ORDINUL RANALES

Cuprinde plante ierbacee, rar lemnoase. Florile sunt hermafrodite, cu învelişul floral format
din
piese libere, dispuse ciclic. Androceul este format din numeroase stamine iar gineceul din
numeroase
carpele libere (gineceu apocarp). Speciile din acest ordin se caracterizează prin prezenţa
alcaloizilor.
Polenizarea este entomofilă.
Familia Ranunculaceae - cuprinde plante ierbacee, rar lemnoase, anuale, bianuale sau
perene. De
obicei, rădăcina primară lipseşte, fiind înlocuită de rădăcini adventive, formate pe tulpini
subterane
(rizomi sau bulbi). Frunzele sunt foarte variate; alterne, peţiolate, întregi, lobate sau palmat
lobate.
Florile sunt pe tipul 5, rareori, 4, dispuse în inflorescenţe cimoase, rareori solitare. Ele au
simetrie
actinomorfă sau zigomorfă (mai rar). Periantul poate fi simplu sau dublu.Gineceul este
policarp,
apocarp iar androceul format din numeroase stamine. Fructul este polifoliculă sau
polinuculă, foarte rar
bacă (Actaea). Polenizarea este entomofilă, anemofilă. Plantele din această familie sunt
foarte bogate
în alcaloizi şi glicozizi, din care cauză foarte multe sunt toxice iar multe au întrebuinţări
medicinale.
Pulsatilla montana - dediţei - are floarea nutantă, cu perigonul format din 6 tepale violete.
infloreşte primăvara creşte în locuri ierboase din câmpie şi zona colinară. Este toxică.
Adonis vernalis - ruşcuţa de primăvară - este o specie perenă, ierboasă, cu flori mari cu 5-8
sepale şi 10 -20 petale galbene. Nuculele sunt păroase. Creşte în pajişti, pe coaste
însorite.Pentru
animale specia este toxică mai ales în perioada înfloritului.
Adonis aestivalis - cocoşei de câmp - este o plantă anuală, cu flori mici, cu 5 sepale, şi 6-8
sepale roşii. Este o specie segetală în culturi de cereale păioase.
Ranunculus sceleratus - boglari - specie anuală sau bianuală cu tulpina erectă şi fistuloasă.
Flori
mici cu petale galben- deschis, mai mici decât sepalele. Receptaculul este conic. Este o
specie
hidrofilă, ce creşte pe marginea bălţilor, pe locuri mocirloase. Este foarte toxic.
Ranunculus arvensis - piciorul cocoşului de semănături - este o specie anuală cu flori mici,
cu
4-8 carpele, din care se formează nucule mari acoperite cu spini.Este o specie segetală.

Nigella arvensis - negruşca - specie ierboasă cu tulpina glabră, cu tepale albastre. Segetală
în
culturile de cereale şi ruderală.
Caltha laeta - calcea calului - specie ierboasă perenă cu frunze întregi, reniforme.Foliculele
se
îngustează brusc într-un rostru. Este specie toxică ce creşte prin locuri mlăştinoase, în bălţi,
de-a lungul
apelor.
Acontium toxicum - omag - este o specie ierboasă, perenă. Plantele sunt viguroase, cu
frunze
palmat sectate, cu flori violete. Tepala superioară are aspect de coif înalt.Planta este foarte
toxică,
datorită alcaloidului aconitina. Creşte în etajul fagului, molidului şi jneapănului.
Delphinium consolida - nemţişorul de câmp. Are frunzele de 2-3 ori sectate cu segmente
liniare
filiforme.Invelişul flolar este petaloid zigomorf, cu o tepală pintenată. Florile sunt albastru -
violaceu.
Specie segetală, răspândită în toată ţara.
Delphinium orientale - se aseamănă cu specia precedentă dar inflorescenţa este
racemoasă. Este
specie segetală în culturile de păioase, mai ales în stepă şi silvostepă.
Ficaria verna - sălăţica - prezintă rădăcini tuberizate, frunze întregi, prevăzute la baza
peţiolului
cu bulbile de forma boabelor de grâu (de unde şi denumirea de grâuşor). Flori galben
aurii.Creşte prin
păduri. Primăvara, înainte de înflorire, frunzele se consumă ca salată.
Clematis vitalba - curpenul - răspândită în păduri de foioase din zoenele de deal şi câmpie.
Florile sunt mici, alb- gălbui, iar fructele, achene, prevăzute cu un rostru alungit, plumos.
Familia Berberidaceae - cuprinde plante lemnoase şi ierboase, cu frunze simple sau
compuse,
caduce sau sempervirescente, dispuse altern.Unele specii conţin în organele vegetative
alcaloizi.Florile
sun soliare sau grupate în inflorescenţe cimoase.Florile au simetrie actinomorfă, şi sunt pe
tipul 3,
ovarul este monocarpelar. Fructul este bacă sau capsulă.
Berberis vulgaris - dracila - este un arbust lemnos, spinos, cu lemn de culoare
galbenă.Florile
sunt galbene grupate în raceme. Creşte în păduri de foioase. Este gazda intermediară
pentru Puccinia
graminis (rugina grâului).
SUBCLASA AMENTIFERE
ORDINUL URTICALES
Grupează plante lemnoase, rar ierboase, acoprite cu peri aspri. Au frunze stipelate, simple,
uneori compuse, dispuse altern sau opus. Florile sunt în general unisexuate, rar bisexuate,
mici,
grupate în inflorescenţe. Florile au periant simplu sau învelişul floral poate lipsi. Androceul
are 4-6
stamine, gineceul 1-2 carpele concrescute, cu ovar superior. Polenizarea este anemofilă.
Fructele sunt
achene, samare sau drupe.
Familia Ulmaceae - cuprinde plante lemnoase, cu frunze alterne cu stipele perechi sau
simple,
adesea asimetrice, aspru păroase. Florile sunt solitare sau aşezate în fascicule bisexuate
sau unisexuate.
Fructele sunt nucule aripate (samare) sau drupe.
Ulmus laevis - arbore din păduri de foioase, adesea cultivat.Infloreşte primăvara foarte
devreme, cu florile femeieşti lung pedunculate.
Ulmus montana, Ulmus campestris - specii frecvente.
Celtis australis - sâmbovina - cu fructul drupă.

Familia Moraceae - cuprinde în general arbori sau arbuşti, rar plante ierboase.Adesea au
latex
bogat în cauciuc. Frunzele sunt simple, întregi sau sectate. Flori unisexuate. Florile femeişti
au gineceu
bicarpelar. Fructul poate fi simplu sau compus (când întreaga inflorescenţă devine
cărnoasă).
Morus alba, Morus nigra - dudul alb, dudul negru - frunzele lor constituie hrana de bază
a viermilor de mătase. Lemnul este folosit în tâmplărie, din scoarţă se pot extrage fibre
textile iar din
rădăcini se extrage o substanţă colorată galbenă. Fructele cărnoase se numesc soroze (la
formarea
fructului participă şi învelişurile florale care îmbracă achenele) şi sunt comestibile.
Ficus carica - smochin -arbust cu frunze palmat lobate, cu receptacul în formă de pară,
închizând în interior fructul format din numeroase nucule (fruct = siconă).
Ficus elastica - arbore ce se cultivă prin sere sau apartamente, originar din India unde
creşte spontan.
Familia Cannabaceae - cuprinde plante ierboase cu glande secretorii puternic
mirositoare.Frunzele sunt simple sau compuse, dispuse altern.Florile sunt pe tipul 5, cele
bărbăteşti au
5 tepale şi 5 stamine iar cele femeieşti sunt nude, fiind protejate doar de o bractee
persistentă chiar la
maturitatea fructului.Fructul este o nuculă.
Cannabis sativa - cânepa - este o plantă cu frunze palmat compuse.Exemplarele
masculine înfloresc vara, formând "cânepa de vară", utilizată pentru fibre iar cele
femeieşti, formează
"cânepa de toamnă" care produce sămnţă bogată în ulei.Varietatea indica este
bogată în substanţa
numită canabină, prezentă mai ales în vârfurile tinere ale exemplarelor femeieşti.Substanţa
are
proprietăţi stupefiante, hipnotice, sedative, diuretice. Din această plantă se prepară haşişul,
un
stupefiant deosebit de periculos, care duce la dependenţă.
Cannabis ruderalis - este de talie mai mică, cu fructe mai mici.Seminţele germinează
după iernare,în timp ce la specia tipică ele pot germina imediat după scuturare. Ruderală şi
segetală, se
combate greu cu substanţe ierbicide.
Humulus lupulus - hamei - plantă lemnoasă, cu tulpina volubilă, cu frunze opuse, palmat
fidate. Dioică.Florile femeieşti sunt aşezate câte 2 la baza unei bractei şi formează
inflorescenţe cu
aspect de mici conuri, în care se găsesc glande cu substanţe aromatice (humulină şi
lupulină). Este o
specie spontană dar se şi cultivă pentru inflorescenţele femeişti, din care se obţine o făină
ce se
foloseşte pentru fabricarea berii.
Familia Urticaceae - cuprinde plante ierbacee, prevăzute cu peri urticanţi.Nu au
latex.Frunzele
întregi, stipelate, dispuse opus sau altern.Inflorescenţe mici, adesea contractate, alcătuite
din flori mici,
unisexuate rar bisexuate. Androceul format din putine stamine, ovar bicarpelar. Polenizare
anemofilă.
Urtica dioica - urzica mare- importantă pentru fibrele textile folosite în industrie, plantele
tinere se consumă ca legume, fiind bogate în vitamine (C şi K). De regulă creşte pe terenuri
bogate în
azotaţi.
ORDINUL FAGALES
Cuprinde familii de plante lemnoase, arbori şi arbuşti cu frunze caduce sau persistente,
simple,
cu poziţie alternă. Fagalele sunt plante unisexuat monoice, rareori bisexuate. Florile mascule
sunt
dispuse în dicazii dispuse pe un ax alungit, formând amenţi caracteristici.O floare masculină
este
formată din 10-2 stamine. O floare femelă este formată din 2-3 (6) carpele, cu poziţie
inferioară, uneori
însoţite de un înveliş floral rudimentar. Polenizarea este anemofilă. Fructele sunt nucule,
samare, sau
achene prevăzute cu o cupă.
Familia Betulaceae - cuprinde plante lemnoase cu frunze stipelate întregi, penat-lobate,
caduce
sau persistente. Florile sunt unisexuate, plantele fiind în marea lor majoritate monoice.
Florile
masculine sunt grupate în amenţi, şi au 4 stamine, care uneori prin multiplicare pot deveni
numeroase.
Florile femeieşti sunt fără înveliş floral sau acesta este foarte redus, iar ovarul este
bicarpelar inferior.
Fructele sunt achene adăpostite într-o cupă.

Betula verrucosa - mesteacănul alb - arbore cu scoarţă albă, care se exfoliază, creşte în
regiunile de seş şi munte, mai ales pe terenuri despădurite.
Alnus glutinosa - arinul negru - cu frunzele emarginate, răspândit în regiuni de câmpie şi
deal, formând păduri de luncă.
Alnus incana - arinul alb, cu frunze acuminate, creşte pe lângă pâraiele de dealuri şi de
munte
Carpinus betulus - carpen - arbore răspândit în regiunile de deal
Carpinus orientalis - cărpiniţa- arbust de origine mediteraneană, care creşte în sudul ţării
(Dobrogea, Banat), formând păduri împreună cu alte specii xerofile.
Corylus avellana - florile mascule sunt grupate în amenţi, pe când cele femele sunt
situate câte 1-2 în vârful unor ramuri scurte. Fructele, achene sunt adăpostite într-o cupă
foliacee, sunt
comestibile. Este un arbust răspândit în regiunile de deal şi de munte.
Corylus colurna - alun turcesc - este un arbore ce creşte spontan numai în pădurile din
Banat.
Familia Fagaceae - grupează plante lemnoase sub formă de arbori sau arbuşti.Au frunzele
stipelate, întregi, penat lobate, caduce sau persistente, grupate altern. Florile sunt
unisexuate, plnatele
monoice. Florile masculine sunt grupate în amenţi, androceul fiind alcătuit din 4-14 stamine.
Florile
femeieşti sutn solitare sau grupate, au un periant rudimentar şi gineceu tricarpelar, inferior.
Fructele
sunt nucule înconjurate fie la bază, fie în întregime de o cupă, rezultată din proliferarea
axului
(receptaculului floral) la care se adaugă foliolele periantului cât şi nişte bractei persistente de
la baza
florii. Se cunosc circa 900 de specii de fagacee care, în zonele temperate constituie
elementele de bază
din pădurile de foioase.
Castanea sativa - castanul comestibil - arbore mediteranean, întâlnit şi la noi la Baia -
Mare. fructele sunt închise în cupe sferice prevăzute cu apendici spinoşi, şi este comestibil.
Quercus - în ţara noastră sunt mai multe specii ce cresc la câmpie şi deal, până la 500-
800 m altitudine.Repartizarea lor altitidinală este caracteristică, determinată în primul rând
de
temperatură.
Quercus robur - stejar - arbore cu frunze penat lobate, foarte scurt peţiolate, cu fructe
(ghindele) lung pedunculate.Creşte în regiunile de câmpie şi de deal, cu apa freatică
aproape de
suprafaţa solului, alcătuind stejărişe pure sau în amestec.
Quercus petraea - gorunul - arbore cu frunze mai lung peţiolate, şi ghinde sesile.
Formează păduri în zona colinară a ţării, alcătuind gorunete pure sau în amestec. Creşte
până la limita
inferioară a etajului fagului
Quercus cerris - cerul - arbore mediteranean , cu frunze coriacee şi lucioase,penat lobate,
cu lobii asuţiţi, mugurii prevăzuţi cu stipele filamentoase iar cupa ghindei cu solzi alungiţi.
Creşte în
regiuni de câmpie şi dealuri însorite, formnd păduri numite cerete.
Quercus frainetto- gârniţa- frunzele lobate (asemănătoare cu ale stejarului) , păroase pe
partea dorsală. Creşte cel mai adesea împreună cu cerul
Quercus pubescens- stejar pufos, tufan- are frunze mici, păroase pe dos, cupa ±
sesilă,formează păduri numai în Dobrogea, în regiuni călduroase, preferă soluri calcaroase.
Fagus sylvatica - fagul - arbore care populează dealurile din ţara noastră, formând păduri
pure sau în amestec cu alte foioase sau conifere. Fructul, numit popular jir, este închis
complet într-o
cupă şi este bogat în ulei.
Importanţa betulaceelor şi fagaceelor
Atât betulaceele cât şi fagaceele furnizează lemn pentru construcţii, mobilă. De asemenea
reprezintă o sursă calorică (combustibil). Scoarţa de arin se foloseşte în gosopodăria
casnică.in
industria farmaceutică se valorifică scoarţa ramurilor tinere de stejar din care se extrag
taninuri cu
proprietăţi hemostatice, antiseptice, antidiareice. Fructele de alun şi de castan se consumă
iar din cele
de fag se poate extrage un ulei ce poate fi folosit în alimentaţie.
ORDINUL ROSALES
cuprinde un număr mare de specii de plante lemnoase sau ierboase, cu o mare varietate de
forme.
Frunzele sunt prevăzute cu stipele perechi. Florile sunt dispuse în inflorescenţe diferite, rar
soliare.
Florile, la majoritatea sunt bisexuate, actinomorfe şi dispuse pe un receptacul bine dezvoltat.
Invelişul
floral este dublu, caliciu şi corolă, dialipetal, pe tipul 5. Androceul este format din numeroase
stamine,

10

iar gineceul din numeroase carpele; uneori poate avea număr mai mic de carpele sau chiar
o singură
carpelă. Fructele sunt foarte variate : folicule, nucule, drupe,bace, fructe multiple.
Familia Rosaceae - grupează peste 3000 de specii, ierboase şi lemnoase, răspândite mai
ales în
zona temperată.
Subfamilia Spireoideae - cuprinde arbuşti cu flori mici, albe, dispuse în corimb.Fruct foliculă.
Spirea van-houttei - cununiţa - frecvent cultivată în parcuri şi grădini,cu ramuri arcuate,
pendente.
Subfamilia Rosoideae - cuprinde specii arbustive sau ierboase.Florile au numeroase
stamine şi
carpele libere, apocarpe, situate inferior sau superior pe un receptacul convex sau concav.
Fructul
poate fi poliachenă sau polidrupă.
Rubus idaeus - zmeurul - arbust spinos, cu frunze penat compuse, pe dos alb păroase,
creşte în păduri monatne şi în defrişările de păduri, mai ales din etajul molidului. Florile au
petale albe.
Fructul, de culoare roşie, cu gust dulce (zmeura) se foloseşte proaspătă sau se prepară în
diverse
moduri. Plantă meliferă.
Rubus caesius- murul - este un arbust, cu tulpini plagiotrope, lăstari subţiri şi frunze
trifoliate.Florile dispuse în corimb. Creşte prin zăvoiae şi la marginea drumurilor.Prezenţa lor
indică
soluri bogate. Fructele sunt negre cu gust acrişor. Are diferite varietăţi care invadează
câmpurile de
cultură, fiind considerată, în aceste cazuri, buruiană păgubitoare.
Fragaria viridis - fragii de câmp - plantă ierboasă, cu stoloni, cu frunze trifoliate, lung
peţiolate.Caliciu dublu, receptacul roşu, la maturitate cărnos, în care se află numeroase
nucule mici.
Creşte la margini de păduri, în tufişuri.
Fragaria vesca - fragi de pădure-planta are sepalele alipite de receptaculul cărnos. Creşte
în păduri, în pajişti, de la câmpie până în zona montană.
Fragaria moschata - căpşuni - cultivat pentru fructul fals, consumat proaspăt sau
preparat în diverse feluri.
Potentilla argentea- scrântitoare- specie perenă, cu frunze 5 palmat sectate, argintiu
păroase pe partea inferioară.Flori mici, galbene. Creşte în pajişti, ruderală.
Potentilla reptans- cinci degete - are tulpina târătoare şi flori galbene, solitare. Creşte în
locuri umede, de la câmpie până în zonele montane. Este frecventă şi pe digurile mai joase
din
sistemele de irigaţie.
Geum urbanum - cerenţel - plantă cu rizom puternic, frunze alterne, neregulat -
imparipenate. Frecvent prin tufişuri şi livezi.
Agrimonia eupatoria, Sanguisorba minor, Alchemilla vulgaris, Filipendula ulmaria, -
foarte frecvente prin păşuni şi fâneţe.
Rosa canina - măceş - este un arbust spinos cu frunze penat compuse, cu stipele
concrescute cu peţiolul, cu flori mari, roz sau albe. Caliciul este format din 5 sepale din care
3 sunt
penat fidate iar 2 întregi. Creşte la marginea pădurilor, pe lângă drumuri. Se foloseşte ca
portaltoi
pentru trandafiri. Fructul este format din numeroase nucule, închise în receptacul, care la
maturitate
devine cărnos, fiind comestibi şi foarte bogat în vitamine.
Rosa centifolia, R. damascena - se cultivă pentru producţia mare de petale din care se
extrage esenţa de trandafir.
Rosa multiflora,R. indica, R. semperflorens - cultivate ca specii ornamentale.
Subfamilia Pomoideae - sunt rosaceele lemnoase importante economic, răspândite în
regiuni
temperate. Se carecterizează prin receptaculul concav, concrescut cu gineceul, formând un
fruct fals,
comestibil = poamă.
Malus domestica - mărul cultivat - cel mai răspândit pom fructifer din ţara noastră.
Provine prin selecţie artificială şi hibridarea mai multor specii de Malus. Frunzele alterne
peţiolate,
sunt păroase pe faţa inferioară. Florile sunt grupate în corimb, cu petalele pe dos roşietice
au 15-50
stamine cu antere galbene. Poamele sunt mari şi dulci.

11

Pyrus communis - păr cultivat. Cultivat. Ramuri fără spini.Frunze mari, glabre.Flori albe,
cu 15-30 stamine cu antere roşii. Fructe mari, dulci, aromate, în pulpă se întâlnesc noduli
tari, formaţi
din celule sclerenchimatice, numite sclereide.
Cydonia oblonga - gutui - arbore sau arbust cu ramuri nespinoase, cu frunze eliptice
mari, tomentoase pe faţa inferioară. Flori mari, solitare, alb -roz.Stamine 20, cu filamentele
violacee şi
antere galbene. Cultivat. Poamele sunt mari, galben-verzui, tomentoase, plăcut mirositoare,
bogate în
sclereide.
Sorbus aucuparia - scoruş - arbore sau arbust nespinos,cu frunze simple imparipenat
compuse, dispuse altern. Florile au stamine galbene. Creşte prin păduri de deal şi de munte,
la margini
de câmpie.
Crategus monogyna - păducel - arbust cu ramuri spinoase, frunze alterne, lobat sinuate
flori albe,mici, dispuse în corimb, fructe drupe, comestibile.Creşte spontan prin tufişuri şi
păduri.
Subfamilia Prunoideae - arbori şi arbuşti cu flori cu numeroase stamine, dar o singură
carpelă.
Receptaculul concav nu participă la formarea fructului.Fruct drupă.
Prunus domestica - prunul - arbore cu lăstari glabri la maturiate, fructele grupate câte
două. Mezocarpul se desprinde de endocarpul rugos.Este unul din cei mai răspândiţi pomi
fructiferi din
ţara noastră, cultivat, cu numeroase soiuri importante din punct de vedere
economic.Fructele se
consumă proaspete sau din ele se prepară gem, compot.
Prunus cersifera - corcoduş - arbust sau arbore nespinos. Flori solitare,fructe galbene sau
roşii, globuloase.Este cultivat sau creşte spontan mai ales în sudul ţării.Unele varietăţi se
folosesc ca
portaltoi pentru unele sâmburoase.
Prunus spinosa - porumbar - arbust cu ramuri spinoase, cu fructe mici, astringente,creşte
pe margini de pădure împreună cu păducelul.
Cerasus avium - cireş - arbore cu frunze mari, ovate cu marginea serată.Pe peţiol se află
2 glande nectarifere extraflorale.La înflorire, ramurile tinere nu au frunze.Florile sunt lung
pedunculate, grupate în corimb la subsuara frunzelor.Sepalele au marginea întreagă.
Fructele sunt dulci
sau amare. Cultivat.
Cerasus vulgaris - vişin- arbore cu frunze mai mici, dar mai groase decât la cireş.In
timpul înfloririi, pe ramuri se află şi frunze. Sepalele sunt serate pe margine. Fructele drupe
sunt
acrişoare. Este cultivat.
Armeniaca vulgaris - cais - arbore cu frunze lat ovate, acuminate, lucioase.Flori solitare,
sesile, albe. Endocarpul este comprimat.Este o specie termofilă, cultivată în sudul ţării. Se
consumă
fructele, proaspete sau preparate.
Persica vulgaris - piersicul - arbore sau arbust, cu frunze lanceolate. Flori solitare sau
câte 2 (mai rar), sesile, roz.fructe globuloase, tomentoase.Specie termofilă, cultivată.
Amygdalus communis - migdal - arbore cu frunze lanceolate. Flori albe- roşietice apar
înaintea frunzelor. Fructul este elipsoidal, păros şi turtit.se cultivă pentru esenţele sale,
folosite în
cofetărie şi patiserie.
ORDINUL LEGUMINOSALES
Sunt cunoscute în general sub numele de leguminoase, în baza fructului comestibil numit
legumen sau păstaie. Sunt plante lemnoase sau ierboase, cu frunze stipelate, compuse
(rareori simple),
dispuse altern uneori metamorfozate. Rădăcinile posedă nodozităţi produse de bacterii
(Rhizobium
leguminosarum) care asimilează azotul atmosferic, îmbogăţind solul în azotaţi. Florile sunt
grupate în
inflorescenţe racemoase, au simetrie predominat zigomorfă, sunt hermafrodite. Invelişul
floral : 5
sepale libere sau unite, gineceu monocarpelar, ovar superior. Polenizare entomofilă, fruct
păstaie care
se deschide longitudinal pe linia de sudură şi în dreptul nervurii mediane.Multe dintre
leguminoase
sunt bogate în substanţe proteice, depozitate mai ales în seminţe.

12

Familia Mimosaceae - cuprinde plante lemnoase şi ierboase, răspândite în regiuni tropicale,

cu
unele specii cultivate în zonele temperate. Frunzele sunt bipenat -compuse sau simplu penat
compuse,cu stipelele adesea transformate în spini. Flori hermafrodite, mici, bisexuate sau
unisexuate
(rar), grupate în inflorescenţe racemoase. Caliciul are 3-5 sepale libere, corola 3-5 petale
libere,
androceu cu stamine numeroase cu filamente lungi, colorate, gineceul unicarpelar.Fruct
păstaie.
Acacia - cuprinde specii de arbori tropicali
Acacia senegal - din acest arbore ce trăieşte în Africa, se extrage guma arabică.
Mimosa pudica - mimoza- este o specie tropicală, originară din Brazilia.Frunzele sunt
bipenat compuse.Aceste frunze se apleacă atunci când sunt atinse şi se repliază după 30
ninute.
Noaptea, frunzele se apleacă în mod natural. Inflorescenţele sunt sferice, formate din flori
mici, de
culoare roz.. Se cultivă în grădini botanice sau în aparamente, iar în regiunile calde ale
globului a
devenit o plantă ruderală ce se foloseşte pentru furaj.
Albizzia julibrissin - arbore ornamental.
Familia Caesalpinaceae - cuprinde arbori arbuşti sau chiar liane, rar plante ierboase.au
frunzele
bipenat-compuse, flori zigomorfe, hermafrodite, dispuse în raceme sau spice. Androceul are
10
stamine şi gineceul este unicarpelar, cu ovar superior. Fruct păstaie turtită.
Ceratonia siliqua -pâinea Sfântului Ion, roşcove - arbust originar din ţările arabe, cultivat
şi subsponatn în regiunile mediteraneene.
Gleditschia triacanthos - glădiţă - arbore înalt, spinos, originar din Canada. Are flori
melifere, fructul poate avea peste 40 cm lungime. La noi se cultivă pentru ornament, garduri
vii.
Cercis siliquastrum - arborele lui Iuda - arbust de talie mică cu frunze simple, adesea
reniforme. Flori roz-violaceu care apar pe tulpină şi pe ramuri înaintea frunzelor (cauliflorie).
Familia Papilionaceae - este cea mai importantă din cadrul ordinului, cuprinzând peste 10
000
specii răspândite în zonele temperate şi reci, mai puţin în zone tropicale şi subtropicale. Sunt
arbori,
arbuşti şi plante lemnoase ale căror rădăcini convieţuiesc în simbioză cu bacteriile fixatoare
de azot.
Frunzele stipelate, penat sau palmat compuse, dispuse altern. La frunzele penate, foliola
terminală se
transformă adesea în cârcel. Florile grupate în racem sunt zigomorfe, pentamere. Sepalele
sunt unite,
iar petalele sunt libere şi diferenţiate astfel :
- cea superioară este mai mare şi se numeşte stindard sau vexilum
- cele laterale sunt în număr de două, au formă de aripioare -se numesc -alae
- alte 2 petale au poziţie inferioară, sunt unite alcătuind luntriţa = carena
Androceul este format din zece stamine, acestea pot fi concrescute toate, formând un tub în
jurul
pistilului sau doar 9 stamine sunt unite şi una singură este liberă iar cele 9 stamine unite
formează un
jgheab în jurul pistilului. Rareori, staminele pot fi libere. Gineceul este monocarpelar,
superior.
% K (5) C 5 A 10 (9+1) G 1
Fructul este o păstaie sau legumen, care provine din gineceul monocarpelar.
Sophora japonica -arbore ornamental cu flori mici, verzui şi cu păstaia strangulată,
verde, cărnoasă care la maturitate devine mucilaginoasă eliberând seminţele
Miroxylon balsamum -arborele de balsam - originar din America tropicală, secretă o
răşină plăcut mirositoare
Lupinus -lupin - cu 10 specii de plante ierbcee cu frunze palmat compuse şi flori albe sau
galbene grupate în raceme. Seminţele sunt bogate în albumine şi grăsimi şi se folosesc
pentru
prepararea unui surogat de cafea, a margarinei, lecitinei, ulei, pâine pentru diabetici.Lupinus
albus -
flori albe, violacee spre vârf, se cultivă pentru ornament, îngrăşământ verde şi furaj.
Genista - arbuşti sau semiarbuşti cu sau fără spini.Frunze simple, atrene, uneori trifoliate,
flori galbene, grupate în raceme sau capitule.Genista sagitalis -grozamă - cu tulpina verde,
folicee,
aripată, trăieşte în câmpi, poieni. Genista tinctoria - drobiţă - tulpina cilindrică cu coaste
înguste.
Cytisus nigricans - lemnul bobului - frunze trifoliate, flori galbene grupate în racem.
Frunzele se înnegresc prin uscare.

13

Soja hispida - soia - Originară din Turcia este plantă anuală cu frunze păroase,
trifoliate.Florile sunt albe-violete, dispuse câte 3-9 în raceme. Se cultivă pentru seminţele
bogate în
grăsimi, proteine şi vitamine.Din făina de soia se prepară pâine, biscuiţi, surogat de cafea,
ciocolată.
Arachis hypogaea - arahide - este o plantă ierboasă, anuală, originară din Brazilia. Are
frunze 3-5 foliate, flori galbene.După fecundare ginoforul se alungeşte şi intră în pământ
unde se
formează şi se maturizează păstaia. Seminţele sunt bogate în ulei şi albumine şi se
consumă.
Laburnum anagyroides - salcâmul galben -arbust cu frunze trifoliate şi cu flori galbene
grupate în racem. Se cultivă prin parcuri ca plantă ornamentală.
Medicago - lucerna - are aprox. 100 specii ierbacee, anuale sau perene, cu funze alterne,
trifoliate. Specii : Medicago lupulina - cu flori mici galbene, comună prin păşuni şi fâneţe,
Medicago
falcata - lucernă galbenă = flori galbene, Medicago sativa - lucerna cu flori albastre leguma
răsucită
de 2-3 ori. Sunt specii cutivate, furajere.
Trifolium - trifoi - plante ierboase anuale sau perene cu frunzele trifoliate şi flori
grupate în capitule globuloase. Specii: Trifolium pratense - trifoi roşu, flori roşii, dispuse în
capitule
globuloase, se cultivă mult ca un excelent furaj, Trifolium medium - flori roşii dispuse în
capitule
globuloase, prin păduri, dumbrăvi, Trifolium repens - trifoi alb- foarte comun în fâneţe şi
păşuni
umede, Trifolium strepens - trifoi galben. La noi în ţară cresc 40 specii ale genului,
majoritatea cu
importanţă furajeră deosebită.
Melilothus - sulfină - plante anuale,bienale sau perene, cu frunze trifoliate, flori micic,
dispuse în racem. Melitothus officinalis - flori galbene, Melilothus albus - cu flori albe. Specii
melifere.
Astragalus onobrychis - cosaci - cu flori mari şi violete.in lume sunt aprox. 2 000 specii,
la noi 34.
Onobrychis viciaefolia - sparceta - plantă anuală, ierboasă, cu frunze imparipenate, flori
dispuse în raceme, fructele cu coaste spinoase. Este răspândită prin pajişti dar se cultivă
mult şi ca
plantă furajeră.
Vicia - măzăriche - plante ierbcee anuale cu frunze imparipenate terminate cu cârcei.Flori
soliatare sau în raceme axilare. Speciile sunt răspândite prin pajişti, dar majoritatea sunt
bune furajere:
Vicia faba- bobul -tulpina groasă, păstaie mare, cilindrică cu despărţituri transversale interne.
Se
cultivă pentru seminţe, folosite în alimentaţie. Vicia sativa - se cultivă pentru furaj şi
îngrăşământ
verde. Seminţele se folosesc în hrana păsărilor şi cailor.
Lens culinaris - linte - planta cu frunze imparipenate, inflorescenţă formată din 2-4 flori
pedunculate.Se cultivă pentru uz alimentar.
Lathyrus - lintea pratului - ierbose cu frunze paripenat compuse, inflorescenţa racem,
flori violete, roz sau albe.Specii răspândite prin păşuni şi fâneţe: Lathyrus sativus - flori albe,
se
cultivă în scop alimentar, Lathyrus odoratus - cu flori roşii plăcut mirositoare ce se cultivă ca
plantă
ornamentală.
Lotus corniculatus - ghizdei mărunt - plante ierbacee cu 3 foliole scurt peţiolate şi 2
stipele asemănătoare foliolelor. Flori galbene dispuse în capitule.Specie comună în toată
ţara, furajeră.
Anthyllis vulneraria - vătămătoare - pantă ierbacee cu frunze imparipenate, cu foliola
terminală mai mare decât cele laterale. Flori galbene, dispuse în capitule, caliciul este
umflat, păros,
alb=gălbui sau roşiatic.Creşte prin fâneţe, se cultivă ca furajeră.
Coronila varia - coronişte - plantă ierbacee, frunze imparipenate, flori albe sau
roşii.Furajeră.
Pisum sativum - mazărea - plantă ierboasă cu frunze paripenate şi stipele mai mari decât
foliolele. Se cultivă în scop alimentar şi furajer
Phaseolus vulgaris - fasolea - plantă volubilă cu frunze peţiolate, de obicei trifoliate.
Flori solitare sau în racem.Este una dintre cele mai importante plante alimentare, cu seminţe
bogate în
amidon, grăsimi, proteine.

14

Robinia pseudaccacia - salcâmul alb - arbore de origine nord- americană ce se cultivă ca

plantă ornamentală şi meliferă. Fixează nisipurile, lemnul are multe utilizări. Are frunze
imparipenate,
foliole întregi,cu stipelele transformate în spini. Florile dispuse în raceme.
Wistaria sinesis - plantă lemnoasă, agăţătoare, cu frunze imparipenate şi stipele
caduce.Are flori albastre - mov, mirositoare grupate în raceme pendule.
7.ORDINUL TEREBINTHALES (RUTALES)
Cuprinde plante lemnoase sub formă de arbori sau arbuşti.Au frunze simple sau penat
compuse,
nestipelate, dispuse altern sau opus.In organele lor vegetative se găsesc glande secretoare
de răşini,
balsam şi uleiuri volatile.Florile se caracterizează printr-un receptacul lăţit, prevăzut cu disc
nectarifer
şi sunt de obicei pe tipul 5.
Familia Rutaceae - cuprinde arbori sau arbuşti, rareori plante ierboase, cu frunze
nestipelate,
simple sau penat compuse, dispuse altern sau opus. Mezofilul frunzelor este bogat în pungi
secretoare
de uleiuri eterice care prin transparenţă apar sub formă de puncte transparente. Florile pot fi
bisexuate
sau unisexuate, sunt cel mai adesea actinomorfe, solitare sau grupate în inflorescenţe.
Ruta graveolens - virnanţ- este plantă cultivată sau subspontană, cu importanţă meliferă,
medicinală şi alimentară.Planta are un miros puternic, pătrunzător neplăcut.
Dictamnus albus - frăsinel - plantă ierbacee cu frunze imparipenat compuse şi flori mari
zigomorfe, purpurii până la albe cu dungi de culoare închisă, dispuse în racem. Fruct
capsulă cu
seminţe mari, negre.Emană substanţe volatile uşor inflamabile. Este plantă medicinală ce
creşte pe
coaste însorite prin poieni şi tufişuri.
Citrus aurantium - portocal - arbore de până la 8 m, cultivat în mare măsură în regiunea
mediteraneană, America. Frunzele au peţiol aripat. Florile sunt albe dispuse la subsuara
frunzelor.
Produce fructe (hesperidă) mari deosebit de apreciate.
Citrus limon - lămâi - arbust spinos cu frunze simple cu peţiol nearipat. Flori cu petale
roşietice în partea externă şi albe în partea opusă. Produce fructe comestibile, acrişoare
bogate în acid
citric şi vitamina C. Se cultivă în numeroase soiuri şi varietăţi.
Citrus reticulata - mandarinul - arbust nespinos cu frunze lanceolate, flori albe mici,
portocalii cu gust dulce. Fructe dulci.
Citrus decumana - Grape Fruit - arbust originar din Malaezia, cu fructe mari globuloase
galbene cu gust amărui.
Familia Anacardiaceae - cuprinde specii de arbori sau arbuşti răspândiţi în regiuni tropicale
şi
subtropicale. In organele vegetative au organe rezinifere. Flori actinomorfe (rar zigomorfe)
bisexuate
sau unisexuate grupate în cime sau racem de obicei pe tipul 5. Fruct drupă sau capsulă.

16

Mangifera indica - mango - specie cultivată în zone cu climat cald, importantă pentru
fructele şi seminţele comestibile.
Pistacia vera - fistic -din care se extrag substanţe folosite în alimentaţie
Cotinus coggygria - scumpia -arbust cu frunze alterne, nedivizate, întregi pe margini.
Flori pe tipul 5, verzui fructul drupă. Specie pontic- mediteraneană frecventă prin locuri
stâncoase, pe
substrat calcaros prin părţile sud-estice ale ţării. Se cultivă ca plantă ornamentală, iar din
lemnul şi
rădăcinile de scumpie se obţin substanţe colorate.
Rhus typhina - oţetar - arbore sau arbust cu frunze imparipenat compuse cu 11-13 foliole
alungit lanceolate.Inflorescenţă panicul păros dens, verzui. Fructe roşii purpurii. Specie
originară din
America de Nord, frecvent cultivată ca arbore de ornament.
Familia Simarubaceae - specii lemnoase răspândite în zone cu climat cald. Au frunze penat
compuse sau simple.
Ailanths glandulosus - cenuşar - singura specie din ţara noastră care se cultivă în scop
ornamental sau uneori pentru fixarea coastelor.Arbore înalt de 20-40 m cu frunze lungi
imparipenat
compuse din 13-15 foliole. Flori mici de culoare verde adunate în panicule. Este originară din
China.
9. ORDINUL GERANIALES
Grupează plante ierboase, cu frunze stipelate, simple, dispuse altern. Florile sunt bisexuate
sau
unisexuate, actinomorfe şi pentamere.
Familia Oxalidaceae - specii ierboase cu frunze palmat sau penat compuse, lung peţiolate,
cu
foliole sensibile.Florile grupate în cime sau raceme sunt bisexuate, actinomorfe, pe tipul
5.Fruct
capsulă.
Oxalis acetosella - măcrişul iepurelui - plantă ierboasă cu frunze trifoliate
acrişoare,rizom subteran şi flori albe. Specie caracteristică pădurilor de fag şi de molid, pe
soluri acide
formează un strat ierbos caracteristic.
Oxalis stricta - flori galbene grupate câte 1-4 pe un peduncul, buruiană prin grădini de
zarzavaturi, locuri cultivate şi ruderale
Oxalis corniculata - cultivate în apartament
Familia Linaceae - cuprinde specii ierboase cu frunze simple, întregi, opuse sau alterne.
Flori
actinomorfe pe tipul 5. Baza filamentelor staminale este unită într-un inel care prezintă şi
glande
nectarifere.Gineceu format din 2-5 carpele este superior. Fruct capsulă.
Linum usitatissimum- inul cultivat - originar din Caucaz, se cultivă pentru fibrele textile.
Plantă anuală, tulpina de 70-130cm, frunze lanceolate, lungi, flori autogame, lung
pedunculate, petale
azurii, rar albe. Din seminţe se extrage ulei folosit în pictură.Turtele de in rămase după
extragerea
uleiului reprezintă un valoros nutreţ concentrat
Linum hirstum - in mare- peren cu petale albastru deschis
Linum flavum - in galben - peren cu flori mari galbene
Familia Zygophyllaceae - plante lemnoase sub formă de arbori sau arbuşti din regiunile
calde
Zygophyllum fabago - castravetele de mare - plantă ierboasă perenă, cu frunze opuse, flori
pe
tipul 5 cu petale ruginii. Creşte la noi pe coastele abrupte de pe litoral.
Tribulus terrestris - colţii babei - plantă anuală cu tulpini subţiri, frunze opuse, cele inferioare
alterne paripenat compuse, fructe prevăzute cu apendici ţepoşi.Buruiană comună prin
ogoare, margini
de drum, mai ales pe soluri nisipoase.
Nitraria shoberi - arbust spinos foarte ramificat, frunze simple mici, flori albe verzui pe tipul 5
cu 15 stamine. Creşte la Vulcanii Noroioşi din judeţul Buzău, provine din stepele sărate ale
URSS.
Familia Geraniaceae - plante ierboase sau subarbustive, cu peri galndulari care secretă
substanţe volatile.Frunzele sunt simple, lobate sau penat compuse, dispuse altren sau opus.
Flori pe
tipul 5, androceul format din 15, 10, 5 stamine cele externe mai scurte şi adesea
sterile.Gineceul
superior format din 3-5 carpele incomplet sudate. După fecundare receptaculul floral
împreună cu
carpelele formează un rostru alungit care contribuie la formarea fructului uscat, care este o
capsulă.La
maturitate fructul se desface de la bază spre vârf în 5 mericarpii prevăzute cu un filament
lung,
higroscopic, care prin răsucire contribuie la diseminarea seminţelor şi la pătrunderea lor în
sol.
Geranium robertianum - năprasnica - cu miros neplăcut, răspândită prin poieni.
Erodium cicutarium - pliscul cocorului - cu frunze divizate penat.Buruiană comună prin
grădini de zarzavaturi, păşuni.
Pelargonium zonale - muşcata - plantă cultivată în apartamente, cu peri galnduloşi, flori
în înflorescenţe multiflore, adeseori umbeliforme. Are numeroase soiuri horticole. Unele
specii sunt
cultivate pentru extragerea uleiurilor eterice, apreciate în industria parfumurilor.
Familia Tropaeolaceae - specii ierboase, la noi cultivate
Tropaeolum majus - conduraşi, colţunaş - plantă anuală agăţătoare frunze peltate, întregi
sau uşor lobate, flori axilare, lung pedunculate, mari, zigomorfe pintenate cu sepale
petaloide şi petale
galben portocalii. La noi se cultivă în apartamente sau grădini.
11. ORDINUL UMBELLIFLORALES
Grupează plante cu precădere ierboase, rar lemnoase, cu frunze foarte variate, dispuse
altern.
Florile sunt mici, actinomorfe, dispuse în inflorescenţe de tip umbelă. Florile sunt pe tipul 5,
învelişul
floral este reprezentat de caliciu şi corolă iar uneori este foarte redus. Stamine 5, gineceu în
general 5,
cu ovar inferior. Fruct bacă, drupă, achenă, dicariopsă.
Familia Hederaceae - cuprinde plante lemnoase, cu frunze întregi sau compuse, alterne
Hedera helix - iedera -plantă lemnoasă, agăţătoare, fixată prin rădăcini adventive, cu
frunze sempervirescente care pe ramurile fertile sunt întregi iar pe celelalte sunt palmat
lobate. Florile
sunt mici, verzi, grupate în umbele apar toamna. Fructele sunt bace de culoare neagră, se
maturizează
iarna.
Panax ginseng - ierbacee perenă originară din China cu rădăcini mari folosite în scopuri
medicinale (tonifiant, în afecţiuni cardiace, reumatism , TBC).
Familia Umbelliferae - este o familie mare, cu mare importanţă economică. Sunt plante
ierboase, cu rădăcini pivotante, tulpini fistuloase, articulate cu noduri şi internoduri. Frunzele
sunt
alterne, amplexicaule, cu teaca foarte bine dezvoltată, penat şi palmat sectate rareori întregi.
Florile
sunt grupate în inflorescenţă umbelă simplă sau compusă. La baza umbelei se găseşte un
involucru
alcătuit din bractei iar la baza umbelulelor se află un involucel format din bracteole. Florile
sunt
bisexuate, actinomorfe, caliciul are 5 sepale mici sau lipseşte, corola din 5 petale albe, 5
stamine,
ovarul bicarpelar, inferior, fruct dicariopsă. Fructul se desface în 2 părţi numite mericarpii
fixaţi de un
carpofor bifurcat. Pereţii fructului sunt străbătuţi de canale secretorii cu uleiuri eterice. Toate
organele
umbeliferelor conţin canale cu uleiuri eterice, heterozide, alcaloizi.
Eryngium campestre - scaiul dracului - are flori dispuse în capitule verzi. Frecventă în
pajişti neîngrijite.
Sanicula europaea - sănişoară - frunze palmat partite, inflorescenţă din umbele
capituliforme.Creşte în păduri.
Daucus carota - morcov- plantă bianuală cu rădăcina pivotantă. Frunze 2-4 penat partite.
Inflorescenţa umbelă regulat compusă. Se cultivă Daucus carota ssp. sativus pentru
rădăcina groasă,
galben portocalie ce conţine vitamina A, B, C, K şi caroten.
Petroselinum hotrense - pătrunjel - plantă complet glabră cu miros caracteristic.Rădăcina
pivotantă adesea îngroşată. Tulpina cilindrică, frunze 2-3 penat sectate. Se cultivă mult.
Pastinaca sativa - păstârnac - plante bianuale sau perene cu rădăcina pivotantă cu miros
caracteristic. Frunze penat sectate. Se cultivă Pastinaca sativa var hortensis ca aliment,
condiment,
nutreţ pentru animale.
Apium graveolens - ţelina - frunze 1-2 penat sectate. Frecvent cultivată ca legumă şi
condiment, diferite varietăţi.
Levisticum officinale - leuştean - plantă glabră, lucitoare, robustă cu miros puternic,
caracteristic. Frunze întunecat verzi,se cultivă pentru uz culinar, medicinal.
Anethum graveolens - mărar - plantă anuală, glabră cu frunzele de 3- 4 ori penat sectate,
cu foliole liniare.se cultivă pentru frunze,care se folosesc drept condiment.
Carum carvi - chimen- se folosesc în alimentaţie şi medicină fructele cu proprietăţi
aromatice şi condimentare. Creşte spontan sau cultivat.
Coriandrum sativum - coriandru -are frunze glabre, fructele se folosesc în alimentaţie,
drept condiment şi în farmacie.
Pimpinella saxifraga - pătrunjel de câmp -spontană, creşte prin fâneţe şi păşuni.

19

Pimpinella anisum - anason - cultivat pentru fructele sale folosite la aromatizarea

mâncărurilor sau băuturilor.
Cicuta virosa - cucuta de apă- plantă cu rizom cărnos, gol pe dinăuntru, flori albe. Foarte
otrăvitoare.
Conium maculatum - cucuta - tulpina cilindrică, striată, fistuloasă. Otrăvitoare, conţine
alcaloidul coniină. Se foloseşte din vechime în medicină.
12.ORDINUL CELASTRALES
Grupează plante lemnoase cu flori mici, verzui, caracterizate printr-un disc nectarifer prezent
la
majoritatea speciilor.
Familia Celastraceae- cuprinde arbori, arbuşti cu frunze opuse sau alterne, inflorescenţe
formate din flori mici, verzui cu disc nectarifer bine dezvoltat pe care sunt prinse staminele.
Euonimus europaea - salba moale - arbust sau arbore frunze opuse, flori vezi-gălbui cu
antere galbene. Creşte spontan în regiunea de câmpie şi de coline. Este apreciată ca specie
valoroasă,
frecvent se cultivă şi în parcuri.
Euonimus japonicus - salbă japoneză - specie ornamentală, originară din Japonia, cu
frunze opuse persistente
13.ORDINUL RHAMNALES
3.ORDINUL CRUCIFERALES
Grupează plante ierboase, cu frunze alterne. Au flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe,
cel
mai adesea pe tipul 4. Învelişul floral este diferenţiat în caliciu şi corolă, libere. Androceul
este format
din multe stamine, iar gineceul este sincarp, superior.
Familia Cruciferae - cuprinde plante ierboase, foarte rar arbustive, cele mai multe anuale, cu
ciclul vital scurt (de câteva săptămâni), răspăndite cu precădere în regiunile temperate,
acoperite cu
peri simpli sau ramificaţi. De regulă au rădăcini pivotante.frunzele sunt alterne, de diferite
forme,
adeseori cele bazale adunate în rozetă.Florile sunt grupate în inflorescenţe racemoase.
Florile sunt
bisexuate, pe tipul 4; caliciul este format din 4 sepale dispuse pe două cicluri iar corola din 4
petale
dispuse în cruce, de unde şi denumirea familiei de Crucifere. Androceul este tetradinam
alcătuit din 2
stamine externe scurte şi 4 interne mai lungi, provenite prin dedublare. Gineceul este
bicarpelar,
sincarp, fructul este silicvă sau siliculă ce are în interior un perete fals de origine placentară
care
împarte cavitatea fructului în două loje.(fructul reprezintă un important criteriu de clasificare).
În ţara
noastră se cunosc aprox. 200 specii de Crucifere, multe plante din ele plante oleaginoase,
alimentare,
condimentare sau de nutreţ, unele apar ca buruieni dăunătoare în semănături.
Brassica oleracea - varza -este o specie ierbacee bianuală, care înfloreşte în al doilea an
ce provine din specia perenă spontană Brassica oleracea var. sylvestris care creşte pe
litoralul
mediteranean.
Brassica oleracea var.capitata - varza cu căpăţână sau de iarnă de la care se
întrebuinţează frunzele mugurelui uriaş.
Brassica oleracea var. gongylodes - gulia - cu tulpina scurtă, globulos îngroşată ce se
consumă.
Brassica oleracea var.botrytis - conopida - tulpina scurtă, terminată într-o inflorescenţă
foarte ramificată, deasă, scurtă cu flori incomplet dezvoltate înconjurată de frunze superioare
mari.
Brassica oleracea var.gemmifera - varza de Bruxelles - pe a cărei tulpină alungită se
dezvoltă muguri sub forma unor mici căpăţâni, ce provin din mugurii axilari.
Brassica napus - nap - frunze inferioare peţiolate, cele superioare sesile, amplexicaule.
Florile de culoare galben viu. Plantă anuală sau bianuală cultivată în câteva varietăţi şi soiuri
pentru
rădăcinile tuberizate sau pentru seminţele oleifere.
Sinapis arvensis - muştarul de câmp. Frunzele mijlocii şi superioare neregulat lobate sau
fidate.Silicvă lungă.Buruiană caracteristică semănăturilor de primăvară, creşte pretutindeni
în ţară,şi pe

22

lângă drumuri şi prin ogoare.(seminţele îşi păstrază în sol capacitatea de germinare timp de
mai multe
decenii). Este o plantă bună meliferă, seminţele sunt bogate în uleiuri grase.
Sinapis alba- muştar alb -are frunzele lirate cu 2-3 perechi de segmente.Silicva este lungă
de 3-4 cm. Se cultivă pentru seminţele bogate în uleiuri grase. Uleiul extras are importanţă
tehnică şi
alimentară. Turtele de muştar sunt folosite ca materie primă pentru obţinerea făinii de
muştar,
întrebuinţată pentru prepararea muştarului alimentar. Turtele nu pot fi folosite ca nutreţ
deoarece irită
mucoasa tubului digestiv, însă planta poate fi cultivată în amestec ca furaj verde, fiind
apreciată şi ca
plantă meliferă.
Raphanus sativus - ridiche cultivată - este originară din regiunile est-mediteraneene,
cultivată pentru rădăcinile sale, respectiv axa hipocotilă, îngroşată comestibilă (gustul
înţepător se
datoreşte sulfurii de alil) şi cu proprietăţi medicinale (antiscorbutică şi diuretică). Florile au
petale
alburii sau violete. Se cultivă numeroase forme şi soiuri, fiind consumate în stare crudă.
Armoracia rusticana - hrean - plantă perenă cu rădăcina groasă,albă, cărnoasă. Frunzele
bazale sunt lung peţiolate, cu limb mare, ovat-lanceolate, cele mijlocii şi superioare
nedivizate. Florile
au petale albe.Creşte spontan dar se şi cultivă pentru rădăcinile folosite drept condiment cu
miros şi
gust arzător.Sucul propaspăt are proprietăţi antiscorbutice.
Raphanus raphanistrum - ridichea sălbatică-este buruiană anuală, originară din regiunile
mediteraneene, răspândită prin semănături, pe lângă drumuri. Are flori galbene, silicvă
subţire,
strangulată cu rostru lung.
Capsella bursa pastoris - traista ciobanului - buruiană anuală, foarte comună în locuri
cultivate, pe lângă drumuri. Are funze bazale simple runcinate, dispuse în rozetă, iar cele
tulpinale,
sesile, nedivizate. Flori albe dispuse în racem.Fruct siliculă.
Sisymbrium sophia - voinicică - buruiană anuală cu frunze de 2-3 ori penat sectate,
florile cu petale mici, fruct silicvă. Comună în regiunea de şes şi de munte pe lângă drumuri,
garduri,
locuri ruderale.
Lepidium draba- urda vacii - buruiană comună prin semănături, locuri ruderale, unde
apare de obicei în pâlcuri.Tulpina este dreaptă, cu frunze late, sesile.Flori albe, siliculă
nearipată.
Lepidium ruderale- buruiană cu miros neplăcut, foarte comună pe lângă drumuri, locuri
ierboase.frunzele bazale şi tulpinale inferioare peţiolate, dublu penat sectate iar cele
superioare liniare,
nedivizate.
Crambe maritima - varza de mare-
Mathiola incana - micsandre - plantă ornamentală anuală sau perenă, originară din jurul
Mării Mediterane, unde creşte prin locuri stăncoase. Tulpina erectă la bază cu frunze
simple,îngust
lanceolate. Flori cu petale roz, purpurii, violete, silicvă lungă, cilindrică. Există numeroase
forme
horticole care se cultivă, în special cele cu florile mari, frumos mirositoare.
Cheiranthus cheiri - micşunele ruginii - plantă ornamentală bianuală sau perenă cu
tulpina erectă, frunze simple lanceolate acoperite cu peri. Florile au petale galben -aurie cu
nunaţe
brune, silicve lungi, păroase. Se cultivă în grădini, parcuri. Seminţele conţin glicozizi
cardiotonici cu
importanţă medicinală.
4.ORDNUL PAPAVERALES
Grupează familii de plante ierboase (rar lemnoase). Reprezentanţii acestui ordin se
caracterizează
prin capacitatea de a produce alcaloizi, care sunt extrem de variaţi şi complecşi.
Familia Papaveraceae- cuprinde plante ierboase, cu frunze simple, alterne.Florile solitare
sau
grupate în inflorescenţe cimoase, sunt actinomorfe, caliciul dialisepal, format din 2 sepale,
caduc,
corola dialipetală, formată din 4 petale. Androceul format din numeroase stamine. Gineceul
este
superior, multicarpelar, sincarp, fructul capsulă. În organele vegetative se află vase laticifere.
Papaver somniferum -mac - plantă anuală cu tulpina erectă, frunze superioare
amplexicaule, cu incizii neregulate. Au flori mari, de obicei roşii. Fructul capsulă poricidă.Se
cultivă
mult datorită importanţei medicinale şi în alimentaţie. Din capsulele imature, prin incizarea
acestora se
obţine opiul brut, alcătuit din 25 de alcaloizi dintre care unii cu importanţă medicinală:
morfina,

23

narcotina, papaverina, codeina, cu acţiune narcotică, calmând durerile şi tusea. Folosirea

opiului drept
narcotic, este toxică, produce stări de halucinaţie, dă dependenţă, distruge sănătatea. De la
mac se
folosesc şi petalele sub formă de extract apos cu proprităţi pectorale şi antibiotice. În
alimentaţie se
folosesc seminţele.
Papaver rhoeas - macul roşu - buruină comună prin semănături sau la marginea
drumurilor. Flori roşii mai rar albe cu pete negricioase la baza petalelor.
Chelidonium majus - rostopasca- specie perenă cu frunze sectate, cu marginea foliolelor
rotunjite. Flori portocali galbene adunate în inflorescenţe umbeliforme. Sepale 2 caduce,
petale 4,
stamine numeroase, fruct capsulă silicviformă. Planta conţine latex portocaliu, folosit de
mult, remediu
popular împotriva unor boli de piele şi negilor. Latexul conţine alcaloizi foarte toxici. Este
folosită ca
plantă medicinală în tratarea unor afecţinui gastrice şi hepatice.
Familia Fumariaceae - cuprinde plante ierboase care se deosebesc de papaveracee prin
absenţa
latexului şi florile cu simetrie zigomorfă.
Fumaria vaillantii - fumăriţa - specie răspândită prin culturi sau la marginea drumurilor.
Are frunze bipenate cu foliole liniare, flori mici, roşietice, violacee, zigomorfe, dispuse în
racem.
Corydalis solida - brebenei - au tuberculi subterani, frunze penate, flori zigomorfe,
violet-roşietice dispuse în raceme laxe. Frecventă prin păduri de foioase din regiunea
montană.
5.ORDINUL CUCURBITALES
Grupează plante ierboase rar lemnoase ce se caracterizează prin corola gamopetală.
Familia Cucurbitaceae - este singura familie a ordinului. Sunt în marea majoritate plante
ierboase cu tulpini fistuloase, târâtoare sau agăţătoare cu ajutorul cârceilor. Au frunze
simple, alterne,
întregi sau lobate şi adesea acoperite cu peri aspri. Florile sunt actinomorfe, unisexuate
monoice sau
dioice, pe tipul 5. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, albă sau galbenă,androceu format
din 5
stamine de obicei libere, gineceu tricarpelar, sincarp, inferior. Fructul este peponidă (sau
melonidă) de
mărime şi formă variată.
Ecbalium elaterium - plesnitoarea- plantă anuală cu tulpină târâtoare relativ scurtă,
lipsită de cârcei cu frunze cordat ovate, flori unisexuat monoice, corola palid-galbenă, fruct
alungit,
care se desprinde de penduncul iar miezul lichid ţâşneşte înafară împreună cu seminţele.
Populează
terenurile nisipoase din Dobrogea.
Cucurbita pepo- bostan - plantă anuală cu limbul foliar ascuţit lobat. Fruct mare,
globulos. Se cultivă pentru fructele cu importanţă alimentară sau furajeră în numeroase
varietăţi sau
forme.
Cucurbita maxima - dovleac turcesc - plantă anuală originară din America de Nord.
Fructul este mare, globulos cu miez de obicei galben portocaliu. Se cultivă numeroase soiuri
şi
varietăţi, fructele fiind colorate la exterior în verde, galben sau cenuşiu.
Cucumis sativus - castravete - plantă anuală originară din India, cu frunzele cu limbul
cordat lat -ovat, cu lobi ascuţiţi. Flori unisexuat monoice cu corola galbenă. Fruct alungit
cilindric, în
tinereţe aspru - păros. Cultivat pentru fructele ce se consumă creude sau murate.
Cucumis melo - pepenele galben- are frunzele cu limbul cordat, fructe ovoidale sau
globuloase cu suprafaţa netedă sau reticulată. Se cultivă pentru miezul dulce, comestibil.
Citrullus lanatus - pepene verde - plantă anuală, păroasă, cultivată pentru fructele sale
mari, globuloase,verzi la exterior roşii la interior. Frunze penat sectate, cârcei ramificaţi.
Corola
galbenă.
Luffa cylindrica - lufa, buretele vegetal - plantă anuală, monoică, agăţătoare cu cârcei
ramificaţi, fruze 5-7 lobate, flori galbene, cele mascule dialipetale.Fruct cilindric, lung cu o
reţea de
fascicule libero-lemnoase elastice rezistente care după uscare şi preparare serveşte ca
burete de baie
sau este folosit ca materie primă în industria celulozei.
Lagenaria siceraria - tigva - plantă anuală cu frunzele cu limb cordat ovat, cârcei
ramificaţi. Florile cu corolă galbenă gamopetală. fruct de forme variate. Se cultivă
numeroase varietăţi,
numeroase forme horticole, mai ales ca plantă decorativă.
1. ORDINUL CARYOPHYLLALES
Cuprinde plante ierboase, rar lemnoase, cu frunze simple.Florile sunt mici, bisexuate sau
unisexuate, de obicei actinomorfe.Inveliş floral dublu : caliciu şi corolă : caliciul unit, corola
cu petale
libere. Fructul capsulă sau nucule.
Familia Caryophyllaceae - sunt plante ierboase cu tulpini articulate, îngroşate la noduri, cu
frunze simple, întregi, opuse, cu baza adesea în formă de teacă. Florile sunt grupate
frecvent în dicazii
caracteristice, sunt bisexuate, actinomorfe, pe tipul 5. Caliciul gamosepal (sau dialisepal) şi
persistent,
corola dialipetală. Gineceul 5-2 carpelar, sincarp, superior, prevăzut la partea inferioară cu
un ginofor.
In floare se mai află glande nectarifere. Fruct capsulă.
Dianthus carthusianorum - garoafa de câmp - specie spontană,perenă, cu frunze înguste.
Flori dispuse în inflorescenţe capituliforme, terminale.Florile cu petale unguiculate şi lamina
dinţată.
Specie comună prin coline nisipoase, fâneţe montane.Specia are numeroase varietăţi
cultivate.Genul
Dianthus are multe specii cultivate cu valoare decorativă.
Silene inflata - guşa porumbelului- plantă perenă cu caliciul gamosepal, petale colorate,
flori bisexuate grupate în dicazii.Comună prin fâneţe şi păşuni.
Saponaria officinalis - săpunăriţa-plnată perenă,înaltă de circa 50 cm., cu frunze opuse,
flori albe sau roşietice, dispuse terminal.Creşte pe marginea râurilor, uneori cultivată în
grădini.
Rădăcina plantei conţine saponine, fiind folosită uneori la spălatul rufelor.
Agrostema githago - neghina- specie anuală, frunze liniare, opuse, sesile, flori puţine,
bisexuate.Seminţele sunt mari, reniforme mărunt ornamentate. Buruiană comună prin
culturile de
cereale. Seminţele conţin agrostemină toxică; ajunse în făină prin măcinare dau făinii o
culoare
negricioasă iar pâinii gust de usturoi şi culoare albăstruie, iar consumarea duce la tulburări
nervoase.
Stellaria media - rocoina- buruiană comună prin semănături sau locuri umbrite. Tulpini
prevăzute cu un şir longitudinal de peri. Frunze scurt pedicelate, flori mici albe.
Familia Phytolaccaceae - specii tropicale ierbacee sau arbustive
Phytolacca americana - cultivată ca plantă ornamentală
Familia Nyctaginaceae - specii americane, ierboase sau arborescente, cu inflorescenţele
înconjurate de bractei petaloide.
Mirabilis jalapa - frumoasa nopţii - plantă anuală, cultivată prin grădini, cu flori viu
colorate, cu perigon hipocrateriform lung de 3 cm.şi cu rădăcinile au proprietăţi vomitive şi
laxative.
Bougainvillea spectabilis - liană cultivată în sere, orininară din Brazilia. Tulpina
spinoasă, flori mici, concrescute câte 3 fiecare cu câte o frunză colorată, mare, persistentă
pe fruct.
Familia Chenopodiaceae - cuprinde plante ierboase halofile sau de terenuri aride.Frunzele
adesea alterne, simple, uneori reduse.Florile sunt foarte mici,adunate de obicei în
inflorescenţe dese.
Sunt actinomorfe sau zigomorfe,bisexuate sau unisexuate, cu perigon sepaloid, uneori
complet redus.
Fruct achenă sau capsulă.
Chenopodium album - spanacul sălbatic - buruiană, nitrofilă cu frunzele peţiolate,
păroase -peri veziculoşi mărunţi.Comună în culturi sau la marginea drumurilor, ruderală.
Spinacia oleracea -spanac cultivat - plantă legumicolă anuală sau bianuală, cultivată
pentru frunzele bogate în vitamine, originară din Caucaz.
Beta vulgaris - sfecla -plantă cultivată bianuală.Are numeroase soiuri sau varietăţi
cultivate pentru rădăcina îngroşată, cărnoasă.Beta vulgaris var. saccharifera - sfecla de
zahăr conţine
în rădăcină 15-28 % zahăr.

27

Atriplex hortensis - loboda cultivată - plantă cultivată ca legumă pentru frunzele sale cu
limbul mare, hastat. Florile sunt unisexuat monoice, grupate în glomerule. Florile mascule au
perigon
sepaloid, florile femele su periogon sepaloid sau sunt lipsite de perigon.
Familia Amaranthaceae - cuprinde plante ierbacee anuale, cu frunze alterne, flori mici
bisexuate sau unisexuate.
Amaranthus retroflexus - ştir - plantă comună prin locuri ruderale, pe ogoare, buruiană.
Florile sunt dispuse în inflorescenţe spiciforme sau glomerulate.
Familia Cactaceae - plante perene, terestre sau epifite, cu tulpini cărnoase, verzi, foarte
diferite
ca înfăţişare, frunzele (când există) sunt late sau cilindrice. Dar de obicei frunzele sunt foarte
reduse
sau transformate în spini. Flori solitare, actinomorfe au înveliş floral format din numeroase
sepale şi
numeroase petale. Fructul bacă. Sunt plante xerofile şi termofile ce cresc în regiunile aride,
deşertice.
Opuntia vulgaris - are tulpini lăţite, flori galbene, este frecvent cultivată ca specie
decorativă.
Epiphyllum - cu tulpini globuloase
Zygocactus truncatus - crăciuniţa -cultivată în apartamente
5.ORDINUL BORAGINALES
Grupează familii de plante ierboase cu frunze alterne. Se caracterizează prin flori pe tipul 4
sau
5, actinomorfe, gamopetale.
Familia Boraginaceae
Cuprinde plante ierboase (rar arbustive sau arborescente),majoritatea pãroase (excepţional
glabre).Frunzele sunt simple,nestipelate şi alterne. Florile sunt dispuse în inflorescenţe cime
unipare
(scorpioide) şi actimorfe, pe tipul 5.
Lycopsis orientalis - ochiul boului – plantă ierboasă, creşte prin locuri cultivate sau
pe marginea drumurilor, în Dobrogea.
Symphytum officinale – tãtãneasã - Plantã ierboasã perenã, cu un rizom gros,
ramificat. Frunzele sunt mari, opuse, florile pe tipul 5, în inflorescenţã cin cin. Caliciul format
din 5
sepale, corola tubuloasã formatã din 5 petale, fruct nuculã. Creşte pe marginea pâraielor,
prin
şanţuri, fâneţe umede, lunci, zãvoaie.
Pulmonaria officinalis - mierea ursului. Plantã ierboasã perenã, cu rizom gros, lung ,
frunzele alungit-ovate, cele bazale cu peţioli lungi. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o
inflorescenţã cimã scorpioidã. Corola este în formã de pâlnie, roşie sau roşie violacee, iar
înainte de
cãdere albastrã cerulee. Fruct nuculã. Creşte prin pãduri de foioase, fâneţe, margini de
pãduri.
Lithospermum officinale - Plantã perenã ierbacee, Frunzele aspre, lanceolate. Florile
sunt mici, solitare, scurt pedicelate, dispuse în cincin. Caliciul din 5 sepale, corola micã,
infundibuliformã, alb gãlbuie, staminele fixate pe tubul corolei, fruct nuculã. Comunã în
întreaga
ţarã, la marginea drumurilor, zãvoaie, marginea râurilor şi lacurilor.
Myosotis silvatica - nu mă uita , flori albastre, comună prin păduri, fâneţe.
Familia Convolvulaceae - specii de plante ierboase sau arbustive, cu frunze simple, alterne.
Flori bisexuate actinomorfe, pe tipul 5. Gineceu superior format din 5-2 carpele unite. Fruct
capsulă.
Convolvulus arvensis - volbura, rochiţa rândunicii - buruiană târâtoare care invadează
culturile dar şi zonele ruderale. Are tulpini volubile cu frunze hastate, flori pedunculate
solitare, cu
corola în formă de pâlnie alb -roz. Fruct capsulă.
Pharbitis hispida - zorele- plante ierboase cultivate, ornamentale.
Ipomea batatas - batatele - originară din America centrală, se cultivă pentru rădăcinile
groase, tuberizate asemănătoare cartofului, bogate în amidon, vitamine şi zahăr. Rădăcinile
se cunosc
sub numele de cartof dulce.
Familia Cuscutaceae - cuprinde doar genul Cuscuta
Cuscuta - are aprox. 200 specii de plante ierbacee, parazite holoparazite, lipsite de
rădăcini care parazitează pe tulpinile plantei gazdă. Are tulpini volubile, filiforme, ramificate
prevăzute
cu haustori. Prezintă frunze mici, gălbui sau roşcate. Flori mici, grupate în cime
capituliforme,
bisexuate. Caliciul este gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă.Gineceu 2 carpelar, ovar
superior.
Fruct capsulă cu 2-4 seminţe mici. Multe specii parazitează plante sponatne dar unele din
ele
parazitează pomii din pepinirea sau culturi de plante ierboase de ex. lucerna,trifoi, in,
cânepa. hamei,
linte, soia, sfeclă, producând pagube mari. Toate speciile de Cuscuta sunt parazite (buruieni)
de
carantină. Se aplică măsuri variate, de prevenire şi combatere, menite să oprească
răspândirea
torţelului prin seminţe.
Cuscuta europaea, C.trifloii, C.campestris, C.monogyna.
Familia Polemoniaceae - plante răspândite mai ales în America de Nord. La noi cultivate
Polemonium coeruleum -scara Domnului - flori albastre dispuse în cime
Phlox paniculata - brumărele - specie perenă cu frunze simple, lanceolate, opuse.
Inflorescenţa terminală cu flori roşii. Se cultivă numeroase varietăţi horticole.

31

Cobaea scandes - plantă ornamentală, originară din Mexic, cu tulpină agăţătoare, frunze
compuse din 2-3 perechi de foliole.Flori soliate, lung pedunculate. Se foloseşte pentru
ornament:
bacoane, ferestre.
6.ORDINUL SOLANALES (Scrophulariales)
Cuprinde mai multe familii de plante ierboase, mai puţine lemnoase, răspândite îndeosebi în
zonele temperate.Unele specii au tuberculi subterani.Frunzele sunt simple, nedivizate sau
divizate. Se
caracterizează prin flori gamopetale, pentamere, zigomorfe( mai rar actinomorfe). Androceul
format
din 5, 4 sau chiar două stamine, de regulă concrescute cu tubul corolei.Gineceul este
superior
bicarpelar. Fruct bacă sau capsulă.
Familia Solanaceae - grupează plante ierboase, rar lemnoase, cu frunze simple sau sectate
dispuse altern.Florile pot fi solitare sau grupate în cime, sunt bisexuate, rareori unisexuate,
sunt
pentamere, actinomorfe. Caliciul este gamosepal, persistent, iar corola gamopetală
tubuloasă sau
rotată. Androceul este format din 5 stamine prinse de petale. Gineceul este superior,
bicarpelar. Fructe
bace sau capsule. Solanaceele conţin alcaloizi (atropină, capsicină, solanină, nicotină).
- Solanaceae cu fructul capsulă -
Datura stramonium -ciumăfaie - buruină anuală otrăvitoare, originară din America de
Nord, frecventă prin locuri ruderale, malul apelor.Are tulpina erectă, frunze peţiolate cu
limbul acut
- ovat, flori pedicelate, solitare cu caliciu caduc după înflorire şi corola albă lungă.Fructul
capsulă
ghimpoasă se deschide prin 4 valve.Frunzele se folosesc pentru prepararea de ţigări
antiastmatice.
Datura arborea - cultivat, arbust cu flori lungi de 20-25 cm, pendule, alb-galbene.
Hyosciamus niger - măselariţa - plantă anuală sau bianuală, buruiană ruderală,cu
tulpina erectă, păroasă,cu frunze sesile amplexicaule, flori sesile cu caliciul tubulos şi corola
tubuloasă gălbuie cu vinişoare violacee. Fruct pixidă.Toată planta este toxică, conţine
alcaloizi; din
frunze se obţine un extract folosit ca unguent pentru calmarea durerilor reumatice şi
traumatice.
Nicotiana tabacum - tutunul cultivat - specie anuală cultivată în numeroase soiuri.
Frunzele ovate şi lanceolate bogate în alcalioizi.Flori cu corola infundibuliformă
roşie-roz-albă.
Nicotiana alata - regina nopţii -specie ornamentală, cu flori lungi dispuse terminal,
odorante, alb-gălbui care se deschid către seară.
Petunia hybrida- petunie - plantă ornamentală, cu tulpini păroase, flori axilare,
solitare, corola campanulată.Se cultivă mai multe soiuri.
- Solanacee cu fructul bacă -
Solanum tuberosum - cartof - plantă alimentară originară din America de Sud,
cultivată astăzi în toate ţările cu climă temperată. Plantă perenă, cu stoloni subterani ai căror
muguri
se trasnsformă în tuberculi.Tulpina aeriană ramificată, frunze penat sectate, cu 2-4 perechi
de
segmente mai mari care alternează cu perechi de segmente mai mici.Inflorescenţa este
compusă din
flori mici, fructul bacă. Se cultivă în numeroase soiuri.Tuberculii sunt bogaţi în amidon,
monozaharide şi vitamine şi se folosesc în alimentaţie, industrie (pentru obţinerea spirtului,
glucozei) şi ca furaj.
Solanum melongena - vinetele - originară din India, produce fructe mari de culoare
violetă (bace) care se întrebuinţează în diferite preparate culinare.
Lycopersicum esculentum -roşiile, tomatele - plantă anuală, cu tulpini ascendente, cu
miros puternic datorită perilor glanduloşi, frunze peţiolate întrerupt imparipenat sectate,
inflorescenţe cimoase, fruct bacă comestibilă, considerată una din cele mai preţioase
legume. Se
consumă proaspătă, preparată sau conservată.Conţine zahăr, proteine, grăsimi, diferite
vitamine
(A,C,K).
Capsicum annuum - ardei- plantă anuală legumicolă şi condimentară cu fructele
comestibile. Are tulpina erectă, frunze peţiolate cu limb acut lanceolat sau ovat, flori
pedicelate
dispuse în locul de ramificare a tulpinilor. Fructul bacă a cărei formă şi mărime depinde de
soi:
cilindrică, ascuţită, mică, turtită. Soiurile dulci se consumă proaspete sau în diferite
preparate
culinare. Fructele iuţi se consumă proaspete sau uscate şi servesc la condimentarea
alimentelor.

32
Fructele sunt bogate în vitamina A şi C precum şi în pigmenţi carotenoidici.Principiul activ
care
produce senzaţia de gust -iute azător este capsicina, localizată în ţesuturile placentare.
Atropa belladona - mătrăguna - plantă ierboasă perenă ce conţine alcaloizi: atropină,
hiosciamină, din carese obţin preparate farmaceutice folosite în afecţiunile gastro-intestinale
şi
oftalmologie.
Physalis alkekengi - păpălău - specie perenă cu tulpini erecte cu frunze simple,creşte
spontan dar se şi cultivă ca plantă decorativă. Florile solitare au corola albă, fructul bacă
sferică care
la maturitate este complet acoperit de caliciu portocaliu sau roşu, oval şi umflat.
Familia Scrophulariaceae - sunt plante ierboase sau arbustive, uneori parazite sau
semiparazite.Au frunze alterne sau opuse, inflorescenţe axilare din flori bisexuate,
zigomorfe,
pentamere, caliciul gamosepal, persistent, corola gamopetală. Corola poate fi rotată sau
bilabiată, cu
buza superioară fromată din 2 petale concrescute şi cea inferioară din 3 petale de
asemenea unite.
Androceul este format din 5, 4 sau 2 stamine prinse de tubul corolei. Gineceul bicarpelar,
este superior,
sincarp.Fructele sunt capsule sau bace.
Verbascum phlomoides - coada vacii - abundent păroasă,cu frunze bazale adunate în
rozetă iar cele tulpinale alterne.Corola galbenă.Vegetează în pajişti xerofile.
Scrophularia nodosa - iarba neagră - prin păduri umede.
Linaria vulgaris - cu flori galbene şi corola pintenată, prin locuri ruderale.
Digitalis grandiflora - degetărel galben - plantă ierboasă cu flori tubuloase galbene
dispuse în racem lung terminal.Frunzele conţin glicozizi de ex. digitalina.
Digitalis purpurea - degetărel roşu - spontană prin păduri, dar se şi cultivă ca
ornamentală şi medicinală, frunzele conţin glicozizi cardiotonici folosiţi în farmacie.
Antirrhinum majus - gura leului - specie anuală ornamentală cu tulpina erectă frunze
lanceolate, întregi, corola bilabiată de culori variate.Se cultivă mai multe soiuri horticole.
Calceolaria hybrida - cultivat - plantă ierbacee cu flori mari, variat colorate (galben,
roşu, cu pete) cu labiul superior mic şi labiul inferior foarte dezvoltat de forma unei pungi.
Veronica - specii ierbacee din păduri, pajişti.Buruieni anuale: V. hederifolia, prin
locuri ruderale : V. chamaedris , V. arvensis, V. prostrata.
-scrofulariacee semiparazite -
Rhinanthus glaber - clocotici - specie anuală semiparazită cu flori grupate în racem,
corola lung lubuloasă, galbenă iar fructul capsulă, închis în caliciu persistent, veziculos
umflat.
Comună prin pajişti şi semănături.
Melampyrum nemorosum - soră cu frate - tulpini erecte, frunze opuse flori tubuloase
bilabiate, galbene.Creşte prin păduri.
- scrofulariacee parazite
Lathraea squamaria - muma pădurii - plantă parazită, lipsită de clorofilă, cu tulpinile
albe, cărnoase.Parazitează rădăcinile arinului, alunului, fagului şi ale altor plante lemnoase
din
păduri.
Familia Bignoniaceae - familie cu specii răspândite în zonele calde ale globului, la noi în ţară
sunt specii cultivate, ornamentale.Sunt arbori sau arbuşti unele cu tulpini agăţătoare.
Catalpa bignonioides- arbore ci frunze lung peţiolate cu limb mare, întreg, nedinţat,
flori albe cu pete purpurii, grupate în panicule, fruct (capsulă) îngust cilindric de 20-40 cm
lungime.
Tecoma radicans - trâmbiţa - plantă lemnoasă agăţătoare, liană cu ajutorul rădăcinilor
adventive.Frunze opuse penat compuse, flori portocalii cu corola lung tubuloasă.
Familia Pedaliaceae - familie cu specii răspândite în zonele călduroase.
Sesamum indicum - susan - plantă anuală, cu tulpini muchiate, frunze opuse, flori
violacee uneori albe dispuse câte 2,3, fruct capsulă. Seminţele conţin 5-50% ulei de calitate
superioară, alimentar. Cultivată în regiunile cu climat cald.

33

Familia Gesneriaceae - cuprinde plante ierbacee, arbustive sau epifite majoritatea

răspândite în
zonele calde.
Sainpaulia jonantha - violele africane -plantă mică, cu sistem radicular fibros, tulpina
foarte scurtă, frunzele cu peţiol şi lamina cărnoasă, păroase, aşezate în rozetă. Se formează
permanent frunze noi din meristemul apical. Flori dispuse în inflorescenţe cime. Se cultivă în
numeroase soiuri şi varietăţi horticole.
Familia Orobanchaceae - cuprinde specii de plante parazite - holoparazite - lipsite de
clorofilă,
de culoare brun -gălbuie, frunze reduse, solziforme, flori zigomorfe dispuse în raceme, cu
caliciul unit,
corolă bilabiată, gineceu bicarpelar, superior. Fruct capsulă.
Orobanche - singurul gen de la noi din ţară, cu 22 specii.Ex.Orobanche cumana - una
dintre cele mai păgubitoare specii cu tulpini neramificate şi flori liliachii; parazitează pe
floarea
soarelui, roşii, tutun.Orobanche ramosa - tulpinii ramificate şi flori violacee, parazitează pe
rădăcinile de la: Zea mays, Lycopersicum esculentum, Cannabis sativa.Toate speciile de
Orobanche sunt buruieni vătămătoare, de carantină.
7.ORDINUL LAMIALES
Familia Lamiaceae (Labiatae)- cuprinde plante ierbacee sau arbustive, prevăzute cu tulpini
tetramuchiate, prevăzute în dreptul muchiilor sub epidermă cu colenchim angular. Frunzele
sunt
simple şi opuse.Inflorescenţele sunt cime mai mult sau mai puţin contractate. Florile
bisexuate, pe tipul
5 au conformaţie caracteristică. Caliciul este gamosepal şi persistent. Corola este bilabiată
prevăzută cu
2 buze, (labii) una superioară formată din 2 petale concrescute integral iar alta inferioară
rezultată din
unirea a trei petale.Androceul este format din 4 stamine (didinam) sau din 2 stamine
(Salvia). Aici
stamina are o alcătuire caracteristică de pârghie, filamentul staminei având 2 brae, unul
anterior lung şi
curbat, în vârf cu antera situat sub labiul superior iar altul posterior scurt şi lăţit. Filamentul
este fixat
în treimea superioară de tubul corolei, favorizându-i oscilarea.O insectă atinge cu trompa
capătul lăţit
al filamentului, care se mişcă după principiul pârghiei, coborând braţul lung, cu antera, care
atinge
corpul insectei şi o umple cu polen. Insecta trece în altă floare unde depune polenul şi astfel
se
realizează polenizarea încrucişată.
Gineceul este bicarpelar, superior, sincarp în fiecare lojă cu 2 ovule.Intre cele 2 ovule din
fiecare
cameră apare de timpuriu un perete despărţitor astfel încât ovarul se separă în 4 loji, care la
maturitate
devin tetraachene.Labiatele sunt adesea acoperite cu peri secretori de uleuri eterice plăcut
mirositoare.
Lamium maculatum - urzica moartă roşie - specie perenă frecventă prin păduri şi
zăvoiaie, cu frunze peţiolate, flori purpuriu deschis.
Lamium amplexicaule - sugel -specie anuală ramificată de la bază. Frunzele bazale
peţiolate cordat-reniforme, frunzele tulpinale sesile amplexicaule, flori roz cu tub corolar
lung.
Comună prin locuri cultivate sau pe lângă drumuri.
Salvia - salvie, gen cu numeroase specii ierboase, caracterizate prin androceu cu 2
stamine.Salvia officinalis - jaleş de grădină, specie cultivată, ornamentală, medicinală (tonic
şi
carminativ). Salvia nutans -specie perenă ruderală, cu frunze bazale peiţolate, tulpina înaltă
inflorescenţele albastre violacee pendule.Salvia glutinosa - perenă, cu flori galben sulfurii,
lipicioase.
Stachys annua - cinsteţ- buruiană anuală cu flori alb gălbui dispuse în verticile, plantă
bună meliferă.
Mentha piperita - menta, izma bună- plantă medicinală folosită pentru vindecarea
nevralgiilor şi reumatismului cât şi ca aromatizant pentru medicamente sau dulciuri. Mentha
longifolia - izma proastă - este specie spontană ce creşte prin locuri umede, la care tulpina
se termină
cu inflorescenţe spiciforme.
Melissa officinalis - roiniţă -specie perenă cu miros plăcut de lămâie cu tulpini erecte
ramificate, frunze peţiolate, inflorescenţe verticilate formate din flori gălbui.Spontană prin
luminişuri
şi poieni de pădure, uneori cultivată pentru extragerea uleiului eteric.

34
Lavandula officinalis - levănţica - specie ierboasă cu frunze întregi, liniare,
inflorescenţa lung pedunculată, flori cu corola albastruie sau violacee.Din inflorescenţele
propaspăt
recoltate se obţine uleiul sau esenţa de levănţică, cu miros plăcut caracteristic (pentru care
se cultivă).
Ocimum basilicum - busuioc - specie anuală, aromatică,tulpina ramificată de la bază,
inflorescenţă spiciformă,cu flori albe sau alburii.Specie cultivată, aromatică.
Majorana hortensis - măghiran - plantă ierboasă, mediteraneeană, tulpina foarte
ramificată, flori albe sau liliachii dispuse în inflorescenţe globuloase.Se cultivă, are aplicaţii în
medicină pentru proprietăţile expectorante, sedative.
Thymus vulgaris - cimbrişor - plantă condimentară.Tulpini repente, cu frunze scurt
peţiolate, flori în inflorescenţe capituliforme au corola mică, roşietică.
Satureja hortensis - cimbrul de grădină - specie anuală mediteraneeană, cultivată ca
plantă condimentară, tulpina ramificată cu frunze liniare, flori liliachii, roze sau alburii.Specie
bună
meliferă.
Origanum vulgare - şovârv-
Rosmarinum officinalis - rozmarin - arbust sempervirescent, mediteranean, plăcut
mirositor, cultivat la noi în sere, grădini.Conţine uleiuri eterice cu proprietăţi stimulante,
tonice,
folosite în industria farmaceutică şi a parfumurilor.
Ajuga chamaepitys - plantă ierboasă cu tulpini terminate într-un racem florifer cu flori
galbene la care corola este unilabiată : caliciu superior este redus.Buruiană anuală prin
semănături.
10. ORDINUL COMPOSITALES (ASTERALES)
Cuprinde o singură familie.
Familia Asteraceae (Compositae)
Grupează plante în majoritate ierboase. Au frunze simple sau sectate, de obicei alterne.Se
caracterizează prin flori bisexuate şi unisexuate, pentamere, tetraciclice, zigomorfe sau
actinomorfe,
grupate în inflorescenţă caracteristică numită calatidiu.
Florile sunt sesile dispuse pe un receptacul lăţit sau bombat.Calatidiul este înconjurat la
exterior
dintr-unul sau mai multe rânduri de bractei care alcătuiesc un involucru. Calatidiile pot fi
solitare sau
pot fi la rândul lor grupate în inflorescenţe: racem,corimb, spic, capitul.
Alcătuirea florii - caliciul este redus, şi greu de distins, transformat într-o creastă cu 5 dinţi
sau
într-un număr mare de perişori care la maturitate formează în vârful fructului un
papus.Corola este
formată din 5 petale unite în diferite moduri. Dacă este tubuloasă, are simetrie actinomorfă,
petalele
fiind unite într-un tub cu 5 dinţi. Dacă petalele se unesc asimetric, floarea este zigomorfă, de
ex. corola
ligulată având o bază scurt tubulară iar cea mai mare parte este lăţită ca o limbă =ligulă cu 3
sau 5 dinţi
ceea ce indică numărul petalelor unite. Androceul este format din 5 stamine cu filametele
libere şi
anterele concrescute formând un tub în jurul stilului. Gineceul inferior este bicarpelar,
prevăzut cu un
stil prevăzut cu 2 stigmate.Fructul este achenă cu sau fără papus în vârf.

35

Multe asteracee au ca substanţă de rezervă polizaharidul inulină.Unele specii au latex ce

conţine
substanţe amare, altele au uleiuri eterice, alte specii conţin alcaloizi.
Sunt considerate cele mai evoluate dicotiledonate, fiind relativ tinere, fosile din terţiar.Este
cea
mai cuprinzătoare familie din clasa Dicotiledonate, se cunosc 20 000 specii răspândite pe tot
globul.
Subfamilia Tubuliflorae- grupează asteraceae cu calatidii alcătuite numai din flori tubuloase,
actinomorfe sau din flori tubuloase şi ligulate.Organele vegetative nu conţin vase laticifere.
Helianthus annuus - floarea soarelui -plantă anuală industrială, oleaginoasă.Are tulpina
aspru păroasă, înaltă, unoeri de peste 2 m.Frunzele sunt nedivizate, simple,
alterne.Calatidiul este
mare, receptacul plan, acoperit cu scvame mebranoase, rigide.Florile marginale ligulate,
sterile,
florile din centrul calatidiului tubuloase, fertile.Fructul =achenă.Se cultivă pentru fructele sale
din
care se extrage ulei, cu miros plăcut, de culoare galben deschis, cu importanţă economică şi
industrială. Turtele rămase după extragerea uleiului pot fi folosite pentru hrănirea animalelor
(vaci de
lapte, porci).In timpul înfloririi este o bună plantă meliferă.
Matricharia chamomilla - muşeţel mirositor - plantă anuală cu miros plăcut.
Recepataculul conic este gol pe dinăuntru.Pe marginea calatidiului sunt flori ligulate albe, iar
în
centru numeroase flori tubuloase galbene.Valoroasă plantă medicinală.
Matricharia inodora - muşeţel prost - plantă anuală, fără miros specific cu receptaculul
semiglobulos de obicei compact.Buruiană comună prin locuri cultivate sau la marginea
drumurilor.
Bellis perennis - bănuţei - buruiană perenă frecventă prin locuri înierbate, cu frunze
spatulate, dispuse în rozetă.Tulpina scap cu caltidiu terminal, flori marginale ligulate labe,
cele
tubuloase galbene.Se cultivă în grădini var. hortensis cu calatidii mari.
Xanthium spinosum - holeră -buruiană anuală, răspândită prin locuri ruderale,ogoare,
păşuni neîngrijite.Tulpini ramificate, erecte cu frunze alterne peţiolate, trilobat partite cu lobul
terminal mai lung, în subsuara lor cu spini trifurcaţi, galbeni.
Zinnia elegans - cârcimărese - plantă ornamentală anuală, cu tulpina erectă, frunze
opuse, sesile, întregi, calatidii terminale lung pedunculate cu flori marginale ligulate,
multiseriate,
late colorate diferit.Cultivată în numeroase soiuri horticole.
Dahlia variabilis - dalie, gherghina- Plantă perenă cu tulpina tufos ramificată, cu
rădăcini tuberizate.Frunze opuse, de 1-2 penat sectate, calatidii mari cu flori marginale
ligulate sterile
viu colorate, florile centrale tubuloase galbene, la formele horticole înlocuite de obicei cu flori
ligulate. Se cultivă numeroase forme şi soiuri de diferite mărimi şi culori.
Tagetes patula - crăiţe- plantă anuală ornametală cu frunze opuse penat sectate, cu
segmente lanceolate.Florile marginale ligulate portocalii, galben brune sau purpurii, flori
centrale
tubuloase galbene, adeseori înlociue cu flori ligulate. Se cultivă ca specii decorative.
Cosmos bipinnatus - plantă anuală ornamentată, tulpina înaltă de peste 1 m, cu frunze
de 1-3 penat sectate, calatidii cu flori ligulate viu colorate, flori centrale tubuloase galbene.
Se cultivă
în grădini.
Achillea millefolium - coada şoricelului - plantă ierboasă cu frunze lanceolate de 2-4 ori
penat sectate, caltidii mici grupate în corimb. Creşte prin locuri înerbate, uscate, însorite.
Artemisia absinthium - pelin alb - plantă perenă comună prin ogoare sau marginea
drumului.Frunzele bipenat partite sau sectate, pe ambele feţe păroase, calatidii alburii. Are
miros
caracteristic de pelin, planta conţine substanţe amare, glande secretoare de uleiuri eterice.
Se
foloseşte în farmacie ca remediu pentru bolile de stomac şi ca tonic. Băutura alcoolică,
absintul, se
prepară din pelin alb şi alte plante aromatice.
Artemisia dracunculus - tarhon - plantă perenă tufos ramificată, frunze nedivizate,
liniar lanceolate.Calatidii mici.In stare verde este plantă condimetară, conţine ulei aromat.
Tusilago farfara -potbal -buruiană perenă,frecventă pe locuri umede, argiloase, malul
apelor. Tulpina floriferă înaltă de 20 cm, apare înainte frunzelor bazale care sunt lung
peţiolate,pe
dos păroase.
Senecio vulgaris -spălăcioasă-buruiană anuală comună prin locuri cultivate şi ruderale.
36
Calendulla officinalis - gălbenele - plantă ornamentală anuală, cu miros caracteristic,
tulpina înaltă, frunze simple alterne, calatidii cu flori ligulate galben aurii, cele centrale
colorate,
adesea înlocuite cu flori ligulate.
Arctium lappa - brusture - buruiană cu tulpina înaltă de peste 1m., frunze bazale lung
peţiolate, calatidii globuloase. Florile sunt toate tubuloase, purpurii.
Carduus acanthoides - spin -buruiană de locuri ruderale cu tulpină înaltă de peste 1m.
Cirsium arvense - pălămida - buruiană perenă foarte răspândită îndeosebi în culturile de
cereale, pe marginea arăturilor. Tulpini înalte de peste 1m, frunze sesile, calatidii dispuse
câte 1-3 în
vârful ramurilor. Pe fiecare individ se pot produce 30 000 - 40 000 achene, care îşi păstrează
capacitatea de germinare timp îndelungat.Se înmulţesc şi pe cale vegetativă. Produce
pagube mari, de
aceea e considerată una dintre cele mai vătămătoare din arăturile noastre.
Cynara scolymus -anghinare -plantă uneori cultivată pentru calatidiile mari de 7-8 cm.
Centaurea - gen cu peste 400 specii, în ţara noastră 70.Calatidiile au florile marginale
tubuloase mult mai mari decât cele centrale.Ex. Centaurea cyanus, C. austriaca.
Subfamilia Liguliflorae - au calatidii numai cu flori ligulate şi au laticifere în toate organele lor
vegetative.
Cichorium intybus - cicoare - buruiană perenă sau plantă cultivată pentru rădăcinile
groase bogate în inulină.Glucidele din rădăcini au importanţă industrială pentru producerea
fructozei
şi alcoolului.Rădăcinile sunt prelucrate pentru obţinerea de cafea de cicoare.
Taraxacum officinale - păpădia - specie comună prin locuri înierbate şi ruderale,
grădini.Frunzele bazale, runcinate, tulpina scap cilindric fistulos, cu calatidiu în vârf cu flori
galbene.
Sonchus arvensis - susai - buruiană perenă cu înmulţire vegetativă foarte puternică prin
muguri radiculari. Rădăcina pătrunde în sol până la 50 cm formând ramificaţii
orizonatale.Tulpina
fistuloasă, înaltă de 50-60 cm. Invadează mai ales culturile de primăvară.
Lactuca sativa - salata - plantă anuală sau bianulă, cultivată în varietăţi şi forme. Frunze
bazale adunate în rozetă, comestibile.Tulpina erectă poartă în vârf caltidii mici, cu flori
galbene.Se
cultivă mai multe soiuri.
Hieracium - vulturica - gen cu peste 800 specii, plante ierboase, perene, la noi 170
specii răspândite prin tufărişuri, păsuni alpine sau subalpine.
ORDINUL LILIALES
Curpinde ierburi, rar arbuşti tropicali sau liane cu frunze alterne şi flori actinomorfe alcătutie
din
6 tepale petaloide, gineceu tricarpelar sincarp.
Familia Liliaceae - cuprinde ierburi perene, cu bulb, rizom, tuberculi, cu frunze întregi, flori
bisexuate,cu perigon petaloid, androceu din 6 stamine, gineceu superior tricarpelar. Fruct
capsulă, bacă.
Lilium candidum -crin -plantă ierboasă perenă printr-un bulb solzos, cultivată ca
decorativă, frunze lanceolate, alterne şi flori mari, albe, disuse în racem terminal.Florile au
perigon
petaloid, alcătuit din 6 tepale libere, androceu 6 stamine, gineceu superior, tricarpelar
sincarp.Fruct
capsulă.

37
Allium cepa -ceapa -bianuală, cultivată ca legumă, prin bulbi mici rezultaţi de la ceapa
de sămânţă(arpagic).Bulbul are un disc învelit cu frunze metamorfozate(catafile de
depozitare).Tulpina şi frunzele fistuloase, flori mici cu perigon alb dispuse în umbelă
sferică.Fruct
capsulă.
Allium sativum - usturoi -plantă bianuală cu bulb compus din bulbili compacţi.frunze
liniare plane, flori roz violacee (adesea înlocuite cu bulbili proveniţi din tuberizarea mugurilor
florali)Usturoiul şi ceapa conţin uleiuri volatile bactericide numite fitoncide.
Allium porrum - praz-cultivat ca legumă alimentară. Are bulb alungit şi frunze plane,
inflorescenţa mare cu flori albe.
Asparagus officinalis - umbra iepurelui, sparanghel- perenă prin rizom, frecventă prin
păduri dar şi cultivată ca legumă pentru lăstarii etiolaţi (fără clorofilă) care se consumă sub
denumirea de sparanghel.Tulpina are ramuri lăţite, verticilate şi asimilatoare (cladodii) iar
frunzele
sunt solziforme.Flori albe,unisexuat monoice, fruct bacă roşie.
Convallaria majalis - lăcrămioare -plantă perenă prin rizom, silvatică şi vernală,
unoeri cultivată ca decorativă. Are 3 frunze radicale, lanceolate cu nervaţiune arcuată, flori
albe cu
perigon gamepetal, dispuse în racem. Fruct bacă roşie.
Tulipa gesneriana - lalea - plantă ornamentală, perenă prin bulb,cu frunze lanceolate,
flori mari, cu 6 tepale divers colorate, 6 stamine, ginceul tricarpelar sincarp, fruct
capsulă.Genul
Tulipa are aprox. 60 specii răspândite în regiunile mediteraneene. La noi se cultivă
numeroase soiuri
şi varietăţi.
Scilla bifolia - viorea - plantă ierboasă perenă prin bulb, vernală, frecventă prin păduri,
2 frunze radicale liniare, flori albastre dispue în racem, fruct capsulă.
Hyacinthus orientalis - zambilă -plantă ierboasă cultivată ca decorativă, perenă prin
bulb, cu frunze radicale liniare, flori divers colorate cu perigon tubulos, divers colorat,
dispuse în
racem, fructul capsulă.
Muscari racemosum - ceapa ciorii - plantă segetală şi toxică, perenă prin bulb,
frecventă prin culturile de primăvară.Are frunze radicale, flori albastre,dispuse în racem, fruct
capsulă.
Veratrum album - stirigoaie - plantă toxică,cu rizom gros, şi o pseudotulpină erectă,
înaltă, ce provine din teaca bine dezvoltată a frunzelor. Frunzele sunt mari au limbul întreg,
plisat.
Florile verzui dispuse în inflorescenţe racem compus, fructul capsulă. Comună prin fâneţele
umde din
regiunea montană.Toxică, conţine alcaliozi.
Polygonatum officinale - pecetea lui Solomon - plantă ierboasă perenă prin rizom,
care poartă cicatricele tulpinilor aeriene din anii precedenţi.Tulpina aeriană cu flori axilare,
albe,
fruct bacă. Răspândită prin păduri ţn locuri umede.
Colchicum autumnale - brânduşa de toamnă - perenă prin bulbo -tubercul,foarte
toxică, frecventă prin pajiştile montane. Frunze radicale, floarea are perigonul format din 6
tepale
mov şi un tub perigonal mov format pe discul bulbului unde se formează şi ovarul. Fruct
capsulă cu
seminţe ce conţin colchicină, un alcaloid folosit în genetică deoarece poate provoca mutaţii
de
poliploidizare.
Aloe arborescens -plantă perenă cu frunze cărnoase, lanceolate, flori cu perigon
cilindric, dispuse în racem terminal. La noi se cultivă ca plantă ornamentală şi medicinală.
Yucca filamentosa - plantă perenă, cu frunze mari şi flori mari albe,cultivată ca decorativă.
Familia Amaryllidaceae - plante ierboase perene prin rizom sau bulb, tulpini ierbacee sau
lignificate, cu floarea asemănătoare cu a Liliaceelor, dar cu ovarul inferior.
Galanthus nivalis - ghiocel - specie comună prin păduri şi tufişuri din regiunea montană
şi de câmpie, vernală şi criofilă (înfloreşte sub zăpadă).Are bulbi tunicaţi, tulpina aeriană
scapiformă,
frunze bazale şi o singură floare albă, campanulată, diali, protejată de spat.Ovarul inferior,
fructul
capsulă.

38

Narcissus pseudonarcissus - narcisă -plantă ornamentală cu bulb tunicat, cu flori galbene

ce au în mijloc o paracorolă tubuloasă, galbenă. Ovarul inferior protejat de un spat
membranos. Fruct
capsulă.
Narcissus poeticus - narcisa - plantă ornamentală, frecvent cultivată, flori albe cu
paracorola scurtă. Ovarul inferior protejat de un spat membranos.Fruct capsulă.
(N. angustifloius - cu frunze mai înguste, ocrotită ca monument al naturii în "Poiana
Narciselor")
Familia Iridaceae - plante ierboase cu frunze ensiforme (ca o sabie), flori actinomorfe cu
perigon petaloid concrescut la bază într-un tub, androceul cu 3 stamine, gineceul tricarpelar
inferior,
sincarp, fruct capsulă.
Iris germanica - stânjenel - plantă decorativă, ierboasă, cu rizom, frunze ensiforme,
bobocul floral şi ovarul inferior învelit în spat membranos, flori dispuse în infloescenţa cimă
helicoidală,
trimere cu perigonul format din 3 tepale externe şi 3 interne.Ovarul cu stigmatul petaloid care
acoperă
cele 3 stamine. Fructul capsulă.
Crocus sativus - şofran- cultivată drept colorant alimentar, datorită stigmatelor portocalii
cu care se colorează produsele de patiserie şi cofetărie.Perenă prin bulb, are flori violete,
odorante, fruct
capsulă.
Gladiolus x hybridus - gladiola - plantă perenă prin bulbo-tubercul, cu frunze ensiforme
şi flori mari, divers colorate şi zigomorfe, dispuse în cimă helicoidală, fruct capsulă. Cultivată,
ornamentală.
Freesia refracta - frezia - cultivat, decorativ, flori galbene sau albastru violete, odorante.
ORDINUL GRAMINALES (POALES)
Familia Gramineae (Poaceae ) - ierburi cu rădăcini fasciculate şi tulpina un pai (culm)
alcătuit
din noduri şi internoduri. Frunze liniare, alterne cu nervatură paralelă şi teaca vaginantă.Intre
limb şi
teacă se găsesc adesea 2 auricule şi o ligulă membranoasă care aderă la
tulpină.Ramificarea specială
bazală a Gramineeloer este înfrăţirea.De la nodurile bazale (de înfrăţire) are loc dezvoltarea
lăstarilor de
înfrăţire care pot fi intravaginali ( la speciile cu tufă deasă), extravagiali (la speciile cu tufă
rară), sau
repenţi (la speciile cu stoloni).
Florile sunt bisexuate (mai rar unisexuate) pe tipul 3. Floarea are un ax floral de care sunt
prinse:
- o palee superioară şi 2 lodicule , ce reprezintă perigonul sepaloid
-3 (mai rar 6) stamine
- un ovar superior cu 2 stigmate păroase.
Florile sunt dispuse într-o inflorescenţă caracteristică =spiculeţ. Florile prinse pe spiculeţ
sunt
învelite într-o palee inferioară şi 2 glume superioare (glumele pot avea sau nu în vârf o
prelungire
numită aristă), prinse pe axul spiculeţului.Gluma superioară şi paleea inferioară reprezintă
bractei
florale. Glumele şi paleele sunt denumite popular pleavă.
Un spiculeţ poate fi format din una sau mai multe flori.Spiculeţele la rândul lor sunt aşezate
pe o
axă formând o inflorescenţă care poate fi spic compus, atunci când spiculeţele sunt sesile şi
panicul
atunci când spiculeţele sunt pedicelate.

40

Fructul este o cariposă la care pericarpul fructului este concrescut cu tegumentul seminal.
Embrionul se află la baza seminţei iar unicul cotiledon bine dezvoltat se numeşte scutellum
se află între
embrion şi albumen servind în timpul germinaţiei la absorbţia substanţelor nutritive din
albumen.
Este o famile foarte importantă, în ţara noastră reprezentată de aprox. 250 specii.
- cuprinde plante cerealiere de mare valoare alimentară şi industrială ex. Triticum, Oryza,
Zea,
Hordeum, Secale.
- cuprinde specii furajere intorduse în cultură: Festuca, Poa, Bromus, Lolium, Agrostis;
- specii buruieni din semănături: Setaria, Echinochloa;
- elemente de pădure: Poa nemoralis;
- importanţă industrială: Phragmites - materie primă în industria celulozei.
Triticum aestivum -grâu - cereală ce se cultivă pe scară largă.Are rădăcini adventive
fasciculate şi paiul cu internoduri lacunoase şi moduri cu meristeme secundare (ce
contribuie la
ridicarea tulpinilor căzute), frunze liniare, spic cu spiculeţe din 3-7 flori.In cadrul acestei
specii se
cunosc numeroase varietăţi (400) şi soiuri (4000). Este folosit ca materie primă pentru
obţinerea
făinii de grâu care foloseşte la obţinerea pâinii şi a altor produse.
Secale cereale - secara - plantă anuală, cu frunze liniare, spiculeţe biflore,
inflorescenţa spic compus.Soiurile de toamnă se cultivă în scop alimentar iar cele de
primăvară ca
furaj.
Hordeum vulgare - orz-cereală anuală de toamnă,cu spiculeţe uniflore, aşezate câte 3
la fiecare călcâi al rachisului,toate fertile.Folosit în industrie şi alimentaţia animalelor.
Hordeum distichum - orzoaica - spiculate uniflore dispuse câte 3 la un călcâi al
rahisului, din care cele 3 sunt mascule şi sterile, nearistate iar cel din mijloc este fertil, lung
aristat.
Cultivată pentru prepararea berii din cariopsele încolţite (malţ) prin fermentare.
Hordeum murinum - orzul ţiganului - specie spontană în locuri ruderale
Oryza sativa - orezul - cereală higrofilă anuală, cultivată numai sub irigaţie.Are
spiculeţe uniflore cu 4 glume şi 6 stamine, dispuse în panicule. Are numeroase întrebuinţări
în
alimentaţie: boabe fierte,griş, făină de amidon, alcool.Orezul alimentar este decorticat de
palei.
Avena sativa - ovăz - anuală de primăvară, cu spiculeţe biflore lung pedunculate,
dispuse în panicule.Cultivată pentru furaj şi fulgi alimentari.
Panicum miliaceum - mei - cereală anuală, cu tulpina şi frunze păroase, spiculeţe
uniflore dispuse în panicule, cultivată pentru furaj, în alimentaţia păsărilor mici. Din mei se
obţine
prin fermentare braga.
Zea mays - porumb - plantă anuală, înaltă de 1,5-3m.,cu tulpina compactă, cu
internodurile pline cu măduvă, frunze late.Flori unisexuat monoice. Florile mascule sunt
dispuse în
panicule terminale iar cele femele pe un spadice gros, axilar, învelit în bractei
(pănuşi).Spiculeţul
mascul este biflor iar cele femel uniflor, cu 3 glume, 2 palei şi un ovar cu stil lung (mătasea
de
porumb). Cariopsele+ spadicele + pănuşile = fructificaţie compusă numită ştiulete. Porumbul
are
numeroase întrebuinţări: furaj sub formă de masă verde, aliment pentru om,materie primă
pentru
industria spirtului, amidonului, ulei comestibil.
Saccharum officinarum - trestia de zahăr - plantă perenă tropicală, cultivată pentru
măduva tulpinii din care se extrage zahăr.
Lolium perene - zâzanie - plantă furajeră valoroasă, perenă,cu tufă deasă şi rizomi,
frecentă în pajişti de luncă şi cultivată ca gazon.
Alopecurus pratensis - coada vulpii - plantă furajeră, perenă prin rizom, frecventă prin
fâneţe umede.
Poa pratensis - firuţa - furajeră perenă cu tufă rară,frunze înguste.
Festuca rubra - păiuş roşu - perenă, tufă rară,furajeră în zone montane unde formează
pajişti întinse.Cultivată din cauza valorii furajere ridicate.
Nardus stricta - ăpoşica -perenă cu tufă groasă, nefurajeră, dăunătoare în pajişti alpine.
Dactylis glomerata - golomăţ - perenă cu tufă rară,bună furajeră în fâneţe şi cultivată
în pajişti artificiale, panicul cu glomerule de spiculeţe multiflore.

41
Cynodon dactylon- pir gros - perenă cu stoloni, slabă furajeră în pajişti de luncă şi
segetală.Bună pentru fixarea terenurilor erodate şi nisipoase.
Stipa lessingiana- colilie - perenă cu tufă deasă, slabă furajeră şi sporadică în pajiştile
de stepă şi silvostepă.Are frunze filiforme şi panicul lax iar spiculeţele uniflore au la paleea
inferioară
o aristă lungă, păroasă.
Setaria glauca - mohor- segetală, anuală,cu panicul cu spiculeţe uniflore.Se cultivă
varietăţi şi soiuri pentru furaj.
Bromus inermis - obsiga - perenă cu tufă rară, furajeră spontană în pajişti de
silvostepă dar şi cultivată
Phragmites communis - trestie, stuf- plantă înaltă 1-4 m., cu rizom lungi,
ramificaţi.Tulpina lignificată.frunze late, rigide. Panicul mare cu spiculeţe mutiflore cu axul
mătăsos
păros. In Delta Dunării ocupă suprafeţe mari formând trestiişuri. Se foloseşte pentru
celuloză, plăci
aglomerate, lesă în piscicultură.
Bambusa arundinacea - plantă perenă (până la 100 ani) cu tulpina lignificată,
formănd păduri în regiunile tropicale.Au creştere rapidă (zilnic 70-80 cm). Tulpina înaltă de
peste 5
m, frunze alterne, spiculeţe mutiflore dispuse în panicule, unele înlfiresc odată la 60 -100 de
ani.
Utilizat pentru mobilier uşor, instrumente sportive.