Universul fără Soare

Mă întreb ades, copii,

Lumea, oare, cum ar fi
Dacă n-ar fi Soarele
Să-ncălzească florile,
Să le dea lumina blândă
Să răsară, să nu plângă?
De nu s-ar roti planete,
Atunci n-ar fi nici comete,
Şi nici Lună n-ar mai fi,
Şi nici noapte...şi nici zi!
Vă propun să-nchideţi ochii,
Să puteţi simţi cu toţii
Cum ar fi fără de Soare,
Fără pată de culoare!
Oare ar mai exista
În Univers altă Stea
Cu puterea Soarelui
Şi cu frumuseţea lui?!

POVESTEA PĂMÂNTULUI
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost odată un împărat mândru şi
frumos pe nume Pământ. Fraţii şi surorile lui trăiau alături de el în Cosmos, casa pe care le-o dăruise Tatăl
lor, Creatorul. Pe Pământ, insă, îl iubea Dumnezeu – Tatăl cel mai mult. După ce a creat timpul şi a
despărţit ziua de noapte, Dumnezeu s-a gândit să îi dăruiască Pământului o împărăţie plină de viaţă. A
creat plante şi animale, munţi şi ape, dar, mai presus de toate, i-a dăruit Pământului doi copii minunaţi:
Adam şi Eva. Cei doi îl iubeau mult pe Împăratul Pământ. Trăiau în grădinile lui ca în Paradis şi nu ieşeau
din poruncile lui, iar împăratul Pământ le promisese că îi va proteja mereu de orice lucru rău. Dar timpul
trecea, iar Adam şi Eva creşteau şi dorinţele lor odată cu ei. Mai întâi i-au cerut Pământului lemne ca să
facă focul. Apoi i-au cerut voie să vâneze câte un animal pentru carnea lui gustoasă sau blana călduroasă.
Au vrut apoi să folosească şi bogăţiile subsolului. Pentru că îi iubea, Pământul le îndeplinea rugăminţile, iar
Adam şi Eva îi promiteau să aibă grijă de împărăţie şi să folosească toate lucrurile noi cu chibzuială. Anii
treceau cu miile. Pământul începuse să încărunţească şi rezervele împărăţiei să se împuţineze. Adam şi
Eva crescuseră şi plecaseră de mult din grădinile unde îi adusese Dumnezeu pe Pământ. Construiseră
castele ce atingeau norii, pe locul vechilor păduri, din care animalele fuseseră alungate şi copacii răpuşi.
Aveau mulţi fii care la rândul lor aveau copii. Cu toţii uitaseră de bătrânul Pământ, iar din frumoasa
împărăţie nu mai rămăsese nimic. Apele aproape secaseră, pădurile fuseseră tăiate, animalele vânate…
Auzind că Pământul este în aşa mare necaz, fraţii lui – Soarele, Luna şi Stelele i-au sărit în ajutor. Soarele
s-a prefăcut în Făt Frumos, Luna în Ileana Cosânzeana, Stelele în Sânziene. Făt-Frumos şi Ileana
Cosânzeana s-au urcat într-o caleaşcă trasă de un bour cu stea în frunte iar Sânzienele au încălecat pe
vulturi înaripaţi. Cu toţii au coborât în împărăţia Pământului. L-au găsit singur şi trist. – Oamenilor nu le mai
pasă de împărăţie şi nu se gândesc la viitorul lor. Vom pieri împreună, ofta Pământul. – Bourul va aminti
oamenilor că împărăţia va trăi câtă vreme nu îi folosesc resursele fără noimă, zise Soarele întrupat în Făt-
Frumos – Văzându-l, adăugă Luna sub chipul Ilenei Cosânzene, oamenii îşi vor aminti de vremurile când
împărăţia era acoperită de ape cristaline şi păduri foşnitoare. – Iar vulturii falnici, luară cuvântul şi Stelele –
Sânziene, îi vor chema pe fiii tăi, Pământule, la înţelepciunea străveche… – Vă mulţumesc! Eu, Pământul,
nu mă mai simt părăsit… Mesajele au ajuns deja la oameni. Unii, iată, le-au şi înţeles… Milioane de copii
plantează copăcei. În curând, vor creşte păduri. Tornadele vor fi oprite, valurile uriaşe domolite. Haina mea
de ozon se va reface. Oameni buni, copiii mei, veniţi să vă strâng la pieptul meu bătrân de milenii.
Rămâneţi ai mei!
 CHESTIONAR DE ZIUA PAMANTULUI
CHESTIONAR DE CULTURA GENERALA
Incercuieste raspunsul corect.

1.Din ce galaxie face parte planeta noastra?

a.Calea Lactee
b.Sirius
c.Orion
2.Care dintre urmatoarele forme de energie este regenerabila?
a.energia eoliana
b.energia obtinuta din carbuni
c.energia nucleara
3.In ce an a fost sarbatorita prima data Ziua Pamatului?
a.in anul 2000
b.in 1980
c.in 1970
4.A cata planeta este Pamantul ,pornind de la Soare?
a.prima
b.a doua
c.a treia
5.Care este varsta aproximativa a planetei noastre?
a.400 milioane ani
b.4,5 miliarde ani
c.400.000 ani
6.Care este simbolul pentru reciclare?
a.trei sageti care formeaza o bucla inchisa
b.o steluta aurie
c.imaginea Pamantului intr-o inima
7.Care este cel mai mare copac de pe Pamant?
a.un arbore sequioa
b.stejarul lui Robin Hood
c.teiul lui Eminescu
8.Care sunt cei mai inalti munti de pe Pamant?
a.Everest
b.Etna
c.Carpati
9.Care este cel mai mare animal marin de pe Pamant?
a.elefantul
b.ursul polar
c.balena albastra
10.Care fiinte distrug cel mai mult mediul inconjurtaor?
a.oamenii
b.caprele
c.insectele
11.Care este cel mai lung fluviu de pe Pamant?
a.Nilul
b.Iangtze
c.Amazon
12.Cate continente sunt pe Pamant?
a.7
b.8
c.9
13.Care este cea mai mare tara de pe Pamant?
a.China
b.Rusia
c.Statele Unite
14.Unde se afla cea mai mare padure de pe Terra?
a.Rusia
b.China
c.Canada
14.Ce ai putea face chiar tu ca un gest frumos pentru Pamant?
a.sa vii pe jos la scoala,nu cu masina
b.sa opresti apa atat timp cat iti perii dintii
c.sa colectezi diferentiat deseurile
d.toate acestea…
15.Ce forma are Pamantul?
a.sfera
b.rotunda
c.geoid
16.Care este cea mai apropiata stea de Pamant?
a.luceafarul
b.steaua polara
c.Proxima Centauri
17.Care materiale sunt reciclabile?
a.hartia
b.bateriile
c.sticla
d.toate acestea
18.Care este cea mai mica tara din lume?
a.Vatican
b.Andorra
c.Nauru

ZIUA PAMÂNTULUI – 22 APRILIE 2008

«ZIUA PĂMÂNTULUI» a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în anul

1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta faţă de mediu.
În anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări au transformat «Ziua
Pământului» într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa
de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
După 1990, «Ziua Pământului» a fost sărbătorită şi în ţara noastră.
«Ziua Pământului» - eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului
– a apărut cu scopul de a conştientiza, populaţia şi factorii de decizie privind necesitatea
conservării resurselor naturale ale lumii. Protejând resursele naturale (plante, animale,
depozite minerale, soluri, apă, aer, combustibili fosili ca petrol, gaze naturale, cărbuni, etc.)
protejăm biosfera, dar mai ales protejăm viaţa şi sănătatea oamenilor.

Conservarea biodiversităţii

Resursele biologice ale lumii ne hrănesc şi ne îmbracă, ne asigură adăpost,

medicamente şi hrană spirituală. Aceste resurse se află în ecosistemele naturale ale
pădurilor, savanelor, păşunilor şi câmpurilor deschise, a pustiurilor, tundrelor, râurilor,
lacurilor şi mărilor. Ele se află şi în câmpurile cultivate, în grădini şi în grădinile botanice şi
zoologice.
Pierderea biodiversităţii biologice a lumii continuă mai ales ca urmare a distrugerii
habitatelor, a recoltării excesive, a poluării şi a introducerii necorespunzătoare de plante şi
animale străine. Acest declin al biodiversităţii este provocat mai ales de oameni şi
reprezintă o ameninţare serioasă pentru dezvoltarea noastră.
 Conservarea pădurilor

Pădurile joacă un rol important în conservarea solului şi a apei, menţinând o atmosferă

sănătoasă şi păstrând biodiversitatea biologică.
Daunele provocate pădurilor şi pierderea lor conduc la eroziunea solului, reduc
biodiversitatea biologică şi habitatele vieţuitoarelor sălbatice, degradează bazinele
hidrografice şi reduc cantitatea de cherestea şi alte bunuri necesare dezvoltării umane. Ele
reduc numărul de arbori care pot reţine dioxidul de carbon, un gaz cu efect de sera.

Conservarea solului

Solul este un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit
un anumit echilibru ecologic. Solul este alcătuit din : material mineral, provenit din
dezagregarea şi alterarea rocilor, material organic provenit din transformarea resturilor
vegetale şi animale, apa provenită din precipitaţiile atmosferice şi irigaţii.
Deşertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variaţiile de climă şi
impactul uman. Ea afectează în special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de
vedere ecologic.
Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea
producţiei de alimente.
70 % din toate terenurile lumii - 3,6 miliarde de ha sunt afectate deja de degradare.
Aceasta reprezintă un sfert din terenurile din întreaga lume – o suprafaţă de trei ori mai
mare decât Europa.
Unul din principalele instrumente de combatere a răspândirii deşertificării este
plantarea de arbori şi alte plante care reţin apa şi menţin calitatea solului.

Conservarea apei

Resursele de apă dulce sunt vitale pentru asigurarea apei potabile, a apei pentru
agricultură, industrie, dezvoltare umană, producere de energie hidroelectrică, pescuit
interior, transporturi, activităţi de agrement şi alte activităţi umane. De asemenea sunt
necesare şi pentru sănătatea naturii.
Gospodărirea mai bună a apei necesită tehnologii noi, inclusiv perfecţionarea
tehnologiilor autohtone, pentru a da posibilitatea utilizării depline a resurselor de apă
limitate şi a protejării apei împotriva poluării. Este necesar ca gospodărirea apei să fie
integrată în strategiile naţionale economice şi sociale, inclusiv în cadrul sistematizării
utilizării terenurilor, a resurselor forestiere şi a pantelor muntoase precum şi a protejării
malurilor cursurilor de apă.

Protecţia atmosferei

Atmosfera noastră se află sub o presiune crescândă din partea gazelor cu efect de seră
care ameninţă să schimbe clima şi din partea produselor chimice care reduc stratul de
ozon. Alţi poluanţi, cuprinzând pe aceia care provoacă ploile acide, se deplasează adesea
prin atmosferă pe distanţe lungi, provocând daune asupra terenurilor şi asupra apelor.
TEST
PĂMÂNTUL

1. Este Pământul cea mai mare planetă din Sistemul Solar?

Da Nu
2. Este Pământul cea mai densă planetă din Sistemul Solar?
Da Nu

3.Este Pământul singura planetă din Sistemul Solar care are apă sub formă lichidă?
Da Nu

4. Oceanele devin mai sărate în timp?

Da Nu

5. Atmosfera Pământului conţine în principal ________________________________?

Oxigen; Azot;

6. Anotimpurile apar din cauza înclinării axei polilor în mişcarea de rotaţie?

Da Nu

7. Nucleul Pământului este format din_______________________________________?

Fier, Nichel, Piatră;

8. Care este denumirea stratului subţire, de rocă de pe suprafaţa Pământului?

Crusta; Manta;

9. Ce procent din suprafaţa Pământului ocupă oceanele?

70%; 50%;

10. Pământul are un câmp magnetic?

Da Nu

În fiecare an, în ziua de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea
pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a
planetei Pământ.
Planeta Pământ sau Terra este a treia de la soare. Este planeta pe care trăim noi și viețuitoarele și
este singura planetă din univers cunoscută că are viață.
Văzut din cosmos, Pământul pare albastru, pentru că cea mai mare parte a suprafeței lui este este
acoperită cu apă.
 Ziua Pământului – 22 aprilie 2009
Rezolvă un chestionar din 10 întrebări ca sa afli câte lucruri ştii despre protejarea Planetei noastre:
1. Ce este un ecosistem?
a. Un joc pe calculator.
b. Un loc cu trăsături unice de apa, aer si sol care susține dezvoltarea unor populații de plante
si animale.
c. O organizație ecologistă.
2. Care este simbolul pentru reciclare?
a. Imaginea Pământului cu o inima deasupra
b. Trei săgeți verzi formând o buclă închisă
c. O steluța aurie
3. In ce mod ajuta mediul plantarea unor copaci?
a. Copacii mențin aerul curat.
b. Copacii sunt locuri de cuibărit pentru animale si păsări.
c. Copacii reduc poluarea apelor
d. Toate cele de mai sus.
4. Care dintre următoarele forme de energie este energie regenerabilă?
a. Energia eoliană
b. Energia obținută din cărbuni
c. Energia nucleară
5. Ce este amprenta de carbon?
a. O fosila de dinozaur
b. O măsura a impactului pe care activitățile noastre zilnice îl au asupra planetei si climatului
c. O pictură făcută cu picioarele pentru ziua mamei.
6. Ce înseamnă efectul de seră?
a. Coacerea legumelor in solar
b. Încălzirea vremii si incolţirea plantelor primăvara
c. Creșterea temperaturii Pământului datorita radiaţiei reflectate de acesta, care, în condiţiile
prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, va fi reflectată in mare parte înapoi spre
suprafaţă.
7. Ce înseamnă ca anumite alimente sunt organice?
a. Sunt făcute sau cultivate fără adaosuri de pesticide sau chimicale
b. Au un gust mai bun decât altele
c. Sunt preparate din organe de animale
8. Care materiale nu sunt reciclabile?
a. Aparatele electrocasnice
b. Paharele si farfuriile de unica folosința din polistiren
c. Hârtia
9. Când a luat naștere sărbătoarea Ziua Pământului?
a. In 1970
b. In 1980
c. In anul 2000
10. Ce ai putea face chiar tu ca un gest frumos pentru Pământ?
a. Sa oprești apa cat timp iți perii dinții
b. Sa vii pe jos la școala, nu cu mașina
c. Sa le aduci aminte părinților sa folosească pungi reciclabile la magazin
d. Toate acestea …
 Ziua Pământului – 22 aprilie 2009
Iată si răspunsurile corecte la întrebările tale
Un ecosistem este
b. un loc cu trăsături unice de apa, aer si sol in care susține dezvoltarea unor
populații de plante si animale
Pădurea amazoniana, Delta Dunării, oceanul dar si gradina din spatele casei sau
parcul Tăbăcăriei sunt ecosisteme.

Simbolul pentru reciclare este

b - Trei săgeți verzi formând o bucla închisă. Vedem acest simbol pe produsele
care sunt reciclabile.
Daca in aceasta bucla este reprezentat si un cerculeț, aceasta semnifica faptul
ca produsul respectiv a fost fabricat la randul lui din materiale reciclate.
Copacii contribuie la toate aceste aspecte de protejare a mediului:
a. Copacii mențin aerul curat.
b. Copacii sunt locuri de cuibărit pentru animale si păsări.
c. Copacii reduc poluarea apelor
Si au încă multe alte efecte: reduc zgomotul urban, contribuie la diminuarea efectului de sera,
creează zone de umbra si de răcoare in mediul urban.
Energia regenerabilă este
a. energia eoliană.
Energia regenerabilă se referă la forme de energie rezultate din procese
naturale regenerabile. Energia luminii solare, a vânturilor, a apelor
curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de
către oameni utilizând diferite procedee.

Amprenta de carbon este

b. O măsură a impactului pe care activitățile noastre zilnice îl au asupra planetei si
climatului
Aceasta reprezintă cantitatea totala de CO2 (gaz cu efect de seră) emis intr-un ciclu complet
de existenta a unui produs sau serviciu…de exemplu CO2 emis pentru producerea
computerului folosit ca sa cauți aceasta informație, sau pentru fabricarea talpilor de plastic
ale bascheților care lasă urme pe alea din gradină…
Efectul de seră reprezintă:
c. Creșterea temperaturii Pământului datorita radiaţiei reflectate de acesta,
care, în condiţiile prezenţei unor concentrații crescute de gaze cu efect de
seră în atmosferă, va fi reflectată in mare parte înapoi spre suprafaţă.
Efectul de seră este un proces natural, care a fost modificat de emisia crescuta de
gaze cu efect de sera, in special datorita transportului si activităților industriale.
Alimentele organice sunt cele:
a. făcute sau cultivate fără adaosuri de pesticide sau chimicale
Majoritatea oamenilor sunt expuși zilnic la 13 reziduuri de pesticide prin intermediul laptelui,
fructelor, legumelor sau a apei potabile pe care le consuma. Efectele negative pe care le au
pesticidele din alimente ar putea fi reduse cu 97% prin conversia la producția ecologică.
Materiale de tip polistiren nu sunt reciclabile
b. Paharele si farfuriile de unica folosință din polistiren. Așa ca încearcă sa
folosești cat mai puține dintre acestea, si spune-le părinților sa nu mai
cumpere alimente ambalate in tăvițe de polistiren.
Putem însă recicla produsele din beton si ciment, baterii, dispozitive electronice,
metale feroase si neferoase, sticla, hârtie, plastic, materiale textile si cherestea.
a. In 1970.
In ziua de 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru
protejarea mediului înconjurător Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american
Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl
arată faţă de mediu.
 Tu ai putea face un gest frumos pentru Pământ
a. Sa oprești apa cat timp iți perii dinții
b. Sa vii pe jos la școala, nu cu mașina
c. Sa le aduci aminte părinților sa folosească pungi reciclabile la magazin
Toate acestea …si încă multe altele. Trebuie sa fii decis si imaginativ in scopul păstrării unei
planete curate, nepoluate si pentru prevenirea încălzirii globale.

Fișă de lucru
Ziua Pământului
22 aprilie

1. Scrie un X în dreptul imaginii în care avem acțiuni benefice asupra mediului.

2. De ce crezi că plânge Planeta ? Scrie 3-4 motive.

1.

2.

3.

4.

3. Scrie 3 acțiuni prin care oamenii pot ajuta Planeta Pământ.

 1.

2.

3.

4. Scrie A(adevărat) sau F(fals) în dreptul afirmațiilor.

a) folosim prea mult mașina

b) refosim hârtia și sticla

c) plantăm copaci în locul celor pe care îi tăiem

d) selecționăm corect gunoiul

e) stingem lumina ori de câte ori se poate

5. Scrie 3 promisiuni pentru planeta Pământ în norișorii de mai jos apoi colorează-i.

6. Dacă planeta ar merge la doctor care crezi că ar fi afecțiunile ei? Enumeră câteva.

Curiozitati

10 Fapte Interesante despre Planeta Pământ

1. Pământul se mişcă în jurul Soarelui pe o orbită eliptică, la o distanţă de 150 milioane km. Viteza medie
este de 30 km / sec. Viteza Pământului pe orbită nu este constantă. După trecerea de afeliu în iulie, el începe
să se accelereze, şi după ce trece de periheliu în ianuarie - viteza scade.

2. Pământul are forma unui elipsoid - un corp sferic cu reborduri la ecuator. Diametrul mediu al Pământului
este de 12,742 km. Rotaţie a Pământului creează "umflatura ecuatorială" adică diametrul la ecuator este mai
mare cu 43 km decât la poli.

3. Datorită convexităţii ecuatorului, punctul cel mai îndepărtat de pe suprafaţa planetei Pământ   faţă de
centrul său geometric, este de fapt partea de sus a vulcanului Chimborazo, în Ecuador.
4. Cel mai înalt punct de pe suprafaţa planetei Pământ este Muntele Everest, care ajunge la 8848 de metri
deasupra nivelului mării.

5. Cel mai adânc punct de pe suprafaţa Pământului este Groapa Marianelor, adâncimea ei este  10911 de
metri sub nivelul mării.

6. Pământul ca o planetă, este format din fier - 32,1%, oxigen - 30,1%, siliciu - 15,1%, şi magneziu - 13,9%.
Restul elementelor - 8,8%.

7. Grosimea scoartei terestre variază de la 6 km la fundul oceanilor, şi până la 30-50 km pe uscat.

8. Uscatul constituie aproximativ 29,2% din suprafaţa Pământului. Suprafaţa totală a terenurilor cultivate
este de 13,3% din suprafata uscatului.

9. Temperatura medie a planetei Pământ este de 14 ° C. Temperatura Minimă de -88 ° C, maximă 58 ° C.

10. În fiecare an, pe suprafaţa Pământului ajunge circa 30000 de tone de praf interplanetar. Praful şi rocile ce
se deplasează spre Pământ cu viteză înaltă de multe ori pătrund în atmosferă  şi ard, creând efectul de "stele
căzătoare".

PLANETA ALBASTRĂ

Opt planete în formă de sfere,

Toate se-nvârt şi sunt austere;
Unele sunt scăldate de soare,

Altele-n beznă nemuritoare,

Cu atmosferă din munţi de gheaţă,
Pe ele nu este loc pentru viaţă.

Singura, singura din cele nouă,

Este planeta pe care plouă,
Cosmicul nostru aşezământ:
”Planeta albastră" – planeta Pământ!

”POLUAREA PLANETEI – problema noastra, a tuturor “

”Nu trebuie sa fii trist ca n-ai fost remarcat. Fii trist ca n-ai facut nimic remarcabil.”
(Confucius)

Candva, in urma cu mult, foarte mult timp, soarta, oxigenul, divinitatea, apa, fiecare in parte sau toate
la un loc a/au hotarat sa dea viata acestei parti de Univers. Ce varsta are Terra ?
La inceputul anilor 1600, arhiepiscopul James Ussher a calculate varsta Pamantului bazandu-se pe
date din Biblie. A considerat ca geneza Pamantului a avut loc in 4004 i.e.n. Astazi stim ca bunul episcop s-
a inselat: e de 1 milion de ori mai mica decat cea reala ( 4,6 miliarde de ani , aceeasi cu a Soarelui si a
celorlalte planete).Dar varsta vietii pe Terra? Daca am considera ca Pamantul are 1 an, atunci existenta
umana s-ar reduce la mai putin de 5 ore dintr-o singura zi !
Primele urme de viata : alge si bacterii in ,,varsta de 3,5 milioane de ani.Inaintea lor? Multi vulcani
activi, cutremure frecvente, o atmosfera neprielnica. Apoi : oceane formate din apa emanata de vulcani din
straturile aflate sub creasta dura. In jur, numai hidrogen. Oxigenul a aparut fie din descompunerea vaporilor
de apa sub actiunea luminii , ori ca un dar din partea vietatilor care traiau in mare.
In urma cu 400 milioane de ani , cantitatea de oxigen era suficienta;primele animale terestre incep sa
evolueze.104 milioane de ani dinozaurii au stapanit uscatul si vazduhul, iar primele mamifere pot fi
pomenite abia in Triacic, in urma cu 248 milioane de ani !
 Maria Sa, OMUL, isi face aparitia in era Cuaternara, fara grija ca ar putea fi nimicit de animalele
uriase. Nu avea de ce sa se teama: Mama Terra i-a oferit apa, atmosfera, flora, fauna, o clima blanda,
propice dezvoltarii. Omul profita; apare, se raspandeste, se dezvolta, supune natura, iar acum o distruge.
Halal recunostinta!
1. Echilibrul natural al gazelor atmosferice mentinut atat amar de vreme, milioane de ani, este
amenintat acum de activitatea omului: efectul de sera, incalzirea globala, poluarea aerului,
subtierea stratului de ozon, ploile acide… Cosurile de fum ale uzinelor si existemta precara /
inexistenta filtrelor nu reduc concentratia agentilor poluanti aruncati in atmosfera. Emisiile de
sulf si azot cauzeaza ploi acide in America Centrala si de Est. Populatia de peste din lacurile
estului Canadei este dramatic deteriorata de modificarile ph-ului si a aciditatii.
2. Smogul – ”ceata solida”, aerul nemiscat, fumul,ceata lichida irita ochii si caile respiratorii.
3. Aglomerarile urbane, lantul de sosele din metropole favorizeaza poluarea serioasa a aerului.
4. Putem pune semnul ”egal” intre subtierea stratului de ozon si distrugerea planctonului, a
culturilor; creste implicit dioxidul de carbon; se inmultesc cazurile de cancer de piele si
cataracta.
5. Solul, cel ce hraneste dintotdeauna aceasta planeta, este extrem de expus actiunii
distructive a omului, fiind locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie se intorc din atmosfera in sol. Sursa principala de poluare: reziduurile.
Spre deosebire de atmosfera si de ape, solul nu are putere de dispersare, degradarea lui
facandu-se imediat, profound si ireversibil!
6. Apa, leaganul vietii, cea care o si intretine, primeste in fiecare secunda substante chimice si
deseuri care o polueaza. Flora si fauna sunt amenintate, afectate si, deseori, distruse de
actiunile omului.
7. Cea mai mica crestere a temperaturii aerului planetei poate produce efecte grave: topirea
calotelor polare, inudatii.
Ar trebui sa:
* intelegem ca tot ce aruncam nu dipare pur si simplu; toate actiunile omului influenteaza
viata/exitenta plantelor si a animalelor. Este ironic cum omul, o aparitie foarte recenta pe
Terra, reuseste sa distruga in cateva milenii tot ce s-a cladit in milioane de ani !!!
* ne oprim din aceasta cursa inconstienta spre disparitie, sa ne schimbam radical atitudinea fata
de mediul inconjurator !
Nu ar trbui sa lasam PAMANTUL in pace? Nu am fost prezenti la momentul BIG BANG-ului, dar ne
amestecam in evolutia Terrei, scurtandu-I existenta.

HAIDETI SA LASAM PAMANTUL SA AJUNGA LA MOMENTUL BIG CRUNCH!!!

Altfel, o sa avem ceea ce meritam : epidemii, orase disparute sub ape ( Londra si New York), copii cu
astm, terenuri aride ,alunecari de teren, lacuri ,,moarte” biologic(peste 50 000 in SUA si Canada!), o
atmosfera saturata de metan, oxizi, azot , gauri (deja existente din 1995)in stratul de ozon,…
”Unde se gaseste un OM care sa fie pentru sine insusi un cenzor sever, un martor , un acuzator, un
judecator, care sa-si recunoasca vina, sa se cheme el insusi in fata tribunalului constiintei sale, sa se
recunoasca vinovat si sa se pedepseaca?” ( Confucius) Chiar: UNDE?
 PĂSTRAŢI PLANETA
OCROTIŢI CURATĂ 22 APRILIE 2010
NATURA ZIUA
PĂMÂNTULUI
Mediul înconjurător descrie S.O.S. SALVAŢI PĂMÂNTUL !!!
cel mai bine gradul de
civilizaţie al societăţii în care
trăim. Pentru om, plante si animale, natura
este o nepreţuită comoară.Ea este darnică
si primitoare oferind hrană,adăpost, aer
Prin urmare, a face un bine curat si frumuseţe.

naturii, înseamnă a face un So8 osorhei

Cls.IC ,inst. Indig Daniela
bine societăţii şi indivizilor ei. De aceea eşti dator să o
protejezi.

Cât încă nu e prea târziu,
Să mai păstrăm PĂMÂNTUL viu
SĂDIŢI O FLOARE ,
PLANTAŢI UN COPAC
Să ne amintim că un mic
gest, atunci când este făcut
de milioane de oameni, are
un enorm impact asupra
mediului înconjurător.
Iubiţi natura preacurată
Copii şi vârstnici laolaltă
FIŢI ECOLOGIŞTI
RECICLAŢI
De multe ori, copiii mai mici dar
şi oamenii mari aruncă pe stradă
ambalajele din hârtie sau chiar din
sticlă şi plastic, murdărind oraşul şi
poluând mediul înconjurător.
Continuând în acest fel, oraşul nostru
se va transforma într-un mare morman
de gunoi şi treptat-treptat va trebui să
ne mutăm în altă parte. Şi acolo se va
întâmpla acelaşi lucru. Dacă oamenii
continuă să polueze natura, plantele şi
animalele vor muri, iar noi nu vom mai
avea cu ce să ne hrănim. Lipsa hranei
necesare va face ca oamenii să moară
de foame. Aşa că, trebuie să încetăm
să mai poluăm planeta şi să încercăm
să facem cât mai multă curăţenie în
jurul nostru!
 pliant_legile mmicului ecologist

„Învăţaţi-i pe copiii ŞCOALA CU CLS. I-IV

BĂLTENI DEAL
voştri ce i-am învăţat pe ai
„A ÎNŢELEGE NATURA
noştri: că pământul este mama
ÎNSEAMNĂ A ÎNŢELEGE
noastră. Tot ce i se întâmplă
VIITORUL, DAR A FACE CEVA
pământului ,va ajunge să li se
PENTRU SALVAREA NATURII,
întâmple şi copiilor acestui
ATÂT DE AMENINŢATĂ AZI,
pământ. Nu pământul aparţine
ÎNSEAMNĂ SĂ CONTRIBUI LA
omului, ci omul aparţine
pământului. Omul este firul FERICIREA OMENIRII”
care ţese drama vieţii şi ceea (EUGEN A.PORA)
ce-i face pământului îşi face lui
ZIUA
însuşi.”
INTERNAŢIONALĂ
( Sieux Seattle)
A PĂMÂNTULUI
22 APRILIE 2010
AŞA NU! LEGILE AŞA DA!
MICULUI ECOLOGIST

 Plantaţi copaci!
 Udaţi florile şi pomii!
 Nu călcaţi florile!
 Nu rupeţi florile!
 Nu chinuiţi animalele!
 Folosiţi coşurile de gunoi!
 Strângeţi ambalajele!
 Nu lăsaţi focul
nesupravegheat!
 Nu rupeţi crengile!
 Nu aruncaţi gunoaie în apă!
 Colectaţi materialele
refolosibile!
 Nu zgâriaţi pomii!
 Nu aruncaţi mizeria pe jos.
 Curăţaţi zona verde.
 Păstraţi pădurea curată.
 SCRISOARE PENTRU PĂMÂNT

Dragă Pământule,

O nouă primăvară sparge zorile albe de până acum, un nou zbucium de viaţă sălbatică pune
stapânire pe flori, pe ramuri şi pe toate vietăţile acestui pământ.
În această primăvară frumoasă, când întreaga natură se pregăteşte pentru aniversarea ta, parcă
mult mai veselă şi mai frumoasă ca de obicei, ne îndreptăm şi noi gândurile spre tine.
În cinstea ta copacii îşi pregătesc coroana de sărbătoare, îmbrăcând haina verde asortată cu flori
proaspete şi înmiresmate. Tot in cinstea ta soarele crud îşi trimite prima rază a acestei primăveri pentru a
mângâia gingaşii clopoţei vestitori ai acestui anotimp, apoi îşi revarsă pe pământ potopul de raze aurii.
Boarea caldă a primăverii, cu miros de pământ umed, pluteşte peste tot în jurul nostru.
Sosesc şi păsările călătoare, cele care pot povesti despre neamuri nenumărate, din diferitele
continente. Ele sunt cele care duc vestea sosirii primăverii şi aduc din toate colţurile lumii mesajele şi
urările de bine pentru tine, Pământule.
Ne alăturăm şi noi acestui eveniment şi îţi urăm din tot sufletul un călduros „La mulţi ani!”.
Şi pentru că aştepţi din partea noastră chibzuinţă şi echilibru, vom încerca, mai ales în această zi,
să-ţi oferim în semn de recunoştinţă un mediu ambiant sănătos. Cu promisiunea că... vom păstra
Pământul curat şi frumos în fiecare zi.

Cu drag,
Levent şi toţi colegii lui din clasa a II-a B

Povestea Pământului
adaptare după Silvia Kerim

Povestitorul 1: A fost odată ca niciodată……….. Luna-Vrăjitoare terminase de croşetat perdelele din

bucătărie, terminase de pus în borcane dulceaţa preferată a stelelor şi se aşezase la
fereastra uriaşă a dormitorului ei, ca să privească înspre Pământ. N-o mai făcuse de
mult...

Povestitorul 2: Când era odihnită, Luna se uita înspre Pământ cu ochelarii ei obişnuiţi, dar când ochii o
lăsau lua ocheanul de sidef făcut anume pentru a vedea până departe. Era tare curioasă
din fire Luna!

Povestitorul 3 : Se uita la el cu plăcere, pentru că îl socotea un fel de prieten bun, un prieten care locuieşte
dincolo de deal şi căruia i se întâmplă mereu fel de fel de lucruri. Luna îl urmărea, de câte
ori putea, cum urmăreşti o poveste când nu ştii ce urmează...

Luna: - Ce frumos este Pământul! Aurit de soare, nins cu fulgi pufoşi, lucios de atâtea ploi, învăluit
de vânt, Pamântul este totdeauna minunat!

Povestitorul1: Dar iată că tocmai acum, când se aşezase la fereastră să se mai înveselească puţin şi să
alunge plictiseala, Luna băgă de seamă că pe Pământ se stârnise o zarvă mare.

Luna: - Ce se-ntâmplă? Nu se poate! Oamenii au intrat în război! Nu-mi vine să cred! Aveau toate
motivele să fie mulţumiţi cu traiul lor pe Pământ. Pământule, ce se-ntâmplă cu ei?

Pământul: - Nici eu nu ştiu ce vor oamenii. Le-am oferit în dar toate bogăţiile mele şi nu le-am cerut
nimic în schimb. Atâta doar: să mă lase în pace, să-mi respecte pădurile şi animalele şi
florile şi iarba. Şi să-mi păstreze apele curate. Acum m-au rănit adânc.
Povestitorul2 : Din cauza oamenilor care se luptau fără sens între ei, creştetul Pământului se pustii, lăsând
să apară în haina verde a pădurilor găuri mari şi negre. Din sprâncenele lui, altădată
stufoase, alcătuite din brazi pitici, păsările zburară departe, cu ţipete înfricoşate.

Pământul: Oameni nerecunoscători! Vă luptaţi între voi, dar nu vă daţi seama că mi-aţi făcut rău! Mi-aţi
dezgolit munţii, mi-aţi pustiit pădurile, mi-aţi ucis păsările. Ce vină am eu?

Povestitorul 3 : Pământul se încruntă, gemând de durere şi de revoltă. Zâmbetul îi pieri. Apoi, de parcă
viaţa l-ar fi părăsit dintr-o dată, Pământul înţepeni ca mort. Luna s-a speriat grozav,
temându-se ca prietenul său să nu se îmbolnăvească de inimă rea.

Luna: - Ar fi o boală fără leac. Voi lăsa în grija stelelor treburile gospodăriei, pentru că eu vreau să
văd ce se-ntâmplă cu prietenul meu.

Povestitorul 1: Luna era din ce în ce mai înspăimântată. Aştepta un semn, oricât de mic, care să-i spună că
Pământul se va face bine. Dar semnul cel bun nu se ivea. Luna se frământa fără încetare.

Luna: - Aş vrea nespus să îl ajut! Însă se pare că nu pot face nimic pentru el. Toate vrăjile pe care
le ştiu n-au niciun efect. Nu am niciun leac pentru o boală atât de grea. Dar iată: parcă a
început să se mişte.

Pământul: – Of, dar lung somn am mai dormit! Vai, şi ce multe răni am ! una, două , trei, patru,
cinci ...................... Am obosit de-atâta numărat. Voi chema două ajutoare de nădejde.

Ploaia: Ne-ai chemat, Pământule? Vai, ce s-a întâmplat cu tine? Unde-ţi sunt pădurile, păsările,
florile?

Soarele: Eu şi prietena mea Ploaia te vom ajuta să arăţi ca înainte. Să ştii, însă, că trebuie să treacă
mult timp până când te vei vindeca.

Povestitorul 2: Dar rănile i se închideau cu greu. Pe locul fostelor păduri abia se zărea câte un pâlc de
copăcei firavi. Apele începeau şi ele să se limpezască. Nu răsărise însă nicio floare.

Povestitorul 3: Aşa trecu un timp. Timp lung, cât un an, ori o sută, ori poate o mie de ani. Şi iată că într-o
dimineaţă, Luna băgă de seamă o schimbare!

Luna: - Ce bucurie! Pe Pământ a răsărit iarba! Sub mantia de iarbă verde parcă a întinerit!

Pământul: - O, ce se-aude? Ciripesc din nou păsărelele? E minunat să le aud cântând. Şi creştetul......mi
s-a acoperit din nou de brazi. Se-aude şi galopul cailor pe câmpii! Sunt fericit!

Luna: - Da, da! Şi-a vindecat rănile şi sufletul! Oare a uitat ce i-au făcut oamenii? Sau poate că i-a
iertat.

Povestitorul 1: De la acestă întâmplare a trecut mult, foarte mult timp. Iar în acest răstimp, oamenii nu s-au
mai războit, n-au mai rănit faţa Pământului, nu i-au mai murdărit apele, ucigându-i
pădurile şi animalele.

Povestitorul 2: Oameni, nu transformaţi Pamântul într-un câmp de bătălie! Nu-i provocaţi răni care poate nu
s-ar vindeca niciodată !

Povestitorul 3: Trăiţi în armonie! Preţuiţi pământul pe care călcaţi, cu frumuseţile şi bogăţiile lui! Nu uitaţi ca
pământul este casa noastră, a tuturor. O lume minunată începe cu fiecare dintre noi!
 APARŢIN ACESTUI PĂMÂNT

Dragul meu prieten,

Cu ocazia sosirii primăverii m-am gândit să-ţi trimit o scrisoare în care să-ţi vorbesc despre planeta
mea, Pământ.
Conştiinţa mă îndeamnă să vorbesc mai întâi despre planeta ta.
Ştiu despre Pluto că este cea mai mică planetă a Sistemului Solar şi cea mai îndepărtată de Soare.
Bănuiesc că pe planeta ta este foarte frig, de aceea te invidiez că ai parte mai tot timpul de iarnă, de jocul
fulgilor de nea şi de covorul pufos, alb, care domină planeta în acest anotimp.
Aş dori să aflu cât mai multe despre planeta ta, deoarece tot ceea ce am aflat până acum despre
Pluto m-a fascinat. Aş dori să aflu şi despre locuitorii acestei planete minunate şi despre diferitele bogăţii şi
minunăţii pe care le are.
Ce pot să-ţi spun despre planeta mea?
Planeta mea este numită şi “Planeta Albastră” datorită Oceanului Planetar care cuprinde Oceanele
Pacific, Atlantic, Indian, Arctic, Marea Mediterană şi Marea Neagră şi multe alte ape care dau culoarea,
frumuseţea şi numele acestei planete.
Cele care fac legătura între ape sunt continentele: Europa – renumită prin monumentele sale istorice,
Asia- renumită prin Marele Zid Chinezesc, America – renumită prin Marele Canion, Africa - renumită prin
Deşertul Sahara şi Piramide, Antarctica – renumită prin întinderile sale de gheaţă şi Australia – patria
cangurilor. Toate aceste continente cuprind mai multe rase, care convieţuiesc împreună în toate aceste
colţuri ale lumii.
Comparativ cu planeta ta, pe Pământ există patru anotimpuri, care ne încântă fiecare cu frumuseţea
lui: primăvara- prin revenirea la viaţă a naturii, vara- prin fluturii şi florile multicolore şi ciripitul vesel al
păsărilor, toamna- prin covorul ei de frunze ruginii, iarna- prin jocul vesel al fulgilor de nea.
Mă bucur că aparţin acestui Pământ minunat şi te invit să vii să vezi şi tu toate aceste frumuseţi.

Cu drag,
Levent

Ziua Pământului

De unde a pornit totul?

Senatorul american Gaylord Nelson a fondat în anul 1970 Ziua Pământului, pentru a face
clasa politică să acorde mai multă atenție mediului. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa
20 milioane de cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri.
Datorită faptului că industria era cea care elibera fum și alte substanțe toxice fără a se teme de
consecințe, oamenii au reacționat concomitent considerând poluarea un deficit minor ce vine odată cu
prosperitatea. Ziua Pământului a schimbat însă toate aceste obișnuințe. Pe 22 aprilie, 20 de milioane de
americani, au ieșit în stradă, parcuri sau în amfiteatre pentru a protesta în favoarea unui mediu înconjurător
mai curat și mai sănătos. Denis Hayes, coordonatorul național, și echipa sa, au organizat proteste în
fiecare oraș pentru a face omenirea sa reacționeze la mișcarea lor.

Ziua Pământului în anul 1970 a atins un rang înalt, apropiindu-se de cel politic, obținand ajutor
atât de la oamenii bogați dar cât și de la cei săraci, de la oamenii influenți până la cei de rând. Pentru rolul
său în întemeierea Zilei Pământului, senatorul Nelson a primit Medalia Prezidențială pentru Libertate cel
mai de onoare titlu dat civililor din S.U.A, iar Ziua Pământului în anul 1990, a dat un mare imbold eforturilor
internaționale pentru reciclare.

Cum a avansat totul?

Prima zi a pământului a dus la creerea Agenției pentru Protecția Mediului Inconjurător a

Statelor Unite ale Americii și a deschiderii căilor pentru o lume mai curată și acțiuni de protecție pentru
speciile pe cale de dispariție. După două decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de
țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin dorința comună
de a-i oferii planetei noastre un viitor mai bun.

Odată cu trecerea timpului, Hayes a acceptat ideea unei noi campanii, de această dată
concentrandu-se asupra fenomenului de încălzire globală și a propulsării energiei “curate”. În anul 2000
această campanie a combinat esența primei zile a pământului cu grandoarea internațională a activismului.

În anul 2005, Ziua Pământului a avut internetul ca ajutor în crearea de conexiuni între activiștii
din lumea intreagă. Activitațiile au variat: de exemplu un lanț enorm de oameni care mergea din sat în sat
în Gabon, Africa, în timp ce sute de mii de oameni s-au adunat în National Mall în Washington. Ziua
Pământului, a trimis un mesaj foarte clar și foarte puternic: că cetățenii întregii lumi voiau măsuri rapide și
permanente în privința poluării provenite din fabrici și uzine.

Ziua Pământului reprezintă un eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului

ce a apărut cu scopul de a conştientiza populaţia şi factorii de decizie privind necesitatea conservării
resurselor naturale ale lumii.

Unde a ajuns totul?

Ziua Pământului este acum sărbătorită pe plan internațional ca o expresie comună, ca o dorința
comună de a construi o societate stabilă, unind cetățenii activiști, această zi educă și mobilizează oamenii
din întreaga lume pentru a proteja mediul înconjurător, inspiră necesitatea de a acționa, la nivel personal,
comunitar, național și internațional.

Activitățile și programele de Ziua Pământului, reamintesc de promisunea, de dorința publică și

implică participarea tuturor nivelelor sociale. Ziua Pământului a devenit un eveniment anual în foarte multe
comunități din întreaga lume. Oferă o imensă oportunitate de a unii oamenii pentru a realiza acțiuni
benefice pentru planetă. Foarte des, se lansează proiecte al căror efect este de a realiza beneficii
comunității și ajută la întărirea legăturii dintre grupurile comunitații. Mulți oameni care au organizat
evenimente cu ocazia Zilei Pământului au adus prin investirea de timp și resurse beneficii importante
pentru eforturile și țelurile organizațiilor lor.

Lupta pentru crearea unui mediu de viață mult mai curat continuă, iar noi suntem cei ce trebuie
sa luăm parte la aceasta pentru că pământul este casa noastră.
 Ziua Pământului

Pământul are o zi specială. Este ca o zi de naştere.

Ziua Pământului este sărbătorită în 22 aprilie în fiecare an, pentru a ne aminti să avem grijă de el.
Pământul este rotund ca o sferă. Văzut din spaţiu, el are culoarea albastră, de aceea i se mai
spune ,,Planeta albastră.”
Planeta noastră, Pământul, este excepţională.
Mai întâi, deoarece este înconjurată de aer. Această atmosferă seamănă cu o plapumă, un pat de puf, care
ne protejează de razele periculoase ale Soarelui .Ea ne permite , de asemenea, să respirăm. Apoi,
Pământul este singura planetă unde se găseşte apă.
Datorită apei şi aerului, pe Pământ există viaţă.
Pământul aparţine tuturor locuitorilor săi. Noi trebuie să avem grijă de el . Numai aşa vom putea
continua să trăim . Trebuie să păstrăm curate râurile, lacurile, pentru a avea apă bună de băut.
Toţi putem ajuta la păstrarea curăţeniei Pământului.
Să începem curăţând casa noastră, curtea, şcoala, cartierul nostru, parcul în care ne jucăm.

Răspunde la întrebări:
1. Când este ziua Pământului?
2. De ce sărbătorim ziua Pământului?
3. De ce trebuie să păstrăm curate apele?
4. Unde poţi face şi tu curăţenie?

Curiozități despre planeta Pământ

 Pământul nu este rotund, aşa cum obişnuim să spunem, ci este turnit la Polul Nord şi Polul Sud.
 Pământul este destul de bătrân, specialiştii estimând că acesta are în jur de 5 milioane de ani.
 70% din suprafaţa totala a Pământului este acoperită cu apă.
 Distanţa dintre Pământ şi Soare este de 150 de milioane de kilometri.
 Atmosfera Pământului este compusă din nitrogen (77%), oxygen (21%) şi alte gaze precum dioxid
de carbon.
 La început, Pământul a fost compus doar din hidrogen şi heliu.
 Pământul este singura planetă din sistemul solar pe care se găseşte apa în trei stări: lichidă,
gazoasă şi solidă.
  Durează 8 ½ minute pentru ca lumina soarelui să ajungă pe Pământ.
 Inima Pământului este alcătuită din fier şi nichel.
 Cel mai înalt munte de pe Pământ este Everest, cel mai fierbinte deşert este Sahara, cea mai
mare mare este Marea Caspică, cel mai lung râu este Nil.
 Cu cantitatea de sare din oceane s-ar putea acoperi suprafaţa Pământului de 500 de ori.
 Cea mai veche rocă de pe Pământ are două milioane de ani şi a fost descoperită în Marele
Canion.

Câteva obiceiuri simple pentru protejarea Planetei...

1. RECICLAȚI!
2. CONSUMAȚI MAI PUȚIN!
3. MÂNCAȚI LOCAL!
4. MÂNCAȚI MAI PUȚINĂ CARNE, ÎN SPECIAL VITĂ!
5. MERGEȚI MAI MULT PE JOS ȘI MAI MULT PE BICICLETĂ!
6. ALĂTURAȚI-VĂ CELORLANȚI!

PROTEJAȚI-VĂ PLANETA !

Planta suferă când noi nu o protejăm !

Planta este fericită când noi avem grijă de ea !

 Pământul
Lucian Blaga

Pe spate ne-am întins în iarbă: tu şi eu.

Văzduh topit ca ceara-n arşiţa de soare
curgea de-a lungul peste mirişti ca un râu.
Tăcere apăsătoare stapânea pământul
şi-o întrebare mi-a căzut în suflet până-n fund.

N-avea sã-mi spună

nimic pământul? Tot pământu-acesta
neîndurător de larg şi-ucigător de mut,
nimic?

Ca sã-l aud mai bine mi-am lipit

de glii urechea -- îndoielnic şi supus --
şi pe sub glii ţi-am auzit
a inimei bătaie zgomotoasă.

Pământul răspundea.

OCROTIȚI PĂMÂNTUL, SALVAȚI CASA NOASTRĂ!

VIITORUL ÎNCEPE AZI!

EARTH DAY
Salvaţi Terra
Ocrotiţi natura!
Spuneţi NU poluării!

Protejaţi Planeta Albastră!

Atenţie la deşeuri!
Menţineţi Terra curată!!
Adunaţi gunoaiele!
Nu poluaţi apele!
Tuturor ne pasă de viitorul nost
Uniţi-vă pentru o planetă mai sănătoasă!
Luptaţi împreună cu noi pentru ca Pământul să nu fie distrus!

”ZIUA PLANETEI PĂMÂNT”

Prietenul Pământului

Ce mult aş vrea să vă gândiţi,

Aceste rânduri când citiţi,
Cum am putea ca, împreună,
Să facem lumea mult mai bună.

O plantă, o vieţuitoare,
Oricât de mică sau de mare,
Să ştiţi: nu cresc la întâmplare
Si ne sunt toate necesare.

De consumăm fără măsură

Tot ce primim de la natură,
Tot noi vom fi aceia care
Vor plânge cu lacrimi amare.

Şi aş mai vrea să văd că voi

Nu acceptaţi niciun gunoi,
Că îi certaţi pe-aceia care
Calcă natura în picioare.

Ce mândru eşti că poţi să-ţi spui

PRIETENUL PĂMÂNTULUI
Când tu consideri ceva sfânt
Tot ce există pe pământ !
 DISTRUGEREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

POLUAREA AERULUI

POLUAREA APEI  eliminarea în aer a unor gaze toxice, provenite

din activităţile industrial sau de la ţevile de
 aruncarea în apă a produselor petroliere, eşapament ale maşinilor
substanţe toxice, deşeuri.
 arderea necontrolată şi inutilă a deşeurilor în
gospodării

ALTE MĂSURI DISTRUCTIVE

 poluarea aerului, apei şi solului atrage după
POLUAREA SOLULUI sine îmbolnăvirea unor specii de vietuitoare, a
vegetatiei, dar şi a omului şi chiar dispariţia
 folosirea îngrăşămintelor chimice, care
unor specii
detrriorează solul

 depozitarea gunoiului în locuri care nu sunt  tăierea pădurilor

special amenajate.
 vânarea şi pescuitul în perioade interzise
 extinderea spaţiilor locuite
 OCROTIM MEDIUL

Ce masuri întreprindem pentru protejarea mediului înconjurător?

Măsurile pe care le putem lua sunt: depozitarea deșeurilor numai în locuri special
amenajate; colectarea deșeurilor pentru a fi reciclate; economisirea apei;
împădurirea unor zone; folosirea îngrășămintelor naturale; înlocuirea
combustibililor poluanți; vânătoarea și pescuitul doar în perioade permise;
amplasarea fabricilor în afara zonelor de locuit
CE?

Cum protejam plantele si Cine contribuie la

animalele pe cale de ocrotirea mediului
disparitie?? inconjurator??
Protejam plantele si _____La protejarea
animalele pe cale de mediului contribuim noi
disparitie prin crearea deCUM ? CINE?
oamenii prin actiunile
parcuri si rezervatii noastre simple si
OCROTIM
naturale MEDIUL! ecologia stiinta care se
ocupa cu protectia
mediului.
________

CÂND? DE CE?
Cand desfasuram actiunile de protejare a
mediului?? De ce e bine să protejăm mediul??
Ptrebuie sa protejam mediul pentru a oferi noua si
Activitatile de protejare a mediului trebuie sa se
generatiilor viitoare o lume curata si sanatoasa.
desfasoare permanent.

“PĂMÂNTUL – CASA NOASTRĂ”

Dragi ştiu că vă pasă,

Doar ne e _________________________________

Casă, mândră, primitoare,

Cu ferestrele spre _________________________________

Soarele de noi se-ndură

Cu lumină şi __________________________

Fiindcă fără darul lui

N-ar mai fi păsări şi ___________________________

N-ar mai fi flori cât se vede

Şi nici pom cu frunza __________________________

Ţelul nostru este sfânt

S-avem grijă de ____________________________

Ca să fie-un loc frumos

Şi curat şi ____________________________

Iar să se joace

Fără grijă şi în ______________________________.

(Pământ, casă, pace, sănătos, verde, soare, pui, căldură)

Prietenul Pământului
Ce mult aş vrea să vă gândiţi,
Aceste rânduri când citiţi,
Cum am putea ca, împreună,
Să facem lumea mult mai bună.

O plantă, o vieţuitoare,
Oricât de mică sau de mare,
Să ştiţi: nu cresc la întâmplare
Si ne sunt toate necesare.

De consumăm fără măsură

Tot ce primim de la natură,
Tot noi vom fi aceia care
Vor plânge cu lacrimi amare.

Şi aş mai vrea să văd că voi

Nu acceptaţi niciun gunoi,
Că îi certaţi pe-aceia care
Calcă natura în picioare.

Ce mândru eşti că poţi să-ţi spui

PRIETENUL PĂMÂNTULUI
Când tu consideri ceva sfânt
Tot ce există pe pământ !
 REBUS
“……….. - PRIETENA MEA”

N O A P T E A
P R I M A V A R A
M I G R A T I E I
S O L U L
Z I M B R U L
D I N O Z A U R I I
1. Bufniţa este activă ……….
2. Anotimpul în care păsările migratoare se întorc.
3.Variaţiile de temperatură sunt cauza ………. păsărilor.
4. Mediu de viaţă pentru unele plante şi animale.
5. Animal ocrotit de lege din ţara noastră.
6.”Şopârle înfricoşătoare” care au trăit cu milioane de ani în urmă.
  Cum se numeşte Sistemul nostru Solar ?

 Sistemul Solar se numeşte Calea Lactee

 Care sunt planetele Sistemului Solar, Calea Lactee ?

 Planetele sistemului solar sunt: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi
Pluto.

 De ce există viaţă pe Pământ, iar pe celelalte planete nu există ?

 Viaţa pe Pământ este posibilă datorită poziţiei favorabile. Fiind a treia planetă de la Soare, ea
primeşte căldură şi lumină sufucientă pentru a permite viaţa. Un alt argument îl constituie prezenţa
mărilor şi oceanelor, pentru care Terra mai poate fi numită « Planeta Albastră ».

 Cine sau ce reprezintă viaţa pe Pământ ?

 Viaţa este reprezentată de prezenţa corpurilor cu viaţă: vegetaţie, vieţuitoare şi oameni.

 Ce diferenţă este între noi şi celelalte vieţuitoare ?

Spre deosebire de plante şi animale, oamenii au gândire, vorbesc, comunică, au sentimente şi muncesc.

natură = univers, totalitatea fiinţelor şi lucrurilor, a factorilor de mediu, vegetaţie, forme de relief.
 VIETUITOAR
E

CALDURA VEGETATIE

LULUMINA NATURA FORME DE

RELIEF

NU

SOL APA

AER

sinonimia cuvântului natură  cu « mediu înconjurător » sau « pământ ».

Natura – o minune 
 omul este principalul distrugător al naturii, voit sau nevoit, prin acţiunile sale.
Procesul de dezvoltare şi gradul de civilizaţie la care omul a ajuns are repercursiuni
asupra naturii sau mediului înconjurător.

 Cum a distrus omul natura ?

 Omul a distrus natura poluând-o.
 Ce este poluarea ?
 Poluarea reprezintă otrăvirea mediului înconjurător: a aerului, apei şi solului, având efecte asupra
sănătăţii şi vieţii plantelor, animalelor şi asupra omului.

 Care sunt animalele şi plantele ocrotite de lege din ţara noastră ?

 Animalele şi plantele ocrotite de lege sunt: floarea de colţ, bujorul de munte, laleaua pestriţă,
smârdarul, sângele voinicului, capra neagră, zimbrul, râsul, vulturul bărbos, cocoşul de munte,
păstrăvul, vipera neagră, broasca ţestoasă.
 Poluarea pe înțelesul copiilor
Poluarea constituie, din pacate, o realitate tangibila care afecteaza nu doar prezentul, ci si viitorul
omenirii. Din acest motiv, copiii ar trebui sa fie de mici informati cu privire la cauzele sale, efectele asupra
mediului si, mai ales, asupra modului in care poate fi prevenita. Iata cum puteti face acest lucru intr-o
modalitate accesibila lor.
 Ce este poluarea si din ce cauze apare?
 Efecte asupra mediului si oamenilor
 Ce pot face copiii?

Ce este poluarea si din ce cauze apare?

Desi copiii observa in principal doar poluarea de la nivelul aerului, este important ca cei mici sa afle
ca si apa si pamantul pot fi poluate. Poluarea aerului apare cand chimicale, vapori si alte particule
nedorite intra in aer si atmosfera si o murdaresc, cauzand probleme animalelor si ciclurilor naturale ale
pamantului. Acest tip de poluare poate aparea din surse naturale (nu sunt atat de dese), cum sunt
eruptiile vulcanilor, furtunile de praf si incendiile forestiere si din surse umane, cum sunt fabrici, centrale
electrice, masini, avioane, chimicale, vapori de la spray-uri si gaz de la depozite de deseuri (dar si rezultate
prin arderea combustibililor fosili-carbune, ulei si gaz natural-conduc la aparitia smogului).

Poluarea apelor este si mai vizibila in ceea ce priveste cauzele sale. Oamenii, dar si diverse fabrici, arunca
gunoaie si reziduuri (substante daunatoare si uleiuri) in parauri, lacuri si oceane. Un mod indirect de poluare
a apelor apare in urma folosirii pesticidelor la culturi, care patrund apoi in panza freatica (apa de sub
pamant) si o contamineaza; apa nu mai e potabila (nu se mai poate bea).
Poluarea pamantului apare prin aruncarea deseurilor/a gunoiului pe pamant si poate distruge habitaturi
(locul in care traiesc diverse vietati), camine, dar si plante sau animale. Mai apare si cand se acumuleaza
chimicale periculoase in pamant de la ferme si fabrici; se raspandesc la plante si animale si uneori chiar la
oameni.
"Poluarea este unul dintre cele mai mari pericole pentru supravietuiere pe planeta noastra.
Fie ca vorbim de poluarea apei, a aerului sau a solului, toate aceste forme afecteaza plantele,
animalele si pe fiecare dintre noi. De aceea este foarte important ca cei mici sa cunoasca acest
concept, sa stie ce efect are asupra noastra si cum pot contribui la reducerea gradului de
poluare. Indiferent de varsta pe care o are copilul tau, explica-i in primul rand ce inseamna
poluarea si, concomitent, arata-i prin exemple concrete cum se manifesta si cum ne afecteaza.
Exista o multime de feluri de poluare care se intampla chiar in orasul tau si pe care i le poti
arata celui mic: de la masini sau uzine care polueaza aerul si pana la deseuri aruncate pe jos, in
parcuri sau ape. Copilului cu varsta intre 1-3 ani citeste-i povesti despre natura, plante si animale.
Iar de fiecare data cand ii arati imagini sau iesiti impreuna la plimbare, nu uita sa asociezi
elementele naturii cu importanta lor: spune-i cat de importanti sunt copacii pentru a avea un aer
mai curat sau cum trebuie sa colectam deseurile de ambalaje in containerele colorate si sa nu le
aruncam pe jos. Daca cel mic a mai crescut putin (intre 3-6 ani), atunci pe langa explicatii si
observatii, implica-l activ in actiuni de reducere a poluarii: invata-l sa colecteze separat deseurile
de ambalaje pentru a reduce poluarea solului, planteaza cu el un copac pentru a minimiza
poluarea aerului sau mergeti impreuna sa luati parte la o actiune de strangere a deseurilor din
ape. Peste 6 ani este deja varsta la care il puteti responsabiliza pe termen lung, invatandu-l
culorile colectarii separate si sa depuna intotdeauna deseurile de ambalaje numai in locurile
special amenajate. "
 Efecte asupra mediului si oamenilor
Poluarea aerului poate avea o multime de efecte negative cum sunt:
 incalzirea globala (cresterea constanta in temperatura medie a Pamantului); din cauza
adaugarii de dioxid de carbon in aer (oamenii si animalele expira dioxid de carbon, dar apare
si prin arderea de combustibili fosili; poarta denumirea "savanta" de gaz de sera)
 stratul de ozon care ne protejeaza de razele daunatoare ale soarelui (o parte
din atmosfera-patura de aer care inconjoara Pamantul, il protejeaza si permite viata) este
afectat de poluarea aerului (cum este gazul metan de la cresterea animalelor in ferme si
CFC – cluorofluorocarburi – de la spray-uri sau frigidere)

 ploaia acida; apare cand gaze cum este dioxidul de sulf ajunge in atmosfera; cand intra in
contact cu picaturile de ploaie devine acid (acid sulfuric) si poate distruge paduri si ucide
pesti (acest gaz poate cauza si astm). Daca patrunde in sol, il va face nepotrivit pentru multe
fiinte vii care il folosesc ca sursa de hrana sau habitat
 smog; face dificila respiratia si vederea; copiii sunt afectati in special. Prin arderea diverselor
combustibili fosili se elibereaza particule solide in aer cum sunt cenusa si funinginea.
 prin poluarea aerului se pot imbolnavi oamenii, fiind dificila respiratia si aparand boli cum
sunt cancer, infectii respiratorii si boli de inima (2.4 milioane de oameni mor anual in urma
poluarii). Materia particulara, mici particule cum sunt cele de praf, patrund in atmosfera si
murdaresc aerul. Pe termen scurt apar iritatie a ochilor/nasului/gatului si infectii cum sunt
bronsita si pneumonie, dar si dureri de cap, greata, reactii alergice. Pe termen lung apar
bolile mentionate si chiar probleme cu creierul, nervii, ficatul si rinichii. Copiii care sunt
expusi continuu la poluare au plamanii afectati, iar la batrani se agraveaza problemele de
sanatate. Monoxiduld de carbon (nu are miros si este produs de masini) poate chiar ucide
 eutrofizare (cresterea masei organice a unei ape); ploaia poate purta si depune azot in
rauri si sol afectand organismele si cauzand cresterea algelor in lacuri si organisme acvatice
si fac viata nociva pentru alte organisme vii (se distruge echilibrul biologic)

Ce pot face copiii?

 De fiecare data cand folositi mai putina energie (electricitate sau benzina), puteti ajuta la reducerea
poluarii. Copiii pot contribui si ei stingand lumina cand ies din incapere sau oprind televizorul / alte aparate
cand nu le folosesc. Si evitarea transportului cu masina poate ajuta; autobuzul / tramvaiul / metroul /
bicicleta / trenul se pot dovedi chiar distractive - in plus, in acest fel se economisesc si bani. 
Reciclarea selectiva reprezinta o alta metoda prin care copiii pot proteja mediul si reduce
poluarea; reciclarea presupune crearea de produse noi prin utilizarea unora vechi cum sunt hartie, plastic,
sticla, aluminiu etc. De asemenea, multe lucruri pot fi refolosite; in acest mod se minimineaza dependenta
de producerea lucrurilor noi. Nu uitati ca fabricile creeaza o mare parte din poluare, asa ca daca refolosim
pungi de plastic, haine, hartie si sticle, putem contribui la un mediu mai sanatos.

"Cu totii stim ca cei mici sunt foarte curiosi si dornici sa exploreze lumea. Iar cand vine vorba despre
poluare, cel mai mare impact il au exemplele concrete, imaginile, povestile sau situatiile cu care ei intra
in contact direct: fie ca vorbim de mersul pe bicicleta sau de solul din fata blocului care este poluat de
deseurile aruncate pe jos.
Rolul parintilor este sa le explice copiilor, sa le arate cazuri concrete si sa ii implice inca de mici in
actiuni de reducere a gradului de poluare. Spune-i celui mic de ce aerul este mai poluat in oras comparativ
cu aerul de la munte sau de ce este important sa colecteze separat deseurile de ambalaje. Ia-l alaturi de
tine cand colectezi separat deseurile la containerele colorate si invata-l cum sa le depoziteze corect. Mergi
cu el sa strangeti deseurile din parcul din apropierea casei. Fa-i un orar de ecologist si, de fiecare data
cand face o actiune in directia reducerii poluarii, premiaza-l cu stickere colorate sau cu iesiri in natura. Vei
vedea ca cel mic va fi din ce in ce mai motivat si va intelege ca daca protejeaza natura si natura va avea
grija de noi."