Increngatura Magnoliophytina

Plantele ce fac parte din aceasta increngatura se caracterizeaza prin carpele inchise in forma de vas,formand ovarul ce inchide ovulele.Dupa fecundare, ovulele devin seminte , inchise in fructul provenit din ovar. Speciile s-au putut extinde rapid, atat in mediul terestru, cat si in cel mlastinos sau acvatic, datorita adaptarilor superioare ale aparatului vegetativ si a imbunatatirii modului de reproducere si inmultire. Plantele au generatia sporofitica bine dezvolt ata si de lunga durata, reprezentata de plante lemnoase sau erbacee, in majoritate cu nutritie autotrofa,exceptand unele orchidacee saprofite sau unele specii parazite. Radacina embrionara sau adventiva,poate fi pivotanta, fasciculara sau ramuroasa, avand functiile principale de fixare in sol si absorbtie a apei si a sarurilor minerale, dar si rol de depozitare, inmultire vegetativa , pentru care sufera o serie de modificari adaptative. Tulpina se ramifica monopodial, simpodial, mixt, poate fi aeriana cu functii de sustinere a altor organe(muguri, lastari,flori, frunze), de asimilatie, de depozitare a apei, a substantelor nutritive , de aparare; poate fi subterana cu rol de depozitare a substantelor de rezerva si de inmultire vegetativa a plantelor. Frunza are forme si marimi diferite, dispuse altern, opuse sau verticilate, poate fi simpla sau compusa, cu nervatiune ramificata(penata, palmata) sau cu nervurile dispuse paralel.Asigura asimilatia, prin metamorfoza au rol de aparare, de sustinere a plantei, de depozitare.Speciile din zona temperata pot fi cazatoare, cele din zone tropicale umede pot fi persistente. Floarea este formata din stamine, carpele ca elemente de reproducere, iar ca organe de sustinere si protectie a acestora din pedicel, receptacul, invelis floral. Speciile cu invelis viu colorat sunt polenizate de catre insecte si pasari, iar cele cu invelis redus sau absent se polenizeaza cu ajutorul vantului. Toate staminele dintr-o floare formeaza androceul,sunt alcatuite din filament si antera.Antera adaposteste patru saci polenici, unde se formeaza
1

graunciorii de polen.Graunciorii de polen sunt alcatuiti din doua celule haploide la interior si sunt protejati de doua invelisuri:exina,intina. Toate carpelele din floare formeaza gineceul.Carpelele sunt inchise si sunt compuse din ovar, stil si stigmat.In ovar se formeaza ovulele.Stilul reprezinta partea cilindrica aflata in continuarea ovarului,stigmatul este partea terminala a stilului pe care germineaza polenul. Generatia gametofitica,redusa, este reprezentata de graunciorul de polen cu doua celule haploide -gametofit barbatesc si de gametofitul femeiesc format din sac embrionar cu sapte celule haploide. Fecundatia la aceste specii este dubla:oosfera si celula secundara a sacului embrionar sunt fecundate de doi gameti barbatesti, se formeaza zigotul principal, apoi embrionul si zigotul accesoriu din care va lua nastere endoospermul secundar-albumenul,ce reprezinta tesutul de rezerva al semintei.Dupa ce are loc fecundatia,tot ovulul devine samanta ce va fi inchisa in fructul rezultat din peretele ovarului. Din aceasta increngatura fac parte doua clase: Magnoliopsida si Liliopsida.

Clasa Magnolipsida

Plantele acestei clase au embrionul format din doua frunze cotiledonare(uneori apare un singur cotiledon),radacina, de origine embrionara,este pivotanta sau ramuroasa.Frunzele sunt simple sau compuse , cu nervatiune penata sau palmata,pot avea marginea limbului intreaga, cu mici sau mari incizii. Florile sunt pe tipul 5 sau 4, mai rar 3.In structura interna apar meristeme secundare, cambiul si felogenul ce formeaza ingrosari secundare. Cuprinde subclasele: Magnoliidae, Hamamelidae, Caryophyllidae, Rosidae, Dileniidae si Asteridae. Subclasa Rosidea cuprinde ordinele: Saxifragales, Rosales, Fabales,Myrtales, Elaeagnales, Cornales, Santalales, Celastrales, Euphorbiales, Rhamnales,Sapindales, Rutales, Geraniales, Linales, Apiales.
2

Ordinul Fabales cuprinde familiile: Mimosaceae, Caesalpiniacae, Fabaceae. Familia Fabaceae cuprinde specii de plante erbacee sau lemnoase, cu radacini prezentand nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile Rhizobium ce fixeaza azotul atmosferic. Frunzele sunt dispuse altern pe tulpina, compuse, insotite de stipele. Florile in inflorescente racemoase, rar solitare,sunt hermafrodite, zigomorfe, au invelis floral dublu, pe tipul 5 si prefoliatia cohlear descendenta.Caliciul, de obicei gamosepal,persista pe fruct.Corola dialipetala,alcatuita din5 petale diferite ca marime: una mai mare,vexilium,doua laterale, allae, si doua bazale, concrescute, carena. Androceul format din 10 stamine dispuse pe doua cercuri, poate fi: diadelf, monadelf sau dialistemon. Gineceul unicarpelar, ovar superior, cu 1 sau mai multe ovule campilotrope. Fructul- pastaie polisperma, dehiscenta, contine seminte cu cotiledoane mari,pline de substante amilacee sau uleioase. Variabilitatea androceului si a frunzei a condus la impartirea in triburi: Sophoreae, Genisteae ,Trifolieae, Loteae, Galegeae, Hedysareae, Vicieae , Phaseolus. Tribul Sophoreae este reprezentat de specii arboricole, arbusti cu frunze imparipenat compuse si androceu dialistemon. Genul Sophora: au frunze formate din 7-17 foliole de 2,5-5 cm lungime si inflorescente de tip panicule erecte ; fructul este carnos,pastaia lomentiforma. Tribul Trifolieae :specii erbacee perene sau anuale, rar arbusti; frunzele sunt trifoliate, androceul este diadelf. Genul Melilotus: plante anuale, bisanuale sau perene, cu foliole inegal petiolulate, serate pe toata marginea,au inflorescenta de tip racem axilar, lung pedunculat.

Sulfina galbena

Increngatura:Magnoliophyta Clasa: Magnolipsida Ordin: Fabales Familia: Fabaceae Trib: Trifolieae Gen: Melilotus Specia: Melilotus officinalis

Este o planta bisanuala, comuna in pajisti sau locuri ruderale, din zona de stepa pana in etajul fagului. Florile sunt galbene, au vexilul si aripile egale, dar mai lungi decat carena. Folosita ca planta medicinala datorita principiilor active ce actioneaza asupra microorganismelor si infectiilor,mai ales varfurile inflorite.Este melifera. Datorita mirosului placut se punea printre haine, contra moliilor si plosnitelor.

Lemn dulce

Increngatura: Magnoliophyta Clasa: Magnolipsida Ordin: Fabales Familia: Fabaceae Trib: Galageae Gen: Glycyrrhiza Specia: Glycyrrhiza glabra

Planta este originara de pe coasta Asiei Mici perena, cu frunze imparipenate, glandulos punctate pe dosul foliolelor. Specie intalnita la noi in zona de stepa si silvostepa din Tulcea, Botosani; are tulpini erecte, viguroase, putin ramificate in partea superioara. Florile albastre-violete sunt dispuse rar in raceme spiciforme, alungite, au androceu diadelf. Este folosita inca din Antichitate si Evul Mediu ca planta medicinala , astazi cultivata pentru radacini si rizomi, folosite in industria alimentara si in bioterapie.

Linte

Increngatura: Magnoliopsida Clasa: Magnoliopsida Ordin: Fabales Familia: Fabaceae Trib: Vicieae Gen: Lens Specie: Lens culinaris

Sunt plante anuale, cu frunze paripenate terminate cu carcei, au foliole fin paroase si stipele mici, inguste. Inflorescentele au 2-4 flori lung pedicelate, albe cu nervurile stindardului albastrui.Sepalele sunt libere la baza. Pastaia cu 1-3 seminte mici, puternic turtite si circulare. Este cunoscuta inca din Antichitate si cultivata pe suprafete mari de greci si romani,este atat planta alimentata cat si medicinala. Este buna amelioratoare a solului, premergatoare pentru diferite culturi printre care si graul.

Mazarea

Increngatura: Magnoliopsida Clasa: Magnoliopsida Ordin: Fabales Familia: Fabaceae Trib: Vicieae Gen: Pisum Specie: Pisum sativum

Sunt plante ierboase, cu frunze paripenat -compuse, alcatuite din putine foliole 2 3 perechi. Mazarea este o planta cultivata ca alimentara sau furajera . Florile colorate sunt grupate intr-un racem egal cu stipelele.