BOTANICA FARMACEUTICA curs 12

FLOAREA FLOAREA LA ANGIOSPERME

FLOAREA = organul de nmulire al plantelor superioare. apare la Gymnospermae n regnul vegetal numai la ultimele 2 uniti sistematice mari ale regnului vegetal ANTOFITE (anthos = floare; fiton = plant) plante cu flori Prezenta florii a constituit un important criteriu botanic de clasificare = sta la baza unor sisteme de clasificare FLOAREA (Goethe) = o ramur (lstar modificat) cu frunze metamorfozate! adaptat n vederea nmulirii. FLOAREA = ramur scurt (microblast) care prezint o cre"tere limitat! frunze metamorfozate ce se deosebesc fundamental de cele obi"nuite prin aceea c poart gamei! prote#eaz fecundarea "i chiar elementele formatoare ale unei noi plante. FLOAREA = organ comple$! cu funcii fiziologice bine precizate "i cu rol e$cepional n nmulirea plantelor superioare. = organ aerian ce si are originea n anumii muguri (florali sau mic"ti).

ELEMENTELE COMPONENTE ALE FLORII

1. Pedunculul i pedicelul florii
= elementele prin care floarea se inser pe ramura plantei confuzie ntre cele 2 noiuni mai ales la plantele cu % singur floare; la cele cu inflorescene & distincie net; peduncul = poriunea terminal a ramurii pedicel = suportul fiecrei flori n parte delimitarea pedicelilor se poate face uneori "i dup prezena unor frunze reduse! situate la baza lor (bractee) = poriunea terminal a pedicelului foarte scurt "i variaz ca aspect de la form discoidal ( Fragaria)! la form conic (Ranunculus)! form de cup (Rosa)! form de taler pe receptacul se inser cellalte elemente ale florii' sepalele! petalele! staminele "i gineceul. inseria elementelor florale pe receptacul se poate face' ( n form de spiral !s"o#!$!e s"!roc!c%!c& ( sub form de cercuri concentrice !s"o#!$!e c!c%!c& ( unele elemente ciclic altele spirociclic !s"o#!$!e he'!c!c%!c& )ipuri de receptacul

2. Axul floral (recep aculul!

". Sepalele= nveli"ul e$tern al florii

totalitatea sepalelor = CALICIUL *unt frunze mici! metamorfozate! n general de culoare verde! cu rol protector "i asimilator +u intotdeauna sepalele au culoare verde ( Tulipa, Lilium & sepalele au aceeasi culoare ca si petalelele) numrul variaz (2(,) dispunere & n general pe un singur ciclu; pe 2 cicluri la fam. Malvaceae! unele Rosaceae (ciclul e$tern' calicul = paracaliciu) forma caliciului difer de la o plant la alta' o tubulos (Dianthus) o n form de ulcior (Hyoscyamus niger) o n form de clopoel (Gentiana sp.) o globulos (Silene sp.) simetria caliciului poate fi' o actinomorf (Boraginaceae) o zigomorf (Lamiaceae) elementele caliciului pot fi' o libere = CALICIU (IALI)EPAL (Brassicaceae, Ranunculaceae) o unite = CALICIU GAMO)EPAL (Solanaceae, Lamiaceae) durata caliciului' o caduc odat cu nflorirea (Papaver somni erum) o persistent ! nsoind fructul (pplu & formaiune membranoas! mr! pr & impresiuni solzoase! ppdie ( papus) -orma caliciului

#. Pe alele = al 2(lea nveli" al florii; totalitatea petalelor = COROLA

= frunze metamorfozate! dar colorate vizibilitate pt. insectele polenizatoare numrul variaz! dar e fi$ pentru aceeasi specie inseria & pe %! 2 sau mai multe verticile! sau chiar pe o spiral continu pot fi nsoite de formaiuni ane$ = "ara"eta%e* coro+u%a (Tilia argentea, !arcissus pseu"onarcissus, Saponaria o icinalis) flori fr petale = a"eta%e (#uercus sp.) forma corolei' o tubuloas (ma#oritatea $steraceelor) o clopoel (%ampanulaceae, Gentianaceae) o p.lnie (%ucur&itaceae, %onvolvulaceae ) o bilabiat (Lamiaceae) o infundibuliforma simetria' act!+o'or,& ($"onis, Ranunculus, Helle&orus, $tropa, Datura, Malva, $lthaea ) 2

#!-o'or,& . datorit dispoziiei diferite a petalelor ce intr n alctuirea corolei! sau cre"terii neuniforme n suprafa a uneia sau unora dintre petale' corol personat = corola privita din fata are aspectul unei masti ( Scrophulariaceae ( gura m.ei! gura leului); petal pintenat = una din petale e diferita morfologic de celelalte ( 'iola o"orata, %onsoli"a regalis); flori ligulate = corola are o prelungire ca un limb ( %!-u%a (Tara(acum o icinalis, %ichorium inty&us, Helianthus annuus, %hamomilla recutita, %alen"ula o icinalis, $rnica montana) flori papilionate! cu aspect de fluture (Fa&aceae & Phaseolus vulgaris)' drapel (stindard)! 2 aripi! carena (2 petale unite) petalele pot fi' o libere & COROL/ (IALIPETAL/ ($"onis, Malva) o unite & COROL/ GAMOPETAL/ (Datura, Hyoscyamus, %onvolvulus) = simpetalie durata "i chiar prezena corolei' o timp ndelungat (ma#oritatea) o timp f. scurt (Linum ussitatissimum, Papaver somni erum) o flori lipsite de corol (fam. Betulaceae, Fagaceae, Salicaceae, )rticaceae * inainte grupate impreuna in subclasa $petalae) /012/231 4 /56510 = invelisul floral = PERIANT c.nd nu se distinge caliciul de corola = PERIGON' se"a%o! & toate elementele verzi ()rtica "ioica, %anna&is sativa) "eta%o! & toate elementele divers colorate (fam. Liliaceae, +ri"aceae, Lilium can"i"um, %onvallaria ma-alis, %olchicum autumnale, %rocus sativus ) elementele

perigonului = TEPALE cand invelisul floral lipseste complet = flori achlamidee (Sali(, %are() cand e$ista numai un invelis floral = monochlamidee )ipuri de corolla

$. S a%inele
totalitatea lor = AN(ROCEUL partea mascula a florii *tamina e o frunza modificata! fertila! alctuita din 7 parti' filament staminal! conectiv si antera F!%a'e+tu% sta'!+a% florile pot avea filamente staminale' de aceeasi lungime sau inegale' - unele Lamiaceae (Thymus vulgaris, Lamium al&um)' din 8 stamine! 2 au filamentele mai lungi si 2 mai scurte = androceu didinam - unele *crophulariaceae (Digitalis purpurea) - la Brassicaceae (*inapis arvensis) din , stamine! 2 sunt mai scurte si 8 mai lungi simple sau ramificate (Fumaria, Ricinus) libere sau concrescute ntre ele' - un mnunchi (androceu monadelf) & Malvaceae! - 2 mnunchiuri (androceu diadelf) & Fa&aceae (94%)! - 7 mnunchiuri (androceu triadelf) & Hypericum! - mai multe mnunchiuri (androceu poliadelf) & %itrus limonium, %. aurantium concrescute cu corola (Primula o icinalis! Thymus vulgaris) concrescute cu carpelele (ginandrie) & $ristolochia clematitis, 'anilla plani olia Co+ect!0 = e$tremitatea superioar a filamentului! av.nd de o parte "i de alta sacii polinici ai anterei A+ter& = elementul fertil! alctuit din 2 #umti simetrice (lo#i polinice! teca) separate prin conectiv; fiecare lo# are n 2 saci polinici 0ntera se leaga de filament prin conectiv; acesta poate fi situat' - la baza anterelor = antere bazifi$e (Tulipa) - pe partea lor dorsala = antere dorsifi$e (Lilium can"i"um! graminee in general) libere sau concrescute (*2+0+):62: & $steraceae) nr. staminelor variaza dupa specie! fiind un caracter ce a stat la baza clasificarii 0ngiospermelor (de e$emplu! sistemul artificial de clasificare al lui /arol 1inne a fost bazat! printre altele pe nr. staminelor) 8

 -lorile cu o stamina se numesc monandre! cu 2 & diandre! cu 7 & triandre! cu nr. nedefinit & poliandre ;ispozitia staminelor pe receptaculul floral poate fi ciclica sau spirociclica 2n cazul dispozitiei ciclice' - staminele primului cerc se gasesc in dreptul sepalelor - staminele celui de al doilea cerc sunt in dreptul petalelor - staminele celui de al treilea cerc se gasesc din nou in dreptul sepalelor s.a.m.d. 2mportanta practica' atunci cand o floare are stamine pe un singur cerc si acestea sunt in dreptul petalelor putem deduce ca a mai e$istat initial un cerc de stamine care au disparut prin avortare /and staminele avortate raman in floare ca stamine sterile (staminodii) se pot metamorfoza luand aspect de petale = obtinerea in horticultura a florilor <batute= )ipuri de androceu

&. Pi' ilul

(gineceul)! partea femeiasc a florii alctuit din 7 pri' ovar! stil si stigmat isi are originea in frunze metamorfozate O0aru% . partea bazal a pistilului provine din metamorfoza limbului foliar prin indoirea pe fata superioara a acestuia form de butelie & nchide un spaiu intern (camer ovarian) n care sunt adpostite ovulele marginile carpelei formeaza placenta! zona de insertie a ovulelor poate fi unilocular (% lo#) sau plurilocular (mai multe lo#e) & Solanaceae, Liliaceae, Linaceae )t!%u% = prelungirea nervurii mediane a limbului carpelar variaz ca lungime flori longistile sau brevistile (chiar pe aceea"i plant & Primula o icinalis) nr. stilelor variaza' ( unul (gineceu monocarpelar) ( mai multe (gineceu pluricarpelar) 2nsertia stilului pe ovar' ( in prelungirea ovarului ( lateral (Potentilla) ( pe el sau chiar la baza (Lamium) )t!-'atu% = partea terminala a stilului poate avea form globoid (Solanaceae)! foliacee (+ris)! stelat (Papaver) are suprafaa papiloas "i lipicioas! care favorizeaza aderarea "i germinarea polenului >ineceul poate avea carpelele libere ntre ele (apocarp)! sau concrescute (sincarp sau cenocarp)' ?

- cu o singura lo#a ovariana (unilocular) - cu 2! 7 sau mai multe lo#e (di(! tri( sau plurilocular) /a pozitie! ovarul ocupa e$tremitatea terminala a receptaculului! ce e in general conve$a si nu concreste cu acesta - 5var superior! situat in varful receptaculului = floare hipogina - 5var inferior! afundat complet in receptacul = floare epigina - 5var semiinferior! afundat pe #umatate in receptacul cu care concreste = floare perigina *i la gineceu! ca si la androceu! pot fi situatii de carpele sterile

T!"ur! se1ua%e

e ,%or! s! "%a+te

For'u%e s! re"re#e+tarea -ra,!ca a ,%or!!

)inand seama de faptul ca staminele si carpelele sunt elementele esentiale ale florii! iar sepalele si petalele elemente accesorii' - floarea care are stamine si carpele e o floare completa (perfecta) - floarea care nu are unul din aceste elemente e o floare incompleta (imperfecta) /el mai adesea! florile sunt perfecte ( contin stamine si carpele in stare de functionare = her'a,ro !te (b!se1uate) -lorile ce contin numai stamine sau numai carpele se numesc u+!se1uate (unise$uate mascule! respectiv unise$uate femele) -lorile unise$uate pot fi situate' - pe acelasi individ (/ea mays, 0uglans regia) & "%a+te 'o+o!ce! - pe indivizi diferiti (%anna&is sativa, )rtica "ioica) & "%a+te !o!ce 2ntre aceste tipuri nu e o delimitare neta @ai e$ista situatii cand pe o planta e$ista flori mascule! pe alta femele si pe alta hermafrodite "%a+te tr!o!ce :$ista variatii chiar si in cazul plantelor monoice! cand pe acelasi individ se gasesc flori mascule! femele si hermafrodite = "%a+ta "o%!-a'a ($esculus hippocastanum, 'eratrum al&um, %eratonia sili1ua, Sanicula europaea ) *e pot crea si artificial! pe cale e$perimentala! tipuri se$uale de flori si plante 2n natura se$ul unor plante poate fi influentat de factori ca' lumina! hrana! atacul unor paraziti. +r. si dispozitia elementelor florale variaza' - nr. elementelor de pe un cerc poate fi 2! 7! 8 sau mai multe = floare di%era( ri%era( e ra%era( poli%era - nr. de cercuri pe care se dispun elementele florale poate sa fie %! 2! 7 sau mai multe' floare %onociclica( diciclica( riciclica( policiclica -loarea poate fi' !#o'era (in toate ciclurile se gaseste acelasi nr. de elemente) hetero'era (nu are acelasi nr. de elemnete pe cicluri diferite) )otodata e$ista cazuri cand unul din elemente se dispune pe 2 sau 7 cicluri! nu pe unul! de e$emplu' - stamine situate pe un singur ciclu = floare haplostemona - stamine situate pe un singur ciclu = floare diplostemona - stamine situate pe un singur ciclu = floare triplostemona 0ceste caracteristici impreuna cu cea de simetrie florala pot fi redate prin !a-ra'e s! ,or'u%e ,%ora%e

TIPURI (E INFLORE)CENTE
,

 /and tulpina sau lastarul unei plante se termina cu o singur floare = so%!tar& (Tulipa, Galanthus, Papaver, 'iola) 2n ma#oritatea cazurilor insa florile sunt grupate la e$tremitatea tulpinii sau a a$elor secundare !+,%oresce+$e I+,%oresce+ta = notiune ce se refera la dispozitia florilor fata de lastarul plantelor si la pozitia pe care o ocupa acesta 0ceasta notiune se supune regulilor de ramificatie caracteristice pentru fiecare grupa de plante in parte ;ependent de aceste reguli! inflorescentele sunt de mai multe feluri' race'oase* c!'oase si a+or'a%e

Inflore'cen e race%oa'e (%onopodiale!

sunt foarte asemanatoare cu tipul de ramificatie monopodiala de la tulpina - cre"terea nedefinit a a$ului inflorescenei - florile se dezvolt ncep.nd de la baz spre v.rf (ascendent) sau de la marginea inflorescenei spre centrul ei (centripet) aceste inflorescente sunt simple (situate pe a$e de ordinul 2) si compuse (situate pe a$e de ordin superior) Race%ul 'i%plu (<strugurele= simplu) flori dispuse altern! cu pediceli proprii! de aceeasi lungime! inserai la nivele diferite pe a$ = florile se situeaza si ele la nivele diferite %apsella &ursa2pastoris (traista(ciobanului)! Ber&eris vulgaris (dracila)! Ro&inia pseu"acacia (salcam)! $conitum napelus (omag)! %ytisus la&urnum (salcam galben) cand florile sunt dispuse pe aceeasi latura a a$ului inflorescentei .3 racem unilateral (%onvallaria ma-alis ( lacramioara, Digitalis purpurea & degetel rosu) RA)EM )ori%*ul de(a lungul a$ului inflorescenei se inser florile pe pediceli din ce n ce mai scuri cu c.t ne apropiem de v.rf florile situate apro$imativ la acela"i nivel %ununita 4Spirea vanhouttei5! unele specii de pr (Prunus sp.) Spicul 'i%plu flori lipsite de pediceli florali (sesile) si prote#ate la baz de cate o bractee ptlagin (Plantago sp.)! unele specii de soparlita ('eronica spicata) Spadicele (spadi$) = variant a spicului a$a principala ce se ngroa" f. mult! crnoasa! pe care se inser flori sesile! de multe ori unise$uate adesea! ntreaga inflorescen e nvelit adesea intr(o frunz bracteal mare! nfasurataca un cornet (*P0)A) rodul(pamantului 4$rum maculatum5, obligeana 4$corus calamus5, cala 4/alla sp.)! filodendron (Monstera "eliciosa) )oceanul = variant a spadi$ului a$ul inflorescenei mult ingrosat! este dur nvelit n mai multe frunze bracteale (PA+3B2) C

 florile femele de la porumb A%en ul (m.i"orul) asemntor ca structur cu spicul difer prin poziia nutant (atarna) "i prezena florilor unise$uate! efemere *alcie 4Sali(5, plop 4Polulus5, nuc 40uglans regia5, alun 4%orylus avellana5 1a nuc si alun! florile mascule sunt amenti ce apar si chiar cad inainte de aparitia frunzelor +%*ela 'i%pl, flori dispuse la acela"i nivel (ca la corimb) pedicelii florali sunt egali si pleac toi de la acela"i nivel la baza inflorescenei se gaseste un nveli" de frunze bracteale reduse (2+D513/63) ciubotica(cucului 4Primula o icinalis5, rostopasca (%heli"onium ma-us5, unele specii de visin 4%erasus vulgaris5 )api ulul 'i%plu a$ principal scurt "i globulos flori aproape sesile "i foarte nghesuite ma#oritatea speciilor de trifoi (Tri olium sp.)! scaiul v.nt (6ryngium planum) An odiul (ca%at! !u%) inflorescen turtit ca un disc(sau conica) cu numeroase flori sesile pe margini are un invelis de frunze bracteale (2+D513/63) caracteristic familiei $steraceae' floarea(soarelui 4Helianthus annuus5, papadie 4Tara(acum o icinale5, filimica 4%alen"ula o icinalis5, iarba mare 4+nula helenium5, arnica 4$rnica montana5, cicoare 4%ichorium inty&us)

I+,%oresce+te co'"use
Entre toate tipurile de inflorescene pot e$ista combinaii' - intre inflorescente de acelasi fel (racem de raceme = racem compus) - intre inflorescente diferite (corimb de calatidii! racem de spice) 0$ul principal al inflorescentei & ramuri de ordin superior (22! 222) & de aici deriva inflorescentele compuse' cand se combina inflorescente de acelasi fel = F5@5)0/)2/: cand se combina inflorescente de forme diferite = F:):65)0/)2/: 2. F5@5)0/)2/: %. racem compus (racem cu racem) :$' 'itis vini era (vita de vie)! %lematis vital&a (curpen de padure)! Syringa vulgaris (liliac) 2. corimb compus :$' %rataegus o(yacantha 4pa"ucel5, Sor&us aucuparia 4scorus5 7. spicul compus :$' Triticum vulgare 4grau5, Secale cereale 4secara5 8. umbela compusa & fiecare pedicel al umbelei simple se termina cu cate o umbela mai mica = umbelula; la + baza umbelei & invelis bracteal & involucru! iar la baza umbelulelor & involucel :$' plante din familia 0piaceae' Petroselinum hortense 4patrun-el5, Daucus carota 4morcov5, %arumcarvi 4chimen5, %onium maculatum 4cucuta5, $nethum graveolens 4marar5, %orian"rum sativum 4corian"ru5, Foeniculum vulgare 4 enicul5 22. 2nflorescente mi$te (F:):65)0/)2/:) - :$' $chillea mille olium 4coa"a soricelului5 & corimb cu calatidii - 6acem si spic = P0+2/31 & $vena sativa 4ova75, Festuca pratensis 4paius5 G

2nflorescente simple si compuse

Inflore'cen-e ci%oa'e ('i%podiale!

se aseamana mult cu tipul de ramificatie simpodiala de la tulpina cre"terea definit a a$ului infloescenei florile se dezvolt de la v.rf spre baz (descendent) sau de la centru spre margine (centrifug) pedunculul se termin cu o floare nu cre"te mai departe! iar de sub nivelul florii terminale iau na"tere pediceli de ord. 2! de pe ace"tia pediceli de ord. 22 ".a.m.d. -uncie de nr. pedicelilor care iau na"tere pot fi' u+!"are ('o+oca#!u) & c.te % pedicel de ordinul 2! pe acesta unul de ordinul 22! etc. b!"are ( !ca#!u) & c.te 2 pediceli de acela"i ordin 'u%t!"are ("%e!oca#!u) & mai muli pedicei purtatori de flori! fiecare din acesta impartindu(se la randul lor in alte subunitati & dupa planul si directia de dezvoltare a pedicelilor C!'a u+!"ara ('o+oca#!u) ;repaniul (cima in forma de secera) & pedicelul de ordin superior se formeaza totdeauna de aceeasi parte si in acelasi plan /incinul (cima scorpioida) & varianta a drepaniului & pediceii se dezvolta tot unilateral! dar nu in acelasi plan :$' Fam. Boraginaceae, Symphytum o icinale 4tataneasa5, %ynoglossum o icinale 4lim&a cainelui5, Pulmonaria o icinalis 4mierea ursului5, Myosotis palustrus 4nu2ma2uita) 6ipidiul (cima in forma de evantai) & inflorescenta la care ramurile se formeaza alternativ! de o parte si de alta si sunt situate in acelasi plan = a$ul inflorescentei in zig(zag! iar florile sunt dispuse de o parte si de alta a a$ului ca un evantai desfacut :$' +ris germanica (stan-enel5 Hostri$ul (cima elicoidala) & varianta a ripidiului & pediceii se dezvolta tot alternativ! dar nu mai sunt situati in acelasi plan & a$ul inflorescentei da impresia ca e torsionat in lungul sau :$' Gla"iolus im&ricatus 4sa&iute5, Hemerocalis ulva 4crin gal&en5 )ipuri de inflorescente cimoase 9

drepaniu

cincin bostri$

C!'a b!"ara ( !ca#!u) - *e aseamana cu o ramificatie dichotomica! de aceea e considerata ca o dichotomie falsa :$' -am. /arIophIllaceae & Gypsophylla paniculata (ciuinul alb! ipcarige) C!'a 'u%t!"ara ("%e!oca#!u) - *e aseamana la prima vedere cu inflorescenta umbeliforma & portiunea terminala a pedunculului care poarta si ea o floare sau inflorescenta nedeosebindu(se de pedicelele ce se formeaza in #urul ei - 2ntre toate formele de inflorescente prezentate pot e$ista combinatii & intre inflorescente de acelasi fel (e$' la cele racemoase) sau se pot reuni inflorescente diferite racemoase cu cimoase sau invers = multitudine de forme de inflorescente

Inflore'cen e anor%ale
2au nastere din dezvoltarea e$agerata a unor parti din floare sau o combinatie cu totul deosebita a ramurilor florifere :$' conopida (partea ce se consuma) & racem ramificat si hipertrofiat insotit de o avortare a mugurilor florali *mochina & cima cu ramificatii scurte si concrescute ( sicona

ANATOMIA FLORII
(e#0o%tarea o+to-e+et!ca a e%e'e+te%or ,%ora%e
0paritia elementelor florale in varful mugurilor florali sau micsti sub forma primordiilor (asem. cu primordiile foliar e ce genereaza frunzele) :lementele florale se dezvolta (acropetal) intr(o anumita ordine! asa cum sunt situate in alcatuirea florii Primordiile de la baza mugurelui genereaza sepalele! urmeaza primordii ce genereaza petalele! apoi cele ale staminelor! iar varful mugurelui genereaza elemente componente ale carpelelor 1a florile actinomorfe! primordiile elementelor florale apar in mod simetric si au o crestere uniforma 1a florile zigomorfe sau cele asimetrice & simetria si cresterea uniforma a primordiilor elemetelor florale nu sunt respectate %J

 /oncresterea elementelor florale intre ele se realizeaza de asemenea din stadiul de mugure! in legatura cu pozitia pe care o ocupa meristemul de crestere al acestor elemente /and meristemul este localizat in primordiul fiecarui element floral & fiecare va creste independent = un cerc de elemente libere intre ele (caliciu dialisepal! corola dialipetala) /and meristemul e situat sub nivelul primordiilor! elementele vor creste deodata si vor fi unite intre ele sau concrescute

)tructura a+ato'!ca a e%e'e+te%or ,%ora%e

2n general aminteste de structura anatomica a frunzei & ceea ce dovedeste si prin aceasta originea elementelor florale )EPALA structura foarte apropiata de cea a frunzei in sectiune transversala' epiderma superioara si inferioara cu stomate mezofil & parenchim asimilator verde (cloroplaste) & contine nervuri cu fascicule libero( lemnoase la care orientarea lemnului si liberului se face ca la frunza de multe ori nervura mediana e mai dezvoltata si mai vizibila ca si la frunza pe fata inferioara PETALA afara de unele abateri! seamana cu structura anatomica a frunzei frecventa stomatelor e mult mai redusa mezofilul & nu are parenchim asimilator si nici cloroplaste culoare se datoreaza pigmentilor de natura glicozidica (in principal) dependenta culorii de pF K antociani! flavone in afara acestor pigmenti se gasesc si caroteni & dau culoarea galbena & orange culoarea alba & aer incorporat in mezofil (intre celulele parenchimului & lacune) nervuri foarte fine prezente in mezofil frecventa tesuturilor secretoare sau a celulelor izolate & nectar! ulei volatil uneori formatiuni epidermice & papile (6osa centifolia) )TAMINA -ilamentul staminal asemanator cu petiolul frunzei 0ntera are o structura mai complicata! ca de altfel si morfologia ei 2n sectiune transversala prin antera & 2 lo#e separate printr(un sant mai profund pe fata interna a acesteia -iecare lo#a polenica & la randul ei e formata din 2 saci polenici! separati la suprafata anterei! prin alt sand lateral! mult mai putin profund decat cel ce delimiteaza lo#ile polenice 1a maturitatea anterei & sacii polenici fuzioneaza prin resorbtia peretilor despartitori & in fiecare lo#a se gaseste cate o singura lacuna mare cu graunciori de polen 1egatura dintre lo#ile polenice si filamentul staminal & prin intermediul unui tesut parenchimatic = conectiv; prin mi#locul acestuia trece fasc. conducator libero(lemnos! ce se continua din filamentul staminal si se termina aici in conectiv Peretele lo#ii polenice & din tesut epidermal la suprafata! apoi tesut mecanic & cu celule cu peretii neuniform ingrosati (numai partea e$terna neingrosata) cu rol in deschiderea anterei *ub acest tesut mecanic & stratul tranzitoriu & zona de celule care pe parcurs degenereaza *tratul tapet captuseste fata interna a sacilor polenici cu e$istenta efemera %%

 2n interiorul sacilor polenici = graunciorii de polen Grau+c!or!! e "o%e+ - 0u forme diferite dupa care se pot recunoaste usor - 2n general & dimensiuni microscopice %?(?J microni - /ei mai mari la /ucurbitaceae & 2JJ microni - Pot apare izolati sau grupati in tetrade )tructura -rau+c!oru%u! e "o%e+ - :$ina & membrana e$terna groasa cu pori! cu compozitie chimica diferita! functie de gradul de maturizare al graunciorului de polen (pectine! polenina! cutina) - 2ntina & o a 2 a membrana subtire si celulozica! captuseste fata interna a e$inei - ambele membrane prezinta pori - 1a interior graunciorul de polen are o masa abundenta de citoplasma in care se acumuleaza materii de rezerva foarte diferite din punct de vedere chimic - 2 sinergide & nucleul vegetativ si nucleul generativ (spermatogen) PI)TILUL 5varul & fiind o frunza metamorfozata are o structura asemanatoare cu cea a limbului foliar 2 epiderme & e$terna & provine din cea inferioara a frunzei metamorfozate si una interna & captuseste camera ovariana /ele 2 epiderme vin in contact pe linia de sutura a marginilor carpelei care alcatuieste ovarul & aici ia nastere un tesut special! trofic cu rol de diri#area traiectului tubului polenic = tesut conducator 2ntre cele 2 epiderme & mezofil fara clorofila ce cuprinde si fascicule conducatoare libero(lemnoase cu orientarea lemnului spre interior si a liberului spre e$terior & prin aceasta se dovedeste indoirea spre fata superioara a frunzei carpelare din care s(a format ovarul *e intalnesc intotdeauna 2 tipuri de fascicule libero(lemnoase' mediane & situate opus liniei de sutura a carpelelor placentare & in vecinatatea liniei de sutura a carpelelor sau a tesutului trofic conducator 2n camera ovariana & dispuse ovulele & se fi$eaza de tesutul placentar prin intermediul unui pedicel = funicul 1egatura dintre funicul si ovul se realizeaza prin intermediul hilului 5vulul & 2 invelisuri = integumente ce se acopera unul pe celalalt 0ceste 2 invelisuri lasa la e$tremitatea ovulului un mic orificiu intre ele = '!cro"!% )esutul cuprins intre integumente (din interioul ovulului) & tesut parenchimatic = nucela & in acesta situat in vecinatatea micropilului se afla sacu% e'br!o+ar & partea cea mai importanta a ovulului care are in componenta C celule' 2 sinergide 4 oosfera & la partea superioara & situat in vecinatatea micropilului 7 antipode la polul opus al micropilului +ucleul secundar al sacului embrionar -unctie de raportul pozitional dintre funicul! chalaza si micropil se deosebesc 7 tipuri de ovule' 5rtotrope & cele 7 elemente situate in linie dreapta 0natrope & chalaza si micropilul situate pe o dreapta! iar funiculul pe o alta paralele cu aceasta (ovulul pare rasturnat) /ampilotrope (ca un rinichi) & cele 7 elemente structurale ale ovulului au pozitii diferite )TILUL structura asemanatoare cu a petiolului %2

)TIGMATUL *tructura asemanatoare cu a stilului numai ca aici se diferentiaza celulele epidermice & formatiuni papiloase care secreta suc lipicios ce contine glucide cu rol in hranirea! retinerea si germinarea graunciorului de polen pe suprafata acestuia

Fecu+ area %a A+-!os"er'e

>raunciorul de polen a#uns pe stigmat germineaza in urma imbibarii cu apa :$ina crapa (in zonele mai subtiri)! iar prin acest loc intina prolifereaza la e$terior sub forma unei e$pansiuni = punctul de plecare in formarea tubului polinic /resterea tubului polinic & stimulata de substantele secretate de stigmat )ubul polinic trece prin canalul stilului si peretele carpelar si antreneaza cei 2 nuclei (vegetativ4generativ); nucleul vegetativ se dispune la varf si se pare ca secreta si el o enzima ce gelifica membranele celulelor din tesutul conducator +ucleul generativ se divide in 2 nuclei spermatici (>0@:)2) & rol important in fecundatie 5data patruns in camera ovariana! tubul polinic isi continua avansarea spre sacul embrionar al ovulului in care patrunde prin micropil sau regiunea chalazei /and tubul polinic a#unge la nivelul sacului embrionar! nucleul vegetativ se resoarbe! iar membrana varfului tubului polinic se gelifica si continutul acestuia se varsa in sacul embrionar; are loc fuzionarea unui nucleu spermatic (haploid) cu oosfera (haploida) = 53 (L2>5)) (diploid)! iar celalalt nucleu spermatic se contopeste cu nucleul secundar al sacului embrionar = celula triploida (zigot secundar sau accesoriu) K fenomen numit FE)+N.A/IE .+0LA (caracteristica angiospermelor) -ecundatia & in urma ei rezulta un nou individ asigurand perpetuarea speciei -ecundarea nu se face la intamplare' ovulul are capacitatea de a(si apropia gametii masculi! alegand pe cei care corespund cel mai bine d.p.d.v. biologic 0ceasta se datoreste biochimismului special al graunciorului de polen! stigmatului si placentei! e$plicandu(se astfel selectarea polenului specific de polenul altor specii 5osfera (oul)! dupa fecundare! secreta substante hormonale care difuzeza spre celelalte elemente ale florii! stimuland cresterea unora si provocand veste#irea altora 0sa se e$plica transformarea ovulului in samanta! a ovarului in fruct! in timp ce androceul! corola si caliciul se veste#esc si cad )!tuat!! eoseb!te %e-ate e ,ecu+ are s! !+ s"ec!a% e ,or'area e'br!o+u%u! ' APOMI2IE & cand embrionul nu se formeaza in urma fecundarii! ci ia nastere din elemente nefecundate & celule situate in afara sacului embrionar PARTENOGENE3A & embrionul se dezvolta din oosfera nefecundata (0steraceae) APOGAMIE & embrionul ia nastere din sinergide sau antipode APO)PORIE & cand sacul embrionar nu rezulta in urma macrosporogenezei! el dezvoltandu(se dintr(o celula vegetativa a nucelei sau integumentului! care nu a suferit diviziune reductionala & din aceasta celula diploida se dezvolta un embrion fara fecundatie :mbrioni adventivi & se formeaza in afara sacului embrionar :$' intr(o samanta e$ista posibilitatea formarii a %(7 embrioni ca la portocal! mandarine! lamai -ructe partenocarpice & ce rezulta uneori prin dezvoltarea ovarului! chiar in lipsa fecundarii :$' mar! par! struguri (pentru stafide)! mandarin! agris

%7