ANGIOSPERMATOPHYTA (continuare)

CLASA MONOCOTILEDONATAE
Din această clasă fac parte angiosperme caracterizate prin următoarele :
 plante predominant ierboase (excepţie palmierii), la care rădăcina primară, ce provine
din radicula embrionară piere de timpuriu şi este înlocuită de rădăcini adventive
 frunzele sunt frecvent simple şi nestipelate, cu nervatură paralelă sau arcuată
 cilindrul central este format din numeroase fascicule colaterale închise, împrăştiate
 florile sunt frecvent cu perigon, pe tipul 3 (rar 4, nicioadată 5)
 embrionul are un singur cotiledon.

SUBCLASA LILIIDAE

ORDINUL LILIALES
Curpinde ierburi, rar arbuşti tropicali sau liane cu frunze alterne şi flori actinomorfe alcătutie din
6 tepale petaloide, gineceu tricarpelar sincarp.
Familia Liliaceae - cuprinde ierburi perene, cu bulb, rizom, tuberculi, cu frunze întregi, flori
bisexuate,cu perigon petaloid, androceu din 6 stamine, gineceu superior tricarpelar. Fruct capsulă, bacă.
 Lilium candidum -crin -plantă ierboasă perenă printr-un bulb solzos, cultivată ca
decorativă, frunze lanceolate, alterne şi flori mari, albe, disuse în racem terminal.Florile au perigon
petaloid, alcătuit din 6 tepale libere, androceu 6 stamine, gineceu superior, tricarpelar sincarp.Fruct
capsulă.
 Allium cepa -ceapa -bianuală, cultivată ca legumă, prin bulbi mici rezultaţi de la ceapa
de sămânţă(arpagic).Bulbul are un disc învelit cu frunze metamorfozate(catafile de
depozitare).Tulpina şi frunzele fistuloase, flori mici cu perigon alb dispuse în umbelă sferică.Fruct
capsulă.
 Allium sativum - usturoi -plantă bianuală cu bulb compus din bulbili compacţi.frunze
liniare plane, flori roz violacee (adesea înlocuite cu bulbili proveniţi din tuberizarea mugurilor
florali)Usturoiul şi ceapa conţin uleiuri volatile bactericide numite fitoncide.
 Allium porrum - praz-cultivat ca legumă alimentară. Are bulb alungit şi frunze plane,
inflorescenţa mare cu flori albe.
 Asparagus officinalis - umbra iepurelui, sparanghel- perenă prin rizom, frecventă prin
păduri dar şi cultivată ca legumă pentru lăstarii etiolaţi (fără clorofilă) care se consumă sub
denumirea de sparanghel.Tulpina are ramuri lăţite, verticilate şi asimilatoare (cladodii) iar frunzele
sunt solziforme.Flori albe,unisexuat monoice, fruct bacă roşie.
 Convallaria majalis - lăcrămioare -plantă perenă prin rizom, silvatică şi vernală,
unoeri cultivată ca decorativă. Are 3 frunze radicale, lanceolate cu nervaţiune arcuată, flori albe cu
perigon gamepetal, dispuse în racem. Fruct bacă roşie.
 Tulipa gesneriana - lalea - plantă ornamentală, perenă prin bulb,cu frunze lanceolate,
flori mari, cu 6 tepale divers colorate, 6 stamine, ginceul tricarpelar sincarp, fruct capsulă.Genul
Tulipa are aprox. 60 specii răspândite în regiunile mediteraneene. La noi se cultivă numeroase soiuri
şi varietăţi.
 Scilla bifolia - viorea - plantă ierboasă perenă prin bulb, vernală, frecventă prin
păduri, 2 frunze radicale liniare, flori albastre dispue în racem, fruct capsulă.
 Hyacinthus orientalis - zambilă -plantă ierboasă cultivată ca decorativă, perenă prin
bulb, cu frunze radicale liniare, flori divers colorate cu perigon tubulos, divers colorat, dispuse în
racem, fructul capsulă.
 Muscari racemosum - ceapa ciorii - plantă segetală şi toxică, perenă prin bulb,
frecventă prin culturile de primăvară.Are frunze radicale, flori albastre,dispuse în racem, fruct
capsulă.

1
  Veratrum album - stirigoaie - plantă toxică,cu rizom gros, şi o pseudotulpină erectă,
înaltă, ce provine din teaca bine dezvoltată a frunzelor. Frunzele sunt mari au limbul întreg, plisat.
Florile verzui dispuse în inflorescenţe racem compus, fructul capsulă. Comună prin fâneţele umde din
regiunea montană.Toxică, conţine alcaliozi.
 Polygonatum officinale - pecetea lui Solomon - plantă ierboasă perenă prin rizom,
care poartă cicatricele tulpinilor aeriene din anii precedenţi.Tulpina aeriană cu flori axilare, albe,
fruct bacă. Răspândită prin păduri ţn locuri umede.
 Colchicum autumnale - brânduşa de toamnă - perenă prin bulbo -tubercul,foarte
toxică, frecventă prin pajiştile montane. Frunze radicale, floarea are perigonul format din 6 tepale
mov şi un tub perigonal mov format pe discul bulbului unde se formează şi ovarul. Fruct capsulă cu
seminţe ce conţin colchicină, un alcaloid folosit în genetică deoarece poate provoca mutaţii de
poliploidizare.
 Aloe arborescens -plantă perenă cu frunze cărnoase, lanceolate, flori cu perigon
cilindric, dispuse în racem terminal. La noi se cultivă ca plantă ornamentală şi medicinală.
 Yucca filamentosa - plantă perenă, cu frunze mari şi flori mari albe,cultivată ca decorativă.

Familia Amaryllidaceae - plante ierboase perene prin rizom sau bulb, tulpini ierbacee sau
lignificate, cu floarea asemănătoare cu a Liliaceelor, dar cu ovarul inferior.
 Galanthus nivalis - ghiocel - specie comună prin păduri şi tufişuri din regiunea montană
şi de câmpie, vernală şi criofilă (înfloreşte sub zăpadă).Are bulbi tunicaţi, tulpina aeriană scapiformă,
frunze bazale şi o singură floare albă, campanulată, diali, protejată de spat.Ovarul inferior, fructul
capsulă.
 Narcissus pseudonarcissus - narcisă -plantă ornamentală cu bulb tunicat, cu flori galbene
ce au în mijloc o paracorolă tubuloasă, galbenă. Ovarul inferior protejat de un spat membranos. Fruct
capsulă.
 Narcissus poeticus - narcisa - plantă ornamentală, frecvent cultivată, flori albe cu
paracorola scurtă. Ovarul inferior protejat de un spat membranos.Fruct capsulă.
(N. angustifloius - cu frunze mai înguste, ocrotită ca monument al naturii în "Poiana
Narciselor")
Familia Iridaceae - plante ierboase cu frunze ensiforme (ca o sabie), flori actinomorfe cu
perigon petaloid concrescut la bază într-un tub, androceul cu 3 stamine, gineceul tricarpelar inferior,
sincarp, fruct capsulă.
 Iris germanica - stânjenel - plantă decorativă, ierboasă, cu rizom, frunze ensiforme,
bobocul floral şi ovarul inferior învelit în spat membranos, flori dispuse în infloescenţa cimă helicoidală,
trimere cu perigonul format din 3 tepale externe şi 3 interne.Ovarul cu stigmatul petaloid care acoperă
cele 3 stamine. Fructul capsulă.
 Crocus sativus - şofran- cultivată drept colorant alimentar, datorită stigmatelor portocalii
cu care se colorează produsele de patiserie şi cofetărie.Perenă prin bulb, are flori violete, odorante, fruct
capsulă.
 Gladiolus x hybridus - gladiola - plantă perenă prin bulbo-tubercul, cu frunze ensiforme
şi flori mari, divers colorate şi zigomorfe, dispuse în cimă helicoidală, fruct capsulă. Cultivată,
ornamentală.
 Freesia refracta - frezia - cultivat, decorativ, flori galbene sau albastru violete, odorante.

ORDINUL ZINGIBERALES
Cuprinde plante ierboase tropicale, cu tulpini înalte îngroşate prin tecile frunzelor mari şi întregi
(aspect arborescent). flori pe tipul 3, zigomorfe sau asimetrice cu ovar inferior, tricarpelar, sincarp.
Familia Musaceae - ierburi tropicale înalte cu rizom puternic, cu inflorescenţe floarte mari cu
flori unisexuate şi fructul bacă falsă.
 Musa paradisiaca -bananier - plantă ierboasă tropicală, cu aspect de arbust, perenă
prin rizom.Tulpina este îngroşată de tecile frunzelor mari, dispuse în buchet terminal, cu marginea

2
sfâşâiată.Inflorescenţa mare, racem pendulcu flori mascule spre vârf şi femele la bază cu perigon
zigomorf şi ovar inferior, fructul (banana) bacă falsă, lipsit de seminţe.
 Strelitzia – cultivată, provine din Africa de Sud. Alcătuirea florii: florile sunt dispuse
în vârful unei tulpini, care se continuă cu spata (peduculul îngroşat al inflorescenţei) dispusă în unghi
drept. Pe fiecare spată se formează 4-6 flori, care apar (înfloresc) în acelaşi timp. Floarea are trei
sepale portocalii şi trei petale albastre, care dau un aspect de pasăre întregii inflorescenţe. Două din
petalele albastre se unesc, în jurul staminelor şi stilului, formând un fel de „lance” (suliţă), care
serveşte drept un loc de susţinere a păsărilor care au rol în polenizare. Cea de-a treia petală, are
dimensinui foarte mici.
Familia Cannaceae - ierburi perene, tropicale, flori asimetrice, frunze mari sesile, fruct
capsulă
 Canna indica - plantă decorativă, perenă prin rizom, cu frunze ovate şi sesile, mari, flori
roşii sau galbene, asimetrice, din 3 sepale verzi 3 petale colorate inegale, 5 stamine petaloide (din
care 4 sunt sterile) un ovar tricarpelar sincarp, inferior, cu stigmate petaloide.

Florile pot fi roșii, galbene sau ocazional roșii și galbene (galbene cu pete roșii sau invers) și
sunt destul de spectaculoase. Ele pot fi solitare sau dispuse în cime monocaziale, în vârfurile tulpinilor.
Fiecare floare pare să aibă cinci „petale”, dar acestea sunt de fapt alte structuri florale:
staminodii-stamine reduse şi sterile și filamente petaloide- filamente staminale modificate, cu aspect
de petale. Petalele sunt de fapt cele trei structuri asemănătoare unor bractei dispuse sub aceste
„petale” false, de 4-6,5 cm lungime, fiind unite împreună la bază într-un tub cu marginile curbate spre
interior.
Fiecare floare are trei tipuri ușor diferite de „petale” false: trei staminodii exterioare, una
interioară și un filament petaloid. Cele trei staminodii exterioare sunt relativ largi (3,5-6 cm lungime și
0,5-1,5 cm lățime), în timp ce staminodul interior (labellum) este de obicei ceva mai îngust (până la 4-
5 cm lungime și 0,8 cm lățime), cu vârful îndoit înapoi. Filamentul unic petaloid este de asemenea mai
îngust (3-4 mm lățime) și are o anteră de aproximativ 10 mm lungime. Fiecare floare are, de asemenea,
trei sepale înguste (9-17 mm lungime și 2-5 mm lățime), iar bazele lor sunt, de asemenea, înconjurate
de bractei și bracteole.
Fructele sunt capsulele de formă ovală (elipsoidă și sunt înconjurate de sepalele persistente.
Sunt inițial verzi sau de culoare purpuriu dar devin brune pe măsură ce se maturizează, şi se desfac la
maturitate pentru a elibera numeroase semințe netede, negre, rotunjite.

ORDINUL ORCHIDALES

Familia Orchidaceae - ierburi perene, adesea epifite tropicale, cu rădăcini adventive şi

micotrofe, frunze alterne,flori bracteate, zigomorfe, bilabiate cu perigon petaloid, adesea cu o singură
stamină, concrescută cu stigmantul în ginostem, ovarul inferior, triacarpelar, sincarp.Fructe capsule cu
seminţe foarte mici.Este a doua famile ca mărime dintre angiosperme are aprox. 20 000 specii
răspândite pe întreg globul, mai ales în zonele calde.
 Orchis morio- poroinic -perenă prin tuberculi, frunze lanceolate, flori roşii dispuse în
racem terminal, floare zigomorfă.Creşte prin fâneţe montane şi este medicinală.
 Cypripedium calceolus - condurul doamnei - plantă ocrotită, creşte prin păduri.
 Vanilla planifolia - vanilie - liană tropicală cultivată în ţările calde pentru ovarele
aromate (batoanele de vanilie),care după recoltare se supun unui proces special de fermentare şi se
comercializează. Are frunze ovate, rădăcini adventive agăţătoare şi flori albe, parfumate.

ORDINUL JUNCALES

Familia Juncaceae - plante ierboase cu frunze liniare sau cilindrice, flori actinomorfe, trimere
cu perigon sepaloid ovar superior tricarpelar sincarp, fructul capsulă.

3
  Juncus gerardi -rugină, pipirig- plantă perenă prin rizom, cu frunze cilindrice pline cu
măduvă spongioasă, flori mici,dispuse în cime, cu perigon sepaloid (6 tepale libere ) 6 stamine,
gineceu tricarpelar, superior, fruct capsulă.Nefurajeră.
 Luzula luzuloides - mălaiul cucului - creşte prin păduri, perenă, cu frunze liniare,
păroase pe margini, flori cu periogn alb=arămiu, dispuse în cime. La noi genul are 12 specii, buruieni
din locuri înierbate şi păduri.

ORDINUL CYPERALES
Familia Cyperaceae - cuprinde ierburi hidrofile, perene, cu tulpina trimuchiată şi frunze liniare,
cu nervatura paralelă, teaca vaginantă, flori mici, adesea nude (fără înveliş floral), adesea unisexuate,
mai ales monoice, gineceu tricarpealar superior, fructul achenă învelită într-o bractee ca un ulcior,
denumită utriculă.
 Carex riparia - rogoz de baltă - plantă perenă,cu frunze alterne, liniare, tulpina muchiată,
flori unisexuate, nude, monoice, dispuse în spice diferite: cele mascule în spice terminael, cele femele
în spice bazale.Floarea masculă are 3 stamine şi o bractee brună, floarea femelă - ovar tricarpelar,
superior inclus într-o utriculă şi o bractee la bază. Fruct achenă. Nefurajeră - dacă este mâncată de
animale le provoacă hematuree, datorită cristalelor de silice din membrana celuleor epidermice.
 Schoenoplectus lacustris - pipirig - plantă perenă înaltă de peste 1m cu tulpini
cilindrice.Are flori bisexuate dispuse în spiculeţe ovoide,cu perigon redus, 3 stamine şi ovar superior.
Nefurajeră.
In ţara noastră se întâlnesc 22 genuri cu 135 specii, majoritatea cu valoare furajeră redusă.

ORDINUL BROMELIALES
Familia Bromeliaceae - ierburi cu frunze bazale ce formează cornete de acumulare a apei.
Florile sunt mici, pe tipul 3, actinomorfe, bisexuate, androceul este format din 6 stamine şi gineceul este
tricarpelar, sincarp, de obicei cu poziţie superioară. Fruct capsulă sau bacă.
 Ananas sativus – ananas, plantă perenă tropicală, cultivată în toate ţările calde.Are
frunze mari dinţate şi inflorescenţă cu un buchet de frunze în vârf. Flori mici, albastre, acoperite cu
bractei, fructe bace dulci adunate într-un fruct mare, compus.

ORDINUL COMMELINALES
Familia Commelinaceae
Cuprinde ierburi tropicale, uneori epifite, cu frunze alterne. Florile sunt pe tipul trei, actinomorfe,
cu perigonul petaloid, 6 stamine şi ovar tricarpelar sincarp şi fructul capsulă.
Commelina communis- cultivată ca ornamentală, dar apare şi prin grădină, salbăticită. Este
perenă, cu frunze lanceolate, flori cu perigon albastru, 6 stamine (din care doar trei fertile), ovarul
superior şi frctul capsulă.
Zebrina pendula- telegraf, plantă perenă agăţătoare, cu frunze ovale şi dungate cu purpuriu şi
flori mici liliachii. Cultivată ca ornamentală în apartamente.

ORDINUL GRAMINALES (POALES)

Familia Gramineae (Poaceae ) - ierburi cu rădăcini fasciculate şi tulpina un pai (culm) alcătuit
din noduri şi internoduri. Frunze liniare, alterne cu nervatură paralelă şi teaca vaginantă.Intre limb şi
teacă se găsesc adesea 2 auricule şi o ligulă membranoasă care aderă la tulpină.Ramificarea specială
bazală a Gramineelor este înfrăţirea.De la nodurile bazale (de înfrăţire) are loc dezvoltarea lăstarilor de
înfrăţire care pot fi intravaginali ( la speciile cu tufă deasă), extravagiali (la speciile cu tufă rară), sau
repenţi (la speciile cu stoloni).
Florile şi inflorescenţa

4
 La cereale, florile nu sunt solitare, ci grupate în inflorescenţe simple denumite spiculeţe, care la
rândul lor sunt grupate în inflorescenţe compuse, care pot fi de două tipuri: spic atunci când spiculeţele
sunt sesile şi panicul atunci când spiculeţele sunt pedicelate.
Ambele inflorescenţe compuse sunt alcătuite dintr-un ax principal, numit rahis, pe care se prind
spiculeţele (inflorescenţele elementare).

Spiculeţele sunt alcătuite din două bractee numite glume, care constituie învelişul spiculeţului,
între care se găsesc una sau mai multe flori dispuse pe un ax al spiculeţului, format din unul sau mai
multe segmente, în funcţie de numărul de flori.
Fiecare floare prezintă la rândul ei un înveliş floral format din:
-două palee, dintre care una externă sau inferioară, uneori aristată şi una internă sau
superioară, subţire, uneori transparentă, niciodată aristată
-în interiorul paleelor se găsesc:
--elementele de reproducere –
---androceul format din 3 (mai rar 6) stamine) şi gineceul superior cu 2 stigmate
păroase.
--şi două formaţiuni membranoase mici, aşezate la baza gineceului, numite lodicule.

Paleea superioară şi cele2 lodicule reprezintă perigonul sepaloid.

Gluma superioară şi paleea inferioară reprezintă bractei florale. Glumele şi paleele sunt denumite
popular pleavă.

Fructul este o cariposă la care pericarpul fructului este concrescut cu tegumentul seminal.
Embrionul se află la baza seminţei iar unicul cotiledon bine dezvoltat se numeşte scutellum se află între
embrion şi albumen servind în timpul germinaţiei la absorbţia substanţelor nutritive din albumen.
Este o famile foarte importantă, în ţara noastră reprezentată de aprox. 250 specii.
- cuprinde plante cerealiere de mare valoare alimentară şi industrială ex. Triticum, Oryza, Zea,
Hordeum, Secale.
- cuprinde specii furajere intorduse în cultură: Festuca, Poa, Bromus, Lolium, Agrostis;
- specii buruieni din semănături: Setaria, Echinochloa;
- elemente de pădure: Poa nemoralis;
- importanţă industrială: Phragmites - materie primă în industria celulozei.
 Triticum aestivum -grâu - cereală ce se cultivă pe scară largă.Are rădăcini adventive
fasciculate şi paiul cu internoduri lacunoase şi moduri cu meristeme secundare (ce contribuie la
ridicarea tulpinilor căzute), frunze liniare, spic cu spiculeţe din 3-7 flori.In cadrul acestei specii se

5
cunosc numeroase varietăţi (400) şi soiuri (4000). Este folosit ca materie primă pentru obţinerea
făinii de grâu care foloseşte la obţinerea pâinii şi a altor produse.
 Secale cereale - secara - plantă anuală, cu frunze liniare, spiculeţe biflore,
inflorescenţa spic compus.Soiurile de toamnă se cultivă în scop alimentar iar cele de primăvară ca
furaj.
 Hordeum vulgare - orz-cereală anuală de toamnă,cu spiculeţe uniflore, aşezate câte 3
la fiecare călcâi al rachisului,toate fertile.Folosit în industrie şi alimentaţia animalelor.
 Hordeum distichum - orzoaica - spiculate uniflore dispuse câte 3 la un călcâi al
rahisului, din care cele laterale sunt mascule şi sterile, nearistate iar cel din mijloc este fertil, lung
aristat. Cultivată pentru prepararea berii din cariopsele încolţite (malţ) prin fermentare.
 Hordeum murinum - orzul şoarecelui, este o specie anuală, cu tulpini înalte, tufos
ramificate la bază. Inflorescenţa este un spic cilindric, dens, lung de 6-10 cm., cu spiculeţe verzi,
scurt pedicelate, dispuse câte trei la fiecare călcâi al rahisului; doar spiculeţul mijlociu este fertil şi
are atât glumele cât şi paleea inferioară aristate.
 Oryza sativa - orezul - cereală higrofilă anuală, cultivată numai sub irigaţie.Are
spiculeţe uniflore cu 4 glume şi 6 stamine, dispuse în panicule. Are numeroase întrebuinţări în
alimentaţie: boabe fierte,griş, făină de amidon, alcool.Orezul alimentar este decorticat de palei.
 Avena sativa - ovăz - anuală de primăvară, cu spiculeţe biflore lung pedunculate,
dispuse în panicule.Cultivată pentru furaj şi fulgi alimentari.
 Panicum miliaceum - mei - cereală anuală, cu tulpina şi frunze păroase, spiculeţe
uniflore dispuse în panicule, cultivată pentru furaj, în alimentaţia păsărilor mici. Din mei se obţine
prin fermentare braga.
 Zea mays - porumb - plantă anuală, înaltă de 1,5-3m.,cu tulpina compactă, cu
internodurile pline cu măduvă, frunze late.Flori unisexuat monoice. Florile mascule sunt dispuse în
panicule terminale iar cele femele pe un spadice gros, axilar, învelit în bractei (pănuşi).Spiculeţul
mascul este biflor iar cele femel uniflor, cu 3 glume, 2 palei şi un ovar cu stil lung (mătasea de
porumb). Cariopsele+ spadicele + pănuşile = fructificaţie compusă numită ştiulete. Porumbul are
numeroase întrebuinţări: furaj sub formă de masă verde, aliment pentru om,materie primă pentru
industria spirtului, amidonului, ulei comestibil.
 Saccharum officinarum - trestia de zahăr - plantă perenă tropicală, cultivată pentru
măduva tulpinii din care se extrage zahăr.
 Lolium perene - zâzanie - plantă furajeră valoroasă, perenă,cu tufă deasă şi rizomi,
frecentă în pajişti de luncă şi cultivată ca gazon.
 Alopecurus pratensis - coada vulpii - plantă furajeră, perenă prin rizom, frecventă prin
fâneţe umede.
 Poa pratensis - firuţa - furajeră perenă cu tufă rară,frunze înguste.
 Festuca rubra - păiuş roşu - perenă, tufă rară,furajeră în zone montane unde formează
pajişti întinse.Cultivată din cauza valorii furajere ridicate.
 Nardus stricta - ăpoşica -perenă cu tufă groasă, nefurajeră, dăunătoare în pajişti alpine.
 Dactylis glomerata - golomăţ - perenă cu tufă rară,bună furajeră în fâneţe şi cultivată
în pajişti artificiale, panicul cu glomerule de spiculeţe multiflore.
 Cynodon dactylon- pir gros - perenă cu stoloni, slabă furajeră în pajişti de luncă şi
segetală.Bună pentru fixarea terenurilor erodate şi nisipoase.
 Stipa lessingiana- colilie - perenă cu tufă deasă, slabă furajeră şi sporadică în pajiştile
de stepă şi silvostepă.Are frunze filiforme şi panicul lax iar spiculeţele uniflore au la paleea inferioară
o aristă lungă, păroasă.
 Setaria glauca - mohor- segetală, anuală,cu panicul cu spiculeţe uniflore.Se cultivă
varietăţi şi soiuri pentru furaj.
 Bromus inermis - obsiga - perenă cu tufă rară, furajeră spontană în pajişti de
silvostepă dar şi cultivată

6
  Phragmites communis - trestie, stuf- plantă înaltă 1-4 m., cu rizom lungi,
ramificaţi.Tulpina lignificată.frunze late, rigide. Panicul mare cu spiculeţe mutiflore cu axul mătăsos
păros. In Delta Dunării ocupă suprafeţe mari formând trestiişuri. Se foloseşte pentru celuloză, plăci
aglomerate, lesă în piscicultură.
 Bambusa arundinacea - plantă perenă (până la 100 ani) cu tulpina lignificată,
formănd păduri în regiunile tropicale.Au creştere rapidă (zilnic 70-80 cm). Tulpina înaltă de peste 5
m, frunze alterne, spiculeţe mutiflore dispuse în panicule, unele înlfiresc odată la 60 -100 de ani.
Utilizat pentru mobilier uşor, instrumente sportive.

SUBCLASA ARECIDAE

Plante cu inflorescenţa un spadice gros cu flori mici, de aceea se mai numesc şi spadiciflore.

ORDINUL ARECALES
Familia Arecaceae - cuprinde arbori cu tulpina lignificată prin tecile frunzelor. Au frunze mari,
divizate penat sau palmat, dispuse în vârful tulpinii.Flori mici, adesea unisexuate, dioice,cu perigon
redus, androceul din 6 stamine, gineceu tricarpelar, sincarp, fruct drupă mare sau achenă.
 Phoenix dactylifera - curmal - palmier dioic din regiunea mediteraneeană,
cultivat.Fruct drupă = curmală.
 Cocos nucifera - cocotier - palmier tropical cultivat în rgiunile calde. Fructul nucă cu
epicarpul dur, mezocarpul fibro-sclerificat şi endocarp lignificat. Seminţele au endospermul lăptos
şi nutritiv din care se extrage laptele de cocos.
 Chamaerops humilis - palmier pitic - singurul palmier ce creşte spontan în Europa.

ORDINUL ARALES
Cuprinde ierburi, care dacă trşiesc în zone tropicale sunt de talie mare,şi adesea lignificate. Au
flori mici, nude, unisexuat monoice, grupate separat pe un spadice învelit într-un spat foliaceu. Floarea
bărbătească are 6-2 stamine iar cea femeiască 3-1 carpele, ovar superior, sincarp.
Familia Araceae
Cuprinde ierburi cu frunze mari, cu nervatură reticulată, iar pe spadicele cărnos, sunt dispuse
flori unsexuate, la nivele diferite. Fruct compus, poliachenă.
 Arum maculatum - rodul pământului, plantă perenă prin rizom vernală, toxică.Are
frunze radicale, fastate şi un spadice cărnos, pe care sunt dispse flori femeieşti la bază şi bărbăteşti
mai sus, separate printr-un inel de flori sterile; toate acoperite cu un spat verde. Frucr polibacă roşie,
toxică. Plantă vernală, creşte prin păduri.
 Monstera deliciosa – filodendron, liană tropicală cultivată ca decorativă. Are rădăcini
adventive lungi, si frunze mari, găurite. Inflorescenţa un spat mare, alb.
 Anthurium – cultivat
 Colocasia esculenta- taro, plantă tropicală, perenă, cu tuberculi amidonoşi, pentru
care se cultivă ca alimentară. Are frunze mari, cordate şi o inflorecenţă un spat mare alb. Cultivată ca
decorativă.
Familia Lemnaceae
Cuprinde cele mai mici angiosperme, plante acvatice, natante, cu tulpina redusă la un disc
plutitor, fără frunze şi rădăcină filiformă, fără peri absorbanţi, dar cu caliptră. Se înmulţesc mai ales
vegetativ. Florile apar f rar, sunt microscopice, unisexuate.
 Lemna minor -lintiţă - plantă acvatică, flotantă,cu tulpina redusă, disciformă, ramificată
prin înmugurire, rădăcina filiformă cu caliptra în vârf.Rareori apare pe un disc un spat format din 1-
2 flori mascule reduse la o stamină şi 1 floare femelă, reprezentată de un ovar unicarpelar.Fruct
foliculă minusculă.Frecventă în toate bălţile. Folosită la furajarea bobocilor de raţă şi gâscă.
(Aici se află încadrată şi una dintre cele mai mici plante cu flori de pe glob, Wolffia arrhiza -
1,3-1,5 mm lungime şi 1mm lăţime)

7
 ORDINUL TYPHALES
Cuprinde ierburi hidrofite cu frunze liniare şi flori unisexuat monoice, dispuse pe un spadice, cu
perigonul redus, gineceu monocarpelar.
Familia Typhaceae
Plante ierboase cu tulpina înaltă, frunze ensiforme şi spongioase (conţin aerenchim). Florile sunt
mici, unisexuate, fruct capsulă.
 Typha latifolia - papura- are tulpinile îngroşate prin tecile frunzelor.Frunze lungi.
Inflorescenţa un spadix cu flori femele (formate dintr-o singură carpelă), spre bază şi flori mascule
(formate din trei stamine) la vârf, învelite iniţal într-un spadice caduc. Perigonul ambelor flori e
redus la câte un smoc de peri fini. Papura serveşte la împletit rogojini şi coşuri şi alte obiecte
casnice.
Familia Sparganiaceae
Cuprinde ierburi palustre, cu frunze lungi, liniare şi flori mici, unisexuat monoice, dispuse în
verticile glomerulate, cele femele la bază cele mascule spre vârf.
Sparganium erectum- buzduganul de apă, helofită, frunze liniare, spadicele este lung şi
sinuos, cu flori femele la bază cele mascule spre vârf. Floarea femelă este nudă, moncarpelară, cea
bărbătească are trei tepale verzi şi trei stamine. Frucrul poliachenă ascuţită. Frecventă în bălţi şi ape
lin curgătoare.

SUBCLASA ALISMIDAE

Cuprinde monocotiledonate policarpice, cu carpelele libere.

ORDINUL ALISMATALES
Familia Alismataceae
Familia cuprinde ierburi acvatice, cu frunze întregi şi cu flori mici, pe tipul trei, cu înveliş floral
dublu şi simetrie actinomorfă. Floarea are numeroase stamine şi numeroase carpele, gineceul este
superior, apocarp. Frctul este o poliachenă.
Alisma plantago-aquatica- -limbariţa, este o planta perenă, palustră, cu frunze heterofile: cele
submerseliniare sau lanceolate iar cele natante cordate, cu nervurile arcuate.Florile sunt mici,
actinomorfe, au trei sepale verzui, 3 petale albastre, 6 stamine şi numeroase carpele libere. Fructul
poliachenă.

ORDINUL HYDROCHARITALES
Familia Hydrocharitaceae
Cuprinde ierburi acvatice, adesea lipsite de vase lemnose. Au frunzele opuse sau verticilate şi
flori solitare, adesea unisexuate, cu simetrie actinomorfă. Au perigon sepaloid, ovarul tricarpelar
inferior, sincarp.
Hydrocharis morsus-ranae – iarba broaştei, este o plantă natantă, cu frunze reniforme şi flori
albe, unisexuat monoice, pe tipul trei, fructul bacă. Spre toamnă formează turioni, care sunt nişte
muguri de iermare, ce cad la fundul bălţii, regenerând planta în anul urumător. Creşte în bălţi şi ape lin
curgătoare.
Vallisneria spiralis- sârmuliţă, plantă submeră, dioică, cu frunze liniare. Florile sunt mici:
floarea bărbătească este alcătuită din trei tepale şi trei stamine (din care una este redusă la staminodii)
şi de desprinde plutind la suprafaîa apei; floarea femeiască are un peduncul lung şi spiralat, are trei
tepale verzi şi un ovar cu trei stigmate, care sunt polenizate de florile bărbăteşti aduse de valuri. După
fecundare, pedunculul se retractă şi frcutul se va maturiza pe fundul apei. Trăieşte pe fundul apelor; se
cultivă în acvarii.

8
 Elodea canadensis- ciuma apelor, este planta submersă, dioică, cu frunze lanceolate şi
verticilate. Florile sunt pe tipul trei, cele bărbăteşti se detaşează şi plutesc la suprafaţa apei. Se
înmulţesc şi vegetativ. Se cultivă în acvarii.

ORDINUL POTAMOGETONALES
Familia Potamogetonaceae
Curpinde ierburi subacvatice, cu frunze întregi, flori mici bisexuate, adesea fără înveliş floral,
ovar superior apocarp, fruct achenă.
Potamogeton crispus –broscariţă, plantă ierboasă submersă, cu frunze alterne, liniare şi încreţite,
flori mici, verzui, pe tipul patru, dispuse în spice care ies la suprafaţa apei. Fructul poliachenă.
Este frecventă în ape stagnante şi lin curgătoare.