frunze liniare, opuse, sesile, flori puţine,
bisexuate.Seminţele sunt mari, reniforme mărunt ornamentate. Buruiană comună prin culturile de cereale.
Seminţele conţin agrostemină toxică; ajunse în făină prin măcinare dau făinii o culoare negricioasă iar pâinii gust
de usturoi şi culoare albăstruie, iar consumarea duce la tulburări nervoase.
 Stellaria media - rocoina- buruiană comună prin semănături sau locuri umbrite. Tulpini prevăzute
cu un şir longitudinal de peri. Frunze scurt pedicelate, flori mici albe.

Familia Phytolaccaceae - specii tropicale ierbacee sau arbustive

 Phytolacca americana - cultivată ca plantă ornamentală

Familia Nyctaginaceae - specii americane, ierboase sau arborescente, cu inflorescenţele înconjurate de

bractei petaloide.
 Mirabilis jalapa - frumoasa nopţii - plantă anuală, cultivată prin grădini, cu flori viu colorate, cu
perigon hipocrateriform lung de 3 cm.şi cu rădăcinile au proprietăţi vomitive şi laxative.
 Bougainvillea spectabilis - liană cultivată în sere, orininară din Brazilia. Tulpina spinoasă, flori
mici, concrescute câte 3 fiecare cu câte o frunză colorată, mare, persistentă pe fruct.

Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase halofile sau de terenuri aride.Frunzele adesea alterne,
simple, uneori reduse.Florile sunt foarte mici,adunate de obicei în inflorescenţe dese. Sunt actinomorfe sau
zigomorfe,bisexuate sau unisexuate, cu perigon sepaloid, uneori complet redus. Fruct achenă sau capsulă.

1
  Chenopodium album - spanacul sălbatic - buruiană, nitrofilă cu frunzele peţiolate, păroase -peri
veziculoşi mărunţi.Comună în culturi sau la marginea drumurilor, ruderală.
 Spinacia oleracea -spanac cultivat - plantă legumicolă anuală sau bianuală, cultivată pentru frunzele
bogate în vitamine, originară din Caucaz.
 Beta vulgaris - sfecla -plantă cultivată bianuală.Are numeroase soiuri sau varietăţi cultivate pentru
rădăcina îngroşată, cărnoasă.Beta vulgaris var. saccharifera - sfecla de zahăr conţine în rădăcină 15-28 % zahăr.
 Atriplex hortensis - loboda cultivată - plantă cultivată ca legumă pentru frunzele sale cu limbul
mare, hastat. Florile sunt unisexuat monoice, grupate în glomerule. Florile mascule au perigon sepaloid, florile
femele su periogon sepaloid sau sunt lipsite de perigon.

Familia Amaranthaceae - cuprinde plante ierbacee anuale, cu frunze alterne, flori mici bisexuate sau
unisexuate.
 Amaranthus retroflexus - ştir - plantă comună prin locuri ruderale, pe ogoare, buruiană. Florile sunt
dispuse în inflorescenţe spiciforme sau glomerulate.

Familia Cactaceae - plante perene, terestre sau epifite, cu tulpini cărnoase, verzi, foarte diferite ca
înfăţişare, frunzele (când există) sunt late sau cilindrice. Dar de obicei frunzele sunt foarte reduse sau
transformate în spini. Flori solitare, actinomorfe au înveliş floral format din numeroase sepale şi numeroase
petale. Fructul bacă. Sunt plante xerofile şi termofile ce cresc în regiunile aride, deşertice.
 Opuntia vulgaris - are tulpini lăţite, flori galbene, este frecvent cultivată ca specie decorativă.
 Epiphyllum - cu tulpini globuloase
 Zygocactus truncatus - crăciuniţa -cultivată în apartamente

2.ORDINUL POLYGONALES
Cuprinde plante ierboase cu frunze întregi, alterne prevăzute la bază cu ochree membranoasă (care provine
din stipele) situată deasupra nodului, protejând baza frunzei şi mugurii. Flori mici, bisexuate cu perigon simplu
uneori persistent, grupate în inflorescenţe axilare. Fructul achenă adesea adăpostit de perigonul persistent.
 Rumex crispus - ştevia creaţă - buruiană perenă cu frunze cu limb lanceolat lung de 20 cm.şi flori
bisexuate.
 Polygonum aviculare - troscot -plantă ruderală răspândită pe terenuri bătătorite, plantă medicinală
intrând în componenţa ceaiului gastric.
 Fagopyrum esculentum - hrişca - specie alimentară cultivată în regiunile de deal, pentru fructele
sale utilizate în alimentaţie.
 Rheum rhabarbarum - revent sau rabarbura- plantă alimentară de la care se consumă peţiolurile şi
tulpinile.

SUBCLASA ASTERIDAE

Constituie una dintre cele mai evoluate linii filogenetice ale clasei Dicotiledonatae. Cuprinde ordine de
plante ierboase sau lemnoase răspândite pe tot globul. Una din caracteristicile principale o constituie alcătuirea
florilor care sunt simpetale şi tetracicilice.Androceul este format din 5, 4, 2 stamine în majoritatea cazurilor
concrescute cu tubul corolei.Numărul carpelelor este redus la 2.

1.ORDINUL GENTIANALES
Cuprinde familii de plante ierboase sau lemnoase, răspândite pe tot globul. Au frunze întregi, de obicei
opuse. Florile sunt bisexuate, actinomorfe, pe tipul 4 sau 5 şi în boboc au corola răsucită.Uneori corola este

2
dublată la interior de mici apendice petaloide alcătuind o paracorolă. Gineceu de obicei superior, bicarplar,
sincarp. Fructele capsule şi folicule.
Familia Gentianaceae - plante ierbacee, cu frunze întregi, opuse.Flori bisexuate sau unisexuate,
actinomorfe şi pentamere.Caliciul poate diali sau gamosepal iar corola este gamopetală, mai mult sau mai puţin
tubuloasă.Gineceu bicarpelar, superior, sincarp.Fruct capsulă.
 Gentiana lutea - ghinţura - specie rară, ocrotită, cu flori galbene.Trăieşte în locuri ierboase, pajişti
din regiunea alpină.Plantă medicinală -(rizomul) conţine alcaloizi antihelmintici.
 Gentiana sp - specii de genţiane ce vegetează mai ales în etajul montan

Familia Apocynaceae - plante ierboase sau liane, cu frunze simple, opuse, răspândite mai ales în zonele
tropicale.
 Vinca minor - saschiu - vegetează în păduri de foioase, are frunze sempervirescente, eliptice.
Infloreşte primăvara,în mai.Are flori lung pedunculate, albastre sau violete, solitare.
 Vinca herbacea - specie ierboasă perenă, are frunze căzătoare, frecventă pe coaste însorite.
 Nerium oleander - oleandru - arbust mediteranean cu frunze simple, lanceolate, coriacee,
persistente.Flori viu şi variat colorate, gamopetale, cu tub corolar lung, grupate terminal.Se cultivă ca plantă
decorativă în numeroase soiuri horticole.

Familia Asclepiadaceae - cuprinde plante ierbacee sau arbuşti sau liane.suculente, cu frunze opuse,
răspândite în zonele calde ale globului.Flori bisexuate pe tipul 5, gamopetale.Staminele sesile, libere, sunt
apropiate de stigmat formând un ginostemiu.
 Cynanchum vincetoxicum - iarba fiarelor-creşte prin locuti înierbate, în regiunile cu climat cald şi
temperat.Frunze scurt-peţiolate, acuminate, opuse sau verticilat. Flori mici, alburii, dispuse în corimb.Specie
toxică pentru câini şi oi.
 Hoya carnosa - floarea de ceară - cultivată.Specia are tulpini volubile, lignificate, frunze opuse,
simple, persistente.Florile alb -roz, lung pedunculate, adunate în cime.
 Stapelia - cultivat în apartamente
 Ceroplegia - cultivată în apartamente.

2.ORDINUL RUBIALES
Cuprinde plante ierboase, mai rar lemnoase, în zonele temperate şi liane şi epifite în zonele tropicale. Au
frunze simple şi opuse. La speciile ierbacee, stipelele frunzelor opuse sunt foarte asemănătoare cu frunzele,
dispuse în verticil.Inflorescenţa este racemoasă sau cimoasă. Florile bisexuate, actinomorfe, pe tipul 4 sau 5.
Caliciul gamosepal, corola gamopetală, de obicei tubuloasă. Gineceul este inferior. Fruct capsulă, bacă, drupă.
 Cinchona succirubra - arborele de chinină - creşte în pădurile tropicale.Frunze întregi, flori
odorante albe sau purpurii.Scoarţa are proprietăţi febrifuge, din ea se extrage chinină şi alţi alcaloizi folosiţi în
medicină.
 Coffea arabica - arboraşul de cafea - originar din munţii Etiopiei, cultivat în toată zona
tropicală.Are frunzele întregi, sempervirescente, flori albe, odorante, fructul drupă cărnoasă roşie cu 2 seminţe
bogate în cofeină. Se cunosc 60 de specii şi numeroşi hibrizi răspândiţi ai genului Coffea, în Africa Tropicală.
 Asperula odorata - vinariţă- plantă ierbacee perenă caracteristică pădurilor de foioase (etajul
fagului). Frunze + stipele dispuse în verticil.
 Galium verum - sânziene galbene - plantă ierbacee perenă, cu flori galbene plăcut mirositoare,
frunze + stipele câte 8-12 într-un verticil. Comună prin fâneţe.

3
 3.ORDINUL DIPSACALES
Grupează familii de plante lemnoase şi ierboase, cu frunze întregi sau sectate, adesea opuse. Inflorescenţe
cimoase, cu flori actinomorfe şi zigomorfe, pe tipul 4 sau 5, cu gineceu inferior.
Familia Dipsacaceae - specii ierboase cu frunze simple sau sectate, dispuse opus.Inflorescenţe capitule,
înconjurate la bază de foliole involuvrale.Flori bisexuate şi zigomorfe, formate din caliciu gamosepal care la
maturitate formează un fel de papus iar corola este tubuloasă, de care se prind 4-5 stamine. Gineceul sincarp,
bicarpelar, cu poziţie inferioară.Fruct achenă.
 Dipsacus silvester - scaiul voinicului - buruiană anuală spinoasă, cu frunze sesile, întregi, răspândită
prin zăvoaie, pe lângă drumuri şi bălţi.
 Knautia arvensis - muşcatul dracului - plantă ierboasă perenă, cu frunze sectate, răspândită prin
pajişti şi tufărişuri

Familia Caprifoliaceae - cuprinde plante lemnoase sub formă de arbuşti, mai rar arbori, cu frunze opuse,
simple, sectate. Florile sunt bisexuate, actinomorfe şi zigomorfe, pe tipul 5, în inflorescenţe cimoase, uneori foarte
contractate. Fructe bace, drupe, capsule.
 Sambucus nigra - soc - arbust cu frunze penate, răspândit prin păduri. Flori actinomorfe, fructe
drupe negre.
 Viburnum opulus - călin -arbust cu frunze opuse, nedivizate sau lobate. Flori actinomorfe dispuse
în cime dense, fruct drupă neagră. Frecventă prin tufişuri şi păduri şi se cultivă ca plantă ornamentală
 Viburnum lantana - dârmoz -are frunze întregi şi fructe negre
 Lonicera tatarica - caprifoi tătărăsc - arbust cu frunze opuse, iar florile cu corola bilobată

Familia Valerianceae - cuprinde plante ierbacee, rar lemnoase cu frunze opuse simple sau penat sectate iar
florile în inflorescenţe cimoase cu flori bisexuate sau unisexuate, pentamere.Caliciul este fparte redus, corola este
adesea bilabiată.ineceu inferior alcatuit din 3-1 carpele. Organele vegetative conţin uleiuri eterice cu aţiune
fitoterapeutică.
 Valeriana officinalis - odolean - plantă perenă cu frunze opuse, imparipenate şi cu rizom gros cu
însuşiri medicinale, de unde se obţin preparate farmaceutice cu acţiune sedativă, pentru care fapt se şi
cultivă.Spontan creşte prin tufărişuri şi biotopuri umede.
 Valerianella sp - buruieni anuale.

4. ORDINUL OLEALES
Cuprinde plante lemnoase sub formă de arbori sau arbuşti. Frunzele sunt dispuse opus, pot fi simple sau
compuse şi sunt stipelate.
Florile sunt de obicei actinomorfe, bisexuate şi pe tipul 4.
Familia Oleaceae
 Syringa vulgaris - liliacul
Este o plantă lemnoasă sub formă de arbust. În pământ prezinta o rădăcină rămuroasă. Pe ramuri se
dezvoltă frunzele, dispuse opus, întregi, peţiolate, cu vârful acuminat.
Florile sunt dispuse în inflorescenţe racem compus = tirs.
Florile au urmatoarea structură: Caliciul este format din 4 sepale unite, mici, corola este formată din 4
(uneori mai multe) petale unite; deoarece tubul este mult alungit, ea se numeşte hipocrateriformă. Androceul
este format din 2 stamine unite cu tubul corolei iar gineceul este bicarpelar, sincarp şi cu poziţie superioară.
Fructul este o capsulă.
Formula florala K (4) [C(4) A2 ] G(2)

4
 Este răspândit în sud-estul Europei şi creşte şi la noi în ţară spontan pe stâncăriile calcaroase ale
dealurilor; este cultivată adesea ca plantă decorativă. Din florile sale se extrage un ulei eteric folosit în
parfumerie.
 Olea europaea- măslin - arbust sempervirescent răspândit în ţinuturile mediteraneene. Se cultivă
din cele mai vechi timpuri în scop ornamental. Fructul drupă, se consumă saramurate sau din ele proaspete se
extrage un ulei comestibil.
 Jasminum fruticans - iasomia - arbust cu frunze alterne, 3-foliate, sempervirescente, flori pe
tipul 5, galbene. Creşte spontan la noi în ţară în Dobrogea şi cultivat în alte zone din ţară.
 Fraxinus excelsior - frasin - arbore cu frunze imparipenat compse, florile fără înveliş floral
dispuse în panicule, se dezvoltă înainte de înfrunzire.Vegetează prin păduri. Produce lemn de calitate
superioară, rezistent, durabil.
 Ligustrum vulgare - lemnul câinelui - arbust cu frunze simple, opuse, întregi. Flori bisexuate
grupate în panicule. Fructul drupă neagră. Creşte în regiunea de deal şi câmpie. Se foloseşte şi ca ornamentală,
gardurii vii.

5.ORDINUL BORAGINALES
Grupează familii de plante ierboase cu frunze alterne. Se caracterizează prin flori pe tipul 4 sau 5,
actinomorfe, gamopetale.
Familia Boraginaceae
Cuprinde plante ierboase (rar arbustive sau arborescente),majoritatea pãroase (excepţional glabre).Frunzele
sunt simple,nestipelate şi alterne. Florile sunt dispuse în inflorescenţe cime unipare (scorpioide) şi actimorfe, pe
tipul 5.
 Lycopsis orientalis - ochiul boului – plantă ierboasă, creşte prin locuri cultivate sau pe marginea
drumurilor, în Dobrogea.
 Symphytum officinale – tãtãneasã - Plantã ierboasã perenã, cu un rizom gros, ramificat. Frunzele
sunt mari, opuse, florile pe tipul 5, în inflorescenţã cin cin. Caliciul format din 5 sepale, corola tubuloasã
formatã din 5 petale, fruct nuculã. Creşte pe marginea pâraielor, prin şanţuri, fâneţe umede, lunci, zãvoaie.
 Pulmonaria officinalis - mierea ursului. Plantã ierboasã perenă, cu rizom gros, lung , frunzele
alungit-ovate, cele bazale cu peţioli lungi. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţã cimã scorpioidã.
Corola este în formã de pâlnie, roşie sau roşie violacee, iar înainte de cădere albastră cerulee. Fruct nuculã.
Creşte prin păduri de foioase, fâneţe, margini de păduri.
 Lithospermum officinale - Plantã perenã ierbacee, Frunzele aspre, lanceolate. Florile sunt mici,
solitare, scurt pedicelate, dispuse în cincin. Caliciul din 5 sepale, corola micã, infundibuliformă, alb gălbuie,
staminele fixate pe tubul corolei, fruct nuculã. Comună în întreaga ţară, la marginea drumurilor, zăvoaie,
marginea râurilor şi lacurilor.
 Myosotis silvatica - nu mă uita , flori albastre, comună prin păduri, fâneţe.

Familia Convolvulaceae - specii de plante ierboase sau arbustive, cu frunze simple, alterne. Flori bisexuate
actinomorfe, pe tipul 5. Gineceu superior format din 5-2 carpele unite. Fruct capsulă.
 Convolvulus arvensis - volbura, rochiţa rândunicii - buruiană târâtoare care invadează culturile dar
şi zonele ruderale. Are tulpini volubile cu frunze hastate, flori pedunculate solitare, cu corola în formă de pâlnie
alb -roz. Fruct capsulă.
 Pharbitis hispida - zorele- plante ierboase cultivate, ornamentale.
 Ipomea batatas - batatele - originară din America centrală, se cultivă pentru rădăcinile groase,
tuberizate asemănătoare cartofului, bogate în amidon, vitamine şi zahăr. Rădăcinile se cunosc sub numele de
cartof dulce.

5
 Familia Cuscutaceae - cuprinde doar genul Cuscuta
 Cuscuta - are aprox. 200 specii de plante ierbacee, parazite holoparazite, lipsite de rădăcini care
parazitează pe tulpinile plantei gazdă. Are tulpini volubile, filiforme, ramificate prevăzute cu haustori. Prezintă
frunze mici, gălbui sau roşcate. Flori mici, grupate în cime capituliforme, bisexuate. Caliciul este gamosepal,
corola gamopetală, tubuloasă. Gineceu 2 carpelar, ovar superior. Fruct capsulă cu 2-4 seminţe mici. Multe specii
parazitează plante spontane dar unele din ele parazitează pomii din pepinirea sau culturi de plante ierboase de ex.
lucerna, trifoi, in, cânepa, hamei, linte, soia, sfeclă, producând pagube mari. Toate speciile de Cuscuta sunt
parazite (buruieni) de carantină. Se aplică măsuri variate, de prevenire şi combatere, menite să oprească
răspândirea torţelului prin seminţe.
 Cuscuta europaea, C.trifloii, C.campestris, C.monogyna.

Familia Polemoniaceae - plante răspândite mai ales în America de Nord. La noi cultivate.
 Polemonium coeruleum -scara Domnului - flori albastre dispuse în cime
 Phlox paniculata - brumărele - specie perenă cu frunze simple, lanceolate, opuse. Inflorescenţa
terminală cu flori roşii. Se cultivă numeroase varietăţi horticole.
 Cobaea scandes - plantă ornamentală, originară din Mexic, cu tulpină agăţătoare, frunze compuse
din 2-3 perechi de foliole. Flori soliate, lung pedunculate. Se foloseşte pentru ornament: bacoane, ferestre.