BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR. 4

ncrengtura Angiospermatophyta

Cele mai numeroase i evoluate plante: cca 300.000 specii rspndite pe tot globul Caracteristic: prezena ovarului care dup fecundaie devine fruct, iar n interiorul ovarului din ovule se formeaz seminele Denumirea deriv de la ageion = nveli, cavitate i sperma = smn Deci seminele sunt nchise n fruct spre deosebire de gimnosperme unde seminele nu sunt nchise n fruct La angiospeme se ntlnete o floare adevrat cu toate componentele Superioritatea lor este dat deci de organizarea floral, n primul rnd, floarea fiind un organ perfecionat i caracteristic

Structura floral: Peduncul cu bractee la baz Partea terminal a pedunculului = receptacul plan, convex sau concav, pe care se inser elementele reproductoare Modul de inserie poate fi: spirociclic, hemiciclic sau euciclic nveliul floral = periant poate fi: - difereniat n caliciu i corol - nedifereniat = perigon sepaloid sau petaloid; piesele perigonului se numesc tepale Sepalele si petalele pot fi: libere = dialipetale/dialisepale concrescute = gamopetale/gamosepale actinomorfe simetrie radiara zigomorfe simetrie bilaterala Periant diferentiat in caliciu si corola = diplochlamyden - nediferentiat = perigon = mono (haplo)chlamyden Flori nude = fara periant = achlamydee

Elemente reproducatoare = androceu, gineceu Ambele pe aceeasi floare = bisexuata sau hermafrodita Pe flori diferite = unisexuata pe acelasi individ = monoica sau pe indivizi diferiti = dioica Androceul = partea mascula a florii formata din totalitatea staminelor Alcatuirea unei stamine: Filament Antera: 2 teca separate prin conectiv O teca: 2 saci polinici ce cuprind arhesporul (celulele mama diploide ale grauncioarelor de polen) genereaza prin reducere cromatica 4 grauncioare de polen haploide Structura graunciorului de polen: invelis dublu (exina, intina) La interior citoplasma, nucleu haploid In timpul germinarii graunciorului de polen nucleul se divide in 2 nuclei (unul generativ care prin diviziune va da nastere la doi nuclei spermatici si unul vegetativ mai mare care da nastere la celula vegetativa)

Gineceul (pistilul) Partea femela a florii, formata din una sau mai multe carpele Alcatuire: ovar, stil, stigmat In ovar ovulele Dupa fecundare ovulele seminte, iar ovarul fruct

Floarea la Angiosperme

Caractere noi ce apar prima dat la Angiosperme

prezena sacului embrionar n structura ovulului dezvoltarea ovarului dup fecundare n fruct referitor la alternana de generaii: gametofitul este f. redus, fiind reprezentat de: - grunciorul de polen cu cei 2 nuclei haploizi (generativ i vegetativ) - sacul embrionar cu singurul nucleu diploid = nucleul secundar al sacului embrionar gametofitul se dezvolt ascuns pe sporofit dup fecundare oul i continu dezvoltarea tot n interiorul florii, genernd embrionul nchis n smna provenit din transformarea ovulului caracteristic pentru angiosperme e fenomenul de dubl fecundare care lipsete la celelalte grupe de plante cunoscute

Generaliti Angiosperme

cuprind toate tipurile biologice de via ale plantelor: vivace/anuale, autotrofe/parazite, epifite, terestre/acvatice plante lemnoase i ierboase cu nutriie n general autotrof unele cu nutriie mixotrof (semiparazite, carnivore) sau chiar heterotrof (saprofite, parazite Cuscuta, Lathraea) au metabolism complex: biosintetizeaz un numr foarte mare de compui chimici, unii dotai cu activitate farmacodinamic = principii active

Originea Angiospermelor

In general se admite formarea lor din gimnosperme (Bennettitales, Ephedrales) 2 ipoteze, teorii principale: A. teoria pseudanthiei (a florii false) Cele mai primitive angiosperme, deci si cele mai apropiate de gimnosperme sunt Monochlamydaeele (Fagales, Juglandales, Salicales) si legatura s-a facut prin Gnetatae = ipoteza lui Engler si Wettstein Argumente in sprijinul pseudanthiei: Ca si gimnospermele, monoclamideele au flori unisexuate si sunt plante anemofile Ambele grupe de plante au flori incomplete; cu periant redus sau lipsa Ovulul unor monoclamidee (Betulaceae, Juglandaceae) are un singur integument ca si la gimnosperme Intervalul mare dintre polenizare si fecundare, propriu gimnospermelor, se intalneste si la monoclamideele lemnoase Monoclamideele (cu exceptia Urticalelor) sunt plante lemnoase ca si gimnospermele

B. Teoria euanthiei (a florii adevarate) a lui Bessey si Hallier Angiospermele deriva din Bennettitales la care apare un inceput de floare hermafrodita Cele mai primitive angiosperme sunt reprezentate de magnolialele lemnoase deci floarea hermafrodita (bisexuata) este tipul primitiv si nu cea unisexuata Argumente pro: elementele invelisului floral la magnoliale sunt dispuse spirociclic, la fel ca si la gimnosperme carpelele la magnoliale (in majoritatea cazurilor) sunt apocarpe, asa cum se gasesc si la gimnosperme numar mare si variabil al elementelor florale

Se mpart n 2 clase: 1. Magnoliatae (Dicotyledonatae), cu 6 subclase: Magnoliidae, Hammamelidae, Rosidae, Dileniidae, Caryophyllidae, Asteridae 2. Liliatae (Monocotyledonatae), cu 3 subclase: Liliidae, Alismidae, Arecidae CLASA MAGNOLIATAE
cca 171000 specii lemnoase si ierboase, raspandite pretutindeni pe glob - reprezinta componentul de baza al principalelor ecosisteme din zonele tropicale, subtropicale si temperate
-

Clasa Magnoliatae

Caractere generale: au ramificatie simpodiala radacina pivotanta sau ramuroasa provenind din radicula embrionului fascicule libero-lemnoase din tulpina sunt de tip colateral, dispuse concentric; cresterea in grosime se face pe baza celor 2 zone generatoare (cambiu si felogen) frunze diverse ca forma, de regula petiolate, cu nervatia penata sau palmata-reticulata flori diplochlamidee (de obicei), frecvent pe tip 4 sau 5, rar 2, ciclice, numai la cele primitive spiro sau hemiciclice caracter de baza = embrion cu 2 cotiledoane cuprind numeroase plante medicinale datorita unui biochimism specific

Sublcasa Magnoliidae (Polycarpicae) angiospermele cele mai primitive caractere de primitivism polimeria, spirociclia elementelor florale, dispuse pe receptacul alungit, conic flori cu simetrie actinomorfa periant simplu sau dublu, dialisepal si dialipetal androceu polimer gineceu policarpelar, apocarp, cu placentatie marginala fructe diverse: folicule, achene (nucule), capsule, bace, drupe polenizare entomogama D.p.d.v. chimic: baze alcaloidice derivate de la benzilizochinolina (magnoflorina)

Subclasa Magnoliidae - clasificare

1.

1. Ordinul Magnoliales 2. Ord. Piperales 3. Ord. Aristolochiales 4. Ord. Nympheales 5. Ord. Ranunculales 6. Ord. Papaverales Ordinul Magnoliales (plante lemnoase, frunze simple, floare cu organizare primitiva periant simplu, nediferentiat, elemente florale dispuse spiralat) Fam. Magnoliaceae Fam. Lauraceae Fam. Myristicaceae Fam. Annonaceae Fam. Monimiaceae Fam. Degeneriaceae Fam. Winteraceae

Fam. Magnoliaceae

plante lemnoase, arbori sau arbusti frunze simple, intregi, alterne, cu stipele flori solitare, hermafrodite, actinomorfe, receptacol alungit elemente florale indefinite, dispuse spirociclic perigon petaloid numeroase stamine gineceu multe carpele concrescute fructe: achene, folicule, samare, bace Reprezentanti: Ilicium verum (anason stelat, badian) arbust (China, Japonia) fructe: folicule dispuse stelat pe receptacol Anisi stellati fructus pungi cu ulei volatil Liriodendron tulipifera (arborele lalea) florile = perigon petaloid: flori mari asemanatoare lalelelor copac ornamental cultivat prin parcuri Magnolia grandiflora, M. kobus Caracteritic familiei Magnoliaceae: prezenta alcaloizilor izochinolinici

Ilicium verum

Ilicium verum

Liriodendron tulipifera

Liriodendron sp.

Magnolia grandiflora

Magnolia kobus

Familia Myristicaceae

specii tropicale si subtropicale lemnoase: arbori si arbusti plante unisexuate dioice, cu flori grupate in inflorescente axilare androceu monadelf - mai multe stamine gineceu monocarpelar un ovar cu un ovul fruct crnos drupaceu capsul smna e nvelit ntr-un aril rou Myristica fragans (nucoar) originar din insulele Moluce, cultivat n regiunile tropicale flori mascule i femele cu perigon petaloid androceu monadelf gineceu unicarpelar i uniovulat produs vegetal medicamentos: Nuces Myristicae caracteristic familiei: ulei volatil

Myristica fragrans

Familia Lauraceae

specii lemnoase, tropicale i subtropicale frunze simple, alterne, coriace, fr stipele i adesea persistente flori hermafrodite sau unisexuate, n inflorescene periant dialipetal pe 1-3 cicluri (cu cte 3 piese) androceu din 3 stamine x 3-4 cercuri, cu antere ce se deschid valvicid i cu glande la baz gineceu = 3 carpele, sincarp, unilocular, uniovulat fruct bac, drup
Laurus nobilis (laur, dafin) originar din Orientul mijlociu frunze simple, lanceolate, ascuite, glabre, pieloase flori mici, n umbele axilare celule cu ulei volatil

Laurus nobilis

Laurus nobilis

Sassafras albidum => safrol Cinnamomum zeylanicum (arbora de scorioar) India, Ceylon Cinnamomi cortex = produsul vegetal medicamentos C. cassia (China) arbore C. camphora (arbore de camfor) Arbore de 40-50 m China i Japonia spontan Prin distilarea cu vapori de ap a lemnului tulpinii i rdcinii se obine camfora Persea americana (avocado) Caracteristic familiei Lauraceae: prezena uleiului volatil n celule secretoare

Cinnamomum camphora

Cinnamomum camphora

Cinnammomum zeylanicum

Persea americana

Persea americana

Familia Monimiaceae

arbori i arbuti din regiunile tropicale i subtropicale Peumus boldo arbore de 7-8 m, cu frunze persistente, originar din Chile i cultivat n Algeria, Tunisia, Maroc Boldo folium = coleretic-colagog i vermifug conine alcaloizi aporfinici (boldina) i ulei volatil (cineol) caracteristic familiei: alcaloizi aporfinici i uleiuri volatile Caractere histologice ale familiei: - numeroase fibre lemnoase cu punctuaiuni areolate - n parenchim: celule cu ulei volatil i celule cu tanin - frunzele au o hipoderm f. dezvoltat

Ordinul Piperales Familia Piperaceae

Piper nigrum Piper cubeba cubebina (lignan) P. betle frunze = betel (alcaloizi) P. methysticum kawa-kawa (stimulent)

Peumus boldo

Piper nigrum

Piper nigrum

Piper cubeba

Piper betle

Piper methysticum

Ordinul Aristolochiales

plante ierboase, rar lemnoase flori ciclice, periant simplu (perigon) flori actinomorfe sau zigomorfe, cu gineceu inferior

Familia Aristolochiaceae

plante ierbacee sau lemnoase frunze alterne, simple, cordiforme sau reniforme flori hermafrodite, cu perigon petaloid gynostemium = androceu din 6 stamine concrescute cu gineceul gineceu sincarp, inferior, multiovulat fruct: bac sau capsul

Asarum europaeum (pochivnic, piperul lupului)

plant ierboas, frecvent prin pduri umbroase rizom trtor, repent tulpina scurt, cu 2 frunze reniforme, lung peiolate floare hermafrodit, dispus ntre cele 2 frunze, perigon campanulat, terminat cu 3 lobi fruct: capsul, cu multe semine Asari rhizoma - ulei volatil, taninuri, rezine - aciune emetic (vomitiv) - aciune expectorant (stimuleaz expectoraia) - aciune antimicrobian

Asarum europaeum

Asarum europaeum

Aristolochia clematitis (mrul lupului, remf, cucurbeic)

Plant peren, cu rizom puternic Tulpini aeriene, erecte, zig-zagate Frunze ovat-tringhiulare, cu baza cordat Flori dispuse la subsuoara frunzelor, zigomorfe, cu perigon Perigonul are form de tub lrgit n partea superioar ca o plnie (scaf) Fruct: capsul ovoid, multisperm, toxic Plant comun prin culturi i tufiuri, cu miros puternic Culoare general: verde-glbui Aristolochiae herba - acid aristolochic, ulei volatil, flavone - extern, n medicina popular, pentru vindecarea rnilor (vulnerar) -plant toxic, cu miros puternic, neplcut - extractele au aciune antibiotic (fitoncid) - la anumite doze produs cacerigen

Aristolochia clematitis

Aristolochia clematitis

Ordinul Ranunculales (Ranales)

in majoritate plante ierboase, rar lemnoase flori bisexuate, actinomorfe, rar zigomorfe, cu periant diferentiat (diplochlamideu) mai multe specii = periant nediferentiat cu piese florale numeroase si dispuse spiralat sau hemiciclic stamine numeroase, dispuse spirociclic gineceu numeroase carpele apocarpe

Familia Berberidaceae

cuprinde specii ierboase i lemnoase (arbuti) rspndite mai mult n emisfera nordic, dar si cea sudica flori cu dispoziie ciclic, actinomorfe sau zigomorfe, hermafrodite Berberis vulgaris (dracil) arbust spinos, ramificat la baz frunze ovat-eliptice cu marginea acut-serat flori hermafrodite grupate n raceme simple, pendule flori actinomorfe, hexamere, caliciul petaloid i corola galben, dispuse fiecare pe cte 2 verticile a 3 piese androceu din 6 stamine pe 2 verticile gineceu bicarpelar Berberidis cortex: - conine alcaloizi galbeni (berberina) - aciune hepatotrop, antimicrobian, hipotensiv

Berberis vulgaris

Berberis vulgaris

Podophyllum peltatum specie ierboas, din America de Nord rizom lung tulpina de cca 30 cm frunze mari, peltate, 5-7 lobate flori mari cu 3 sepale i 6-9 petale albe 12-15 stamine i gineceu unicarpelar fructul = bac galben Podophylli rhizoma conine podofilina (Podophyllinum), o rezin cu aciune necrozant Mahonia aquifolium, Epimedium sp., Leontice sp. Caractere biochimice ale familiei Berberidaceae alcaloizi protoberberinici (hepatotropi, antimicrobieni, hipotensivi) lignane (antitumorale)

Podophyllum peltatum

Mahonia aquifolium

Familia Ranunculaceae

1500 specii pe tot globul, mai ales nregiunile temperate plante ierboase (rar lemnoase), perene, bianuale, anuale cu rizom, bulb, tubercul i rdcini adventive frunze alterne, divizate (rar ntregi) flori solitare sau grupate n unflorescene racemoase i cimoase flori hermafrodite, actinomorfe, mai rar zigomorfe, spirociclice i hemiciclice periant: simplu (petaloid sau sepaloid) sau dublu (caliciu i corol) petalele au frecvent glande nectarifere androceu = numeroase stamine libere fineceu apocarp = numeroase carpele libere, sau cu 1 carpel (Delphinium) fruct, de obicei multiplu: polinucul (poliachen), polifolicul, rar bac Familia Ranunculaceae se mparte n 3 subfamilii

1. Subfamilia Helleboroideae plante ierboase, cu perigon - flori actinomorfe: Helleborus,

Caltha, Nigella, Isopyrum, Thalictrum flori zigomorfe: Aconitum, Delphinium nectarine corolinice (glande nectarifere) A = numeroase stamine libere G superior = nr. redus de carpele libere cu numeroase ovule dispuse biserial fruct de tip folicul 2. Subfamilia Anemonoideae plante ierboase i lemnoase (Clematis lian) flori actinomorfe, cu periant simplu = perigon avnd elemente libere

A, G superior

fruct multiplu: polinucule (poliachene) Anemone, Hepatica, Pulsatilla, Clematis

3. Subfamilia Ranunculoideae plante ierboase flori actinomorfe, cu periant dublu (caliciu i corol) cu elemente libere A, G superior fructe multiple: polinucule (poliachen) Adonis, Ranunculus, Ficaria

Helleborus purpurascens (spnz) plant ierboas, peren, cu frunze palmat-sectate flori mari, solitare, actinomorfe i hermafrodite caliciul din 5 sepale verzi corola din 15-20 petale mici transformate n cornete nectarifere androceu din 50 stamine gineceu din 4-6 carpele fruct: polifolicula Hellebori rhizoma conine saponine cu aciune antiinflamatoare: Produs farmaceutic: BOICIL uz veterinar, medicina popular rizomul conine glicozide cardiotonice

Helleborus purpurascens

Helleborus purpurascens

Helleborus niger

Helleborus foetidus i Helleborus thibetanus

Adonis vernalis (rucua de primvar, dediel galben) plant ierboas, peren, cu rizom negricios tulpin glabr de 30 cm frunze bazale scuamiforme i tulpinale penat-partite, cu lobii 2-3 ori penat-sectai i lacinii terminale nguste flori mari, solitare, galbene, hermafrodite, actinomorfe caliciul 5 sepale corola 10-20 petale galbene strlucitoare androceu i gineceu cu numeroase piese fruct: polinucul Adonidis herba conine glicozide cardiotonice aciune cardiotonic i diuretic

Adonis vernalis

Adonis vernalis

Adonis aestivalis

Aconitum napellus (omag) genul Aconitum include cca 20 specii cu flori albastre i galbene specii montane, alpine, cu frunze palmat-sectate flori grupate n raceme flori hermafrodite i zigomorfe caliciu din 5 sepale petaloide albastre-violacei, sepala posterioar n form de casc corola redus la 2 nectarine petaloide rdcini tuberizate, conice fruct apocarp alctuit din 3 folicule Aconiti tuber conine alcaloizi (aconitin) foarte toxici Aciune: antitusiv, analgezic, antinevralgic, antitermic (doze foarte mici)

Aconitum napellus

Aconitum napellus

Aconitum anthora i Aconitum vulparia

Alte specii din familia Ranunculaceae: Ficaria verna, Delphinium consolida sin. Consolida regalis, Clematis vitalba, Ranunculus acer, R. repens, Caltha laeta, Aquilegia vulgaris, Isopyrum thalictroides, Thalictrum minus, T. Lucidum, Pulsatilla montana, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, A. silvestris Hydrastis canadensis plant din America de Nord, de la care se utilizeaz Hydrastidis rhizoma (alcaloizi berberinici galbeni) n hemoragii uterine

Anemone nemorosa

Anemone ranunculoides

Anemone silvestris

Clematis vitalba

Ficaria verna

Hepatica nobillis

Hepatica nobillis

Hepatica transsilvanica

Ranunculus acer i R. repens

Pulsatilla montana

Consolida regalis

Consolida orientalis

Caracterele chimice ale familiei Ranunculaceae

alcaloizi berberinici: Hydrastis, Coptis, Thalictrum izochinolinici: Isopyrum, Aquilegia diterpenici: Aconitum, Delphinium glicozide cardiotonice: Adonis vernalis, Delphinium sp. substante lactonformatoare cu actiune iritanta (anemonina): Ficaria, Anemone, Ranunculus, Clematis glicozide cianogenetice: Aquilegia, Thalictrum

Familia Menispermaceae

plante lemnoase, arbusti sau liane tropicale (Asia, Africa si America) frunze simple, alterne, uneori palmat lobate sau trifoliate flori in inflorescente de tip racem sau cima sunt actinomorfe, rar zigomorfe, unisexuat dioice, diplochlamidee sau cu perigon fruct = drupa

Jatrorrhiza palmata

liana tropicala, dioica, cu frunze mari, palmate Radix Colombo mucilagii, principii amare, alcaloizi berberinici utilizari: tonic, antidiareic, antidizenteric

Anamirta cocculus

liana din India fructe de marimea unui bob de mazare Cocculi fructus insecticid, stimulent SNC

Jatrorrhiza palmata

Anamirta coculus

Chondodendron tomentosum

liana din Amazonia Curara = contine alcaloizi toxici (i.v.) paralizanti (la nivelul jonctiunii neuromotorii) D-tubocurarina = alcaloid principal folosit pentru relaxare musculara in marea chirurgie

Ordinul Nympheales

plante acvatice: Nuphar luteum, Nymphea alba

Nuphar luteum

Nuphar luteum

Nymphea alba

Nymphea alba

Ordinul Papaverales

plante ierboase, rar lemnoase flori dimere, rar tri sau tetramere, cu simetrie radiala (actinomerife) sau bilaterala (zigomorfe) biochimic, embriologic si dupa structura florii (stamine si carpele numeroase) acest ordin se inrudeste indeaproape cu Ranunuculales, din care probabil a si rezultat

Familia Papaveraceae

plante ierboase frunze simple, adesea divizate, alterne anatomic = laticifere anastomozate flori izolate sau in inflorescene cimoase flori actinomorfe dimere, tri- i tetramere, cu excepia androceului i gineceului care sunt polimere ilustrnd nrudirea cu familia Ranunculaceae de care se deosebesc prin sincarpie fruct de tip capsul, silicva si achene seminte cu endosperm oleaginos Biochimic: alcaloizi izochinolinici

Papaver somniferum (mac de grdin) plant anual, originar din Orient, cu tulpini de 80-100 cm frunze mari, penat-sectate (bazale) i ntregi, amplexicaule (tulpinale) flori mari cu 4 petale albe, roii sau violacei fructele sunt capsule poricide mult cultivat n India, Iran (pentru opiu) i n Europa (ca plant alimentar) Papaveris fructus (Capita papaveris) e cunoscut i utilizat de foarte mult timp; principiile active sunt localzate n latexul alb conine peste 25 de alcaloizi, morfina i narcotina fiind alcaloizii principali ali alcaloizi activi terapeutic: codeina, papaverina, narceina, tebaina latexul mai conine mucilag, substane cauciucoide, rezine, albumine, glucide, pectine, substane anorganice

organul cel mai bogat n alcaloizi este capsula imatur => prin scarificare, n climatul cald, se obine opiul = latexul concretizat (1020% alcaloizi) fructele mature au 0,2-0,3 % alcaloizi pentru extragerea alcaloizilor e nevoie de prelucrare industrial a opiului sau a masei verzi a macului (metoda european) seminele conin doar urme de alcaloizi; se folosesc alimentar n panificaie sau n domeniul farmaceutic i tehnic pentru uleiul gras exist soiuri de mac pentru semine i soiuri pentru alcaloizi zone de cultivare a macului n Romnia: Moldova superioar i Mure

Alcaloizii din mac sunt des ntrebuinai n terapie Morfina - calmant puternic al durerii, analgezic Codeina - antitusiv Papaverina - antispastic folosit n colici; nu provoac dependen Narcotina i narceina -antitusive Alcaloizii morfinanici acioneaz pe sistemul nervos central producnd sedare, calmare pn la hipnoz => pot induce somn produc euforie, obinuin = toxicomanie, dependen ce conduce la degradare psihic i fizic progresiv dintre derivaii de semisintez ai morfinei menionm diacetilmorfina = heroin, mai puternic dect morfina ca analgezic, dar i mai toxic, provoac dependen mai intens

Papaver somniferum

Papaver somniferum

Capsule imature scarificate

Papaver rhoeas (mac rou, mac de cmp) specie anual, segetal frunze penat-sectate, setos-proase florile mari au 4 petale roii cu pat neagr la baz Flores Rhoeades (paparoanele) conin alcaloizi, antociani i mucilag utilizare: ceai pectoral, antibronitic Papaver bracteatum (macul iranian) surs de tebain de la care prin semisintez se obine codeina, ocolind morfina Argemone mexicana mac spinos, cu floarea galben - specie exotic, mexican Glaucium flavum (mac galben, mac cornut) surs de glaucin, alcaloid cu efect antitusiv Glaucium corniculatum (mac cornut) Sanguinaria canadensis latex rosu de culoare sangerie bogat in alcaloizi antimitotici si antimcrobieni

Papaver rhoeas

Papaver bracteatum

Sanguinaria canadensis

Argemone mexicana

Glaucium corniculatum var. phoeniceum

Glaucium corniculatum

Glaucium flavum

Chelidonium majus (rostopasc, iarb de negi) specie ierboas, frecvent tulpin ramificat, cu peri lungi i rari frunze alterne penat-lobate, glauce flori actinomorfe, grupate n cime umbeliforme caliciul: 2 sepale caduce corola: 4 petale galbene pe 2 verticile fruct: capsul lung, silicviform toate organele conin un latex portocaliu n care se gsesc alcaloizi Chelidonii herba i Chelidonii radix se utilizeaz intern pentru aciunea hepatotrop i extern pentru tratarea verucilor conin alcaloizii cu aciune coleretic-colagocg, antimicrobian, spasmolitic, antimitotic, slab analgezic, slab antiviral

Chelidonium majus

Chelidonium majus

Familia Fumariaceae

plante ierboase, lipsite de laticifere, deci nu au latex flori zigomorfe dispuse in raceme cu structura complexa, neobisnuita: 2 sepale caduce 4 petale/ 2 serii, una sau ambele petale externe dilatate la baza varfurile celor 2 petale interne adesea reunite in jurul anterelor 6 stamine dispuse in 2 manunchiuri, ramificate la varf (androceu diadelf)

Familia

Simetrie florala

Latex prezent

Androceu Polimer (numeroase stamine) Oligomer (6 stamine)

Papaveraceae radiara (floare actinomorfa) Fumariaceae bilaterala (floare zigomorfa)

absent

Familia Fumariaceae cuprinde 3 genuri mai importante: Corydalis (cca 300 sp), Fumaria (50), Dicentra (20) Corydalis solida, C. cava si C. cava ssp. marshalliana (brebenei, deditei) larg distribuiti in paduri, cu bulb in pamant C. solida bulb plin tulpina cu 2-3 frunze divizate si bractee dintata flori liliachii odorante, zigomorfe, in raceme terminale C. cava bulb gol (cav) la interior bractei nedivizate (intregi) plante mai mari ambele specii contin alcaloizi izochinolinici (coridalina, bulbocapnina) active SNC

Corydalis cava

Corydalis cava

C. solida

C. solida

Corydalis solida

Corydalis solida

Corydalis lutea

Fumaria officinalis, F. schleicheri, F. parvifolia F. rostellata, F. vaillantii (fumarita) plante frecvente prin culturi au culoare cenusiu-fumurie frunze penat sectate: lacinii terminale flori in raceme: roz-purpurii, zigomorfe 2 sepale caduce, 4 petale/2 verticile, inegale, una din petalele laterale de pe verticilul extern formeaza o ghebozitate androceu diadelf gineceu superior, 2-carpelat, unilocular fruct achena (nucula) Herba Fumariae = drog colectiv alcaloizi izochinolinici principal = protopina (antiaritimic, antispastic) acid fumaric alcooli parafinici: octacosanol si nonacosanol

Actiune si intrebuintari Fumaria officinalis

Medicina populara si culta = depurativ, diuretic, stomahic ODDIBIL relaxeaza sfincterul Oddi actiune amfocoleretica

Fumaria schleicheri

Chemotaxonii Papaveralelor

ALCALOIZI (protopina, sanguinarina, coptizina) PARAFINE (ALCOOLI): nonacosanol, octa- si hexacosanol ACIZI ORGANICI specifici: meconic, chelidonic, fumaric
Taxoni Papaver somniferum Papaver bracteatum Glaucium flavum Chelidonium majus Sanguinaria canadensis

Compozitia alcaloidica

morfina codeina papaverina narcotina narceina tebaina morfina tebaina glaucina

chelidonina, homochelidonina cheleritrina, sanguinarina, coptizina, protopina, allocriptina chelidonina sanguinarina

Alcaloid specific
Alcaloizi comuni

protopina, sanguinarina, coptizina