Sunteți pe pagina 1din 18

Microsistem de irigatii inteligent

o Definiia, obiectul i importana disciplinei de irigarea microsistemelor


Peste 2/3 din supafaa terestr este ocupat de mri i oceane, care formeaz Oceanul
Planetar. Terra este supranumit i planeta albastra datorit acestui fapt.
2

Din suprafaa total a pamntului, evaluat la 510,10 mil. km , apa Oceanului


2

Planetar ocupa 361,07 mil.km , adica 70,8%. Se estimeaz c planeta dispune de 1,37 mild.
3

km de apa, dar circa 97,2% este constituit din apa mrilor i oceanelor.
3

Omul dispune numai de apele de la suprafaa solului adic de aproximativ 30.000 km ,


ceea ce nseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaz ntre 3
litri, n zonele aride ale Africii i de 1,045 litri la New York.
Valoarea productivitii mrilor i oceanelor se apreciaz ca fiind ntre 0,1 0,5
3

gr/m /zi.Oceanul

Planetar constituie baza vieii pe Terra i genereaz

negentropie n ecosfer.
Apa este cea mai raspndit substan compus i reprezint trei sferturi din suprafaa
globului terestru. Ca i aerul, ea constituie factorul principal al meninerii vieii pe
pmnt.Apa este o resurs natural esenial cu rol multiplu n viaa economic.
n natur apa urmeaz un circuit. Se poate vorbi despre ap de ploaie, apa rurilor i
izvoarelor, apa de mare, etc.
Apa pur se obine din apa natural prin distilare repetat n condiii n care s nu poat
dizolva gaze din aer sau substane solide din recipientele n care este conservat.
Prin irigatii se inlege aprovizionarea controlat a solului cu cantitai deapa suplimentare fat
de cele primite in condiii naturale astfel ncat sa se asigure producii agricole ridicate si
constante, pe cat posibil si din punct de vedere calitativ superioare.
Agricultura reclam si ea cantitai foarte mari de apa, in functie de felul culturii, de
perioadele de dezvoltare si de situatia climatic a unei regiuni. Apapentru diversele sisteme
de irigaii (canale, bazine, stropitori) poate fi luat din rauri, lacuri, bazine de retenie, ape
subterane).
nceputurile irigaiilor se pot cita nc de acum 4 000 de ani, cand se practicau n
Egipt si in China, iar mai trziu, in Mesopotamia si India.
Irigaiile in Romnia, la scar industrial, sunt destul de recente, daca avem in vedere ca
in 1938 erau irigate numai 15 000 de ha si acestea in jurul oraelor Targovite,

Ploieti, Bucureti, Buzu, Focani etc, unde se irigau culturile de legume. Pe scar larg,
ele au inceput dupa 1950, cand s-au creat condiii favorabile. Numrul sistemelor de irigaie
existente in tara noastr a crecut considerabil, printre cele mai mari remarcndu-se sistemul
Mostitea cu 240 500 de ha, Carasu cu 197 300 de ha, Giurgiu-Razmireti cu 140
800 de ha, Ialomia-Clmaui cu 138 000 de ha si Sadova-Corabia cu 74 300 de ha.
Prasirea sistemelor de irigaii din jurul oraului Bagdad a transformat terenurile, foarte
productive odinioara, intr-un adevarat deert. Cartagina, altdata nfloritoare datorit reelei
sale de canale, a devenit astzi un centru situat in zona desertica a Saharei.
Pe de alt parte, in unele regiuni ale Pmntului, practicarea iraionala a irigaiilor a dus la
degradarea solurilor prin nmlastinire. De aceea este foarte necesar sa se cunoasc aspectele
legate de structura solului si de necesarul de ap al culturii respective, atunci cand se
procedeaz la irigarea acestora.
MRIREA DISPONIBILULUI DE AP DULCE
Apa dulce reprezinta 3,5% din volumul total de apa al hidrosferei. Printre soluiile avute in
vedere pentru a satisface necesarul de ap mereu crescut, amintim: desalinizarea apei de mare,
panzele subterane si folosirea gheurilor polare.Cel mai spectaculos experiment american in
acest domeniu este instalaia pentru desalinizarea apei marine din California, care daca se vor
confirma previziunile, va fi cea mai mare din lume si unde, pentru prima dat, se folosete pe
scar larg energia atomica in dublu scop: al desalinizarii si al producerii energiei
electrice. Instalaia completde desalinizare a fost prevazut a avea o capacitate final de
aproximativ 570 mil. l de apa distilat pe zi. Proiectul a mai prevazut ca instalaia s fie
construit pe o insul artificiala in Oceanul Pacific la o distan de aproximativ 800 m de
coasta Californiei de sud, la circa 40 km la sud de Los Angeles, in vecinatatea plajei Bolsa
Chica, deservind deci o regiune semiarida si cu una din cele mai ridicate densitai de
populaie din lume.
De mai bine de o jumatate de secol, uzinele Atlas din Bremen (Germania) construiesc
instalaii de desalinizare a apei de mare, destinate la inceput obinerii de ap pentru
alimentarea cazanelor, mai trziu si a apei potabile la bordul vapoarelor. Prima instalaie pe
uscat a fost montata de aceasta intreprindere in Africa de SV (Namibia), in 1954. De atunci,
instalatiile Atlas s-au raspandit in toat lumea. La trgul de la Hanovra, din 1972, a fost
prezentata pentru prima data o macheta a uzinei de test care va putea acoperi necesarul de ap
potabil al unui ora de 400.000 locuitori: 50 mil. l pe zi. Tot in 1972, n luna august, a fost
data in funciune prima instalaie de desalinizare a apei marine din Europa, destinat
aprovizionrii comunale cu ap potabil, in Insula Helgoland.

Dupa

cum

se

stie, Australia este

continentul

unde repartizarea cu

totul

disproporionat a precipitaiilor face ca 40% din suprafaa lui sa aibe caracteristici de


deert. De aceea, expertii de la Universitatea din Adelaida au elaborat un plan potrivit cruia
continentul ar putea fi irigat cu ap obtinua din aisbergurile provenite din Antarctica.Munii
plutitori de gheat ar urma sa fie transportai in dreptul coastelor cu remorchere puternice si
supui unui proces lent de topire. Un sistem de evi ar putea sa asigure transportul apei astfel
obinute in regiunile din interiorul continentului. Ideea are o origine mai veche, datnd de la
mijlocul secolului al XIX-lea, cand se transporta gheata din lacurile nghetate si din calota de
gheata a Alaski pana in California. In 1899 si 1900 mici gheari au fost remorcai din ara
de Foc, de-a lungul coastelor chiliene, pana la Valparaiso si chiar pana la rmurile peruviene,
pe trasee depaind 4000 km distan. Reluat in zilele noastre aciunea a fost gasit
interesant, realizabil din punct de vedere tehnologic si rentabil economic. Este vorba de a
repera acele aisberguri deja formate, care si-au inceput deriva pe ocean, reperarea lor fiind
posibila graie sateliilor. S-a calculat ca din calota de gheaa a Antarcticii se desprind anual
insule de gheaa totaliznd 600 km3, iar din calota de gheaa a Arcticii 470 km3. Rmne s
se rezolve problema remorcrii acestor uriase surse potentiale de apa potabil, ceea ce este o
sarcin dintre cele mai dificile, a carei rezolvare aparine viitorului.
Apele subterane, constituie rezerve apreciabile a cror exploatare este avantajoas datorit
aproprierii de cele mai multe ori de zona in care este nevoie de ele, protecie faa de poluare
si evaporare, exploatarii ealonate si cu investiii mai mici decat cele necesare crerii de
rezervoare de suprafa. Pentru toate aceste motive utilizarea apelor subterane a crescut
mult in ultimele decenii, in Franta estimandu-se ca 60% din apele utilizate provin din pnzele
subterane si numai 40% direct din cursurile de suprafata.Importana apelor subterane este
covaritoare pentru regiuni deertice cum sunt Sahara sau Kara-Kum.

o Proprietile apei si calitatea acesteia


Apa este un factor indispensabil organismului uman. nca din cele mai vechi timpuri aezrile
umane au fost de-a lungul rurilor sau pe malul mrilor.Necesarul zilnic de ap al omului este
aproximativ de 1.5-2 litri consumat ca atare ,dar pentru curenia corporal omul folosete
zilnic aproximativ 40litri de ap.Organizaia Mondial a Sntaii consider ca optim pentru
acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore.
Apa folosit de om trebuie sa ntruneasca anumite proprietai organoleptice fizice si
chimice.Aceste proprieti pot fi determinate cu ajutorul analizei fizico-chimice a apei.In
acest sens , unele determinri se fac la locul de recoltare ,astfel:

determinrile

organoleptice

(gust,miros

),determinarea

temperaturii,

fixarea

oxigenului dizolvat si a hidrogenuluisulfurat ,determinarea clorului rezidual,a


dioxidului de carbon liber si agresiv,determinarea de Ph.

determinarea

turbiditaii,

suspensiilor,determinarea

reziduului,determinarea

fosfailor a oxidabilitatii a formelor de azot,determinarea fierului, a durabilitaii


temporare ,a manganului.

Determinarea alcalinitaii si aciditaii,determinarea duritaii totale a calciului i


magneziului,determinarea fluorului.

Proprietiile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care


impresioneaz organele noastre de simt.,adic gustul si mirosul apei.
Gustul apei este dat de continutul in substane chimice si in primul rnd de srurile minerale
si de gazele dizolvate (oxigenul si dioxidul de carbon).Excesul sau carena unora dintre aceste
componente poate imprima apei un gust neplacut(,amar,dulceag).
Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau
provenite prin purificarea apei,ca si din unele transformari la care sunt supuse in ap anumite
substane chimice mai ales poluante.
Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristic un mare grad de
subiectivitate ,totui au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebita.In primul rand
influiena lor asupra utilizarii apei este hotrtoare ,poate duce la excluderea folosirii apei
respective.Gustul si mirosul apei pot servi i ca indicatori de poluare a apei.

o Surse de poluare a apei

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdrirea in urma evacurii
unor substane in ape prin intermediul unor instalaii destinate urmatoarelor scopuri : orae
canalizate, cresctorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele
care produc murdria prin ptrunderea necontrolat a unor substane in ape, locuri
necanalizate sunt surse neorganizate.

Dup aciunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :


a) permanente;
b) nepermanente;
c) accidentale;
Dupa modul de generare a polurii, sursele de poluare pot fi :
a) naturale;
b) atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :
- ape uzate;
- depozite de deeuri.
Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :
a) impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari
miniere sau foraje;
b) impurificari produse de inflaiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape
care produc si impurificarea dispersat a surselor de suprafat;
c) impurificari produse de seciunea de captare, din cauza nerespectrii zonei de
protecie sanitr sau a condiiilor de execuie.
Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele
provoaca adesea modificri influennd negativ folosirea lor.
Principalele condiii in care se produce poluarea natural a apelor sunt :
trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de ptrundere a unor
sruri in cantiti mari in apele de suprafaa sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot
duce la contaminarea unor ape de suprafaa sau subterane.
Trecerea apelor de suprafaa prin zone cu fenomene de eroziune a soluluiprovoac
impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine
cum sunt cele din marine si argile care se menin mult timp in suspensie.

Vegetaia intens acvatica fix sau flotant conduce la fenomene de impurificare variabile in
timp in funcie de perioada de vegetatie;
Vegetaia de pe maluri produce o impurificare att prin cderea frunzelor ct si prin cderea
plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere
care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de
gheaa. Sursele de poluare permanent artificial.Principala surs de poluare permanent o
constituie restituiile de ape dupa utilizarea lor de ctre folosinte.
Dupa proveniena ele se impart in:

ape uzate menajere;


ape uzate publice;

ape uzate industriale;

ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;

ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului
de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;

ape meteorice infectate.


O sursa important de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de

diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.Impurificarea provenite de la aceste
depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre
apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol. Mai pot fi amintite si surse
de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate de problema de risc
industrial.

1.4
Particularitile
irigate

agriculturii

Agricultura irigat constituie o categorie special de agricultur care se


deosebete de agricultura neirigat, indiferent de zona pedoclimatic n care se practic.
Specificitatea agriculturii irigate este relevat de unele caracteristici ce se situeaz pe o
treapt superioar fa de agricultura neirigat.
Avantajele ce se creeaz prin cultivarea plantelor n regim irigat pot fi
sintetizate dup cum urmeaz:
a) asigur obinerea de recolte mari i stabile prin posibilitatea controlrii riguroase a
factorilor de vegetaie, realizarea simultaneitii de aciune a acestor
b) factori i armonizarea influenei lor asupra creterii i dezvoltrii plantelor;
c) ofer condiii favorabile cultivrii pe aceeai suprafa de teren a 2 - 3
culturi d) ntr-un an;
e) determin dezvoltarea zootehniei prin producerea unor cantiti mari de furaje;
permite folosirea mai complet a forei de munc din agricultur, att n
f) sezonul de vegetaie ct i n afara acestuia;
g) favorizeaz dezvoltarea altor sectoare ale economiei, cu efecte benefice
h) privind ocuparea forei de munc;
i) realizeaz disponibiliti pentru exportul de produse agricole . a.
Desigur, avantajele agriculturii irigate sunt condiionate, printre altele, de calitatea apei
de irigaie, de eficiena folosirii apei la aplicarea udrilor, de ameliorarea i meninerea
capacitii de producie a solurilor irigate . a.
Calitatea apei de irigaie trebuie apreciat n raport cu gradul de mineralizare i
alcalinitatea acesteia, compoziia calitativ a srurilor dizolvate, prezena i concentraia n
ap a ionilor foarte nocivi pentru plante, gradul de toleran a plantelor cultivate la
salinitatea i alcalinitatea apei, proprietile fizice i chimice ale solului irigat, condiiile de
drenaj, ariditatea climatului, metoda de udare i regimul de irigaie aplicat, nivelul de
fertilizare a solului irigat . a.
O alt particularitate a agriculturii irigate, care se evideniaz, cu deosebire, cnd
aplicarea udrilor i a tehnologiilor de cultivare n condiii de irigare sunt defectuoase,
const n tendina de diminuare insidioas a capacitii productive a pmntului prin
degradarea structurii, tasarea i reducerea permeabilitii solului, micorarea coninutului i

calitii humusului, levigarea substanelor nutritive n straturile adnci, erodarea stratului


arabil etc. Pentru a nu degrada fertilitatea solului, sunt necesare msuri i lucrri, ntre
care cele mai importante sunt:
a) determinarea riguroas, n funcie de starea de umiditate a solului, a
b) momentului de executare a lucrrilor agrotehnice cu agregatele agricole;
c) afnarea adnc a solului la intervale de timp de 3 - 5 ani;
d) aplicarea ngrmintelor organice n doze mrite, care s substituie parial
e) sau total unele ngrminte chimice;
f) stabilirea i aplicarea normelor de udare astfel ca procesele de eroziune prin irigaie i
de pierderea apei de irigaie prin percolarea stratului activ s fie minime;
meninerea sub observaie a nivelului apei freatice pentru evitarea ridicrii acestuia
deasupra adncimii critice de salinizare secundar

o Tehnica irigaiei
Reeaua de canale, tehnica irigrii, precum i reelele de aductiune-distributie cunosc
importante perfecionri.nregistreaz continue perfecionri.
Reelele cu reglri din amonte, ale debitelor prelevate, de tipul debite reglate, sunt
depite prin neajunsuri tehnice i organizatorice ce le nregistreaz, c: distribuii cu reglri
manual, personal numeros n exploatare, pentru asigurarea nivelului necesar de ap n canale
impus de distribuia debitelor fixate la consumatori, distribuie lipsit de suplee, n cazul
variaiei brute a cererii de ap, evident defectuasa a debitelor.
n sistemele mai perfecionate, trecndu-se la reglri cu debite marcate la prizele de
irigaie, cu ajutorul modulelor cu masca i al vanelor automate, se asigura constant relative a
debitelor prizelor i msurarea acestor debite.
n sistemele modern i importante, pe lng reglarea debitelor distribuite la prizele de
irigaie, se realizeaz i controlul i comanda automat.Aceast reglare se asigura n prezent,
n mod curent, pe cale hidraulica, dup dou sisteme care pot fi combinate: reglarea cu
comenzi din amonte i reglarea cu comenzi din aval, care se caracterizeaz prin faptul c
rspunde direct la cererile variate din aval.
Amenajrile interioare ale parcelelor i sectoarelor au nregistrat, ca i reeaua,
continue perfecionri.Se pot scoate in relief urmtoarele aspecte:

corelarea amenajrilor interioare( unde se aplic procesul de udare) cu


reelele.Traseele canalelor i conductelor de aduciune i distribuie, repartiia
derivaiilor, prizelor i hidranilor, suprafaa sectoarelor i a parcelelor, ca i
amenajarea i echiparea, fac parte integrant din proiectul sistemului de
irigaie.

metodele de irigaie se stabilesc concomitent cu reeaua de aduciune i


distribuie, n funcie de condiiile natural i tehnico-economice.

nivelarea parcelelor devine obligatorie n tehnica irigaiei prin scurgere la


suprafa.Prin aplicarea sistemului de terasament denumit n clape de pian s- a
ajuns la micri de volume de circa 100m/ha, n cazul udrii pe brazde.

automatizarea proceselor de aducere, distribuie i evident a apei pe parcele, n scopul


economisirii apei i forei de munc.S-au pus la punct aparatele i dispozitivele de msurare
automat a umiditii solului(sonde), de transmitere a comenzilor la sistemele automate de
distribuie, programarea automat i telecomanda, pornind de la evapo-transpiratie.

adaptarea elementelor hidraulice i geometrice ale udrii(debite, presiuni, lungimi,


diametre, timpi de udare) la condiiile specific locale, constituie, de asemenea, o perfecionare
a acestei tehnici.

adaptarea metodelor de irigaie i udare i n alte scopuri necesare ca: lupta contra
duntorilor, fertilizare, antigel, colorare-pigmentare a fructelor s.
Coeficienii de eficacitate a irigaiei
Perfecionarea tehnicii irigatiei sub aspect constructive i de exploatare se poate
constata i prin modul de valorificare a apei tranzitata n sistem, ca i prin calendarul
includerii perimetrului irigabil n procesul de irigare(perimetrul irigat-echipat).
Randamentul irigaiei: Din punct de vedere al valorificrii, randamentul irigaiei se
exprim prin 3 categorii de coeficieni: de eficienta global, de eficient a reelei i de
eficiena pe parcela.
Coeficientul de eficienta global, este dat de relaia:

Tehnica modern de transport i distribuie prin canale cptuite, prefabricate sau prin
conducte, ca i distribuia ct mai uniform a apei pe parcele amenajate(modelate, nivelate),
conduce spre valori din ce n ce mai mare a coeficientului .Totui, cercetrile ntreprinse n
diverse tari indica pentru irigaia de suprafaa coeficienti mediocrii sau slabi, pentru r i p.
Coeficientul de eficienta al reelei, r, este:

n reelele mari de aduciune, r, variaz ntre 0,3(canale n pmnt) i 0,6-0,8(canale


modern betonate). Coeficientul de eficiena pe parcela p este urmtorul:

Experimentrile ntreprinse pe soluri cu o capacitate bun de reinere (18,2%


umiditate echivalent), n condiii de nivelare perfect a parcelelor, cu o repartiie foarte

uniform a debitelor pentru realizarea aceleiai umiditi la toate parcelele, cu adoptarea


acelorai timpi de udare, rezultnd randamente identice pe toate parcelele, r a fost de 0,72
pentru irigarea de suprafa i 0,84 pentru irigarea prin picurare.
Calendarul de includere a perimetrului irigabil n procesul de irigare(echipare):
suprafa ce poate fi alimentat din punct de vedere topografic de o amenajare de
irigaii(perimetrul dominat) se echipeaz n timp i suprafaa efectiv irigata este inferioar
celei dominate.Creterea prii irigate tinde n timp ctre o valoare maxim, care depinde de
mrimea zonei, condiii natural, acoperirea terenului i condiii economice(la amenajri pe
suprafee mici zona irigat este de 80-90%, la suprafee mari de 80-85%, la zonele foarte
mari de 40-50% din suprafaa dominate).

o Amenajarea sectorului de irigaie


Sectorul de irigaie reprezint suprafaa de teren aferent celui mai mic element al
reelei permanente de distribuie care poate fi: un canal distribuitor de sector (CDS),
un jgheab distribuitor de sector (JDS) sau o anten.Forma obinuit a sectorului de
irigaie este dreptunghiular, cu laturile de 400 - 800 m x 800 - 2000 m i suprafaa ntre 30 80 ha.
n interiorul sectorului de irigaie apa circul dirijat printr-o reea provizorie
(temporar)
din pmnt sau din conducte transportabile i din
pmnt.
Amenajarea sectorului de irigaie se realizeaz anual n scopul asigurrii
condiiilor favorabile aplicrii udrii i cuprinde nivelarea de exploatare i trasarea i
executarea reelei provizorie de irigaie.
Nivelarea de exploatare. Spre deosebire de nivelarea capital care se execut, de
regul, o singur dat la nfiinarea sistemului de irigaie, nivelarea de exploatare a sectorului
de irigaie este o lucrare anual (uneori bianual).
Nivelarea de exploatare a sectorului de irigaie asigur condiiile
favorabile conducerii i distribuiei corecte a apei de. Prin lucrrile anuale de
nivelare se
elimin denivelrile aprute pe suprafaa sectorului de irigaie n procesul de producie i
se desfiineaz reeaua provizorie veche.
O bun nivelare de exploatare trebuie s asigure pe direcia elementelor active de
udare pante continui i uniforme, fr denivelri mai mari de 5 cm i s nu decapeze din
orizontul superficial al solului straturi mai mari de 5 - 15 cm.
Nivelarea de exploatare de bun calitate se poate realiza dac solul a fost n prealabil
arat, artura nu prezint bulgri mari i resturi vegetale multe iar starea umiditii solului
este optim spargerii bulgrilor cu uurin i tasrii minime.
Pentru culturile de var, nivelarea se execut cel mai bine n artura executat la 15 - 18 cm,
dup premergtoarele timpurii (orz, mazre etc). Nivelarea se poate face, de asemenea,
toamna n artura de baz sau chiar primvara, pe terenul destinat culturilor cu nsmnare
trzie. Cea mai bun este nivelarea executat toamna.
La executarea nivelrii de exploatare se folosesc utilaje diferite de la improvizaii simple
(cum este ina grea de fier tras de-a curmeziul) pn la nivelatoare mecanice perfecionate.
Trasarea reelei provizorii de irigaie. Reeaua provizorie de irigaie de pe
suprafaa sectorului de irigaie poate cuprinde canale provizorii de irigaie (c.p.i.), rigole de
udare i brazde sau fii de udare. Suprafaa de teren din incinta sectorului de irigaie,
aferent unui c.p.i. se numete parcel de irigaie i poate avea 3 - 20 ha.
Sectorul de irigaie poate fi amenajat n schema transversal (pe terenurile i > 1 )
sau longitudinal (dac 0,7 % < i < 1 i i > 1,5 %).
Schema transversal are elementele active de udare (brazde, fii) dispuse
aproximativ perpendicular pe c.p.i.
La schema longitudinal (vezi figura 1), brazdele sau fiile de udare se traseaz n
lungul c.p.i., fiind orientate pe linia de cea mai mare pant, iar rigolele de legtur, pe direcia
general a curbelor de nivel.

Figura 1

Spre deosebire de schema transversal, schema longitudinal este mai favorabil


aplicrii lucrrilor de ntreinere a culturilor deoarece permite deplasarea agregatelor
agricole n lungul c.p.i. Totui, schema longitudinal se evit fiindc este mai complicat n
ce privete conducerea apei i n plus, reeaua acesteia scoate din circuitul productive o
suprafa mai mare de teren arabil.

o Folosirea conductelor transportabile n reeaua provizorie de irigaie


n amenajrile moderne de irigaie i pe terenurile cu pante mai mari, canalele provizorii
i rigolele din pmnt se nlocuiesc cu conducte transportabile (mobile) realizndu-se
urmtoarele avantaje:
se reduce considerabil suprafaa terenului scos din circuitul productiv,
pierderile de teren micorndu-se pn la 1%;
se uureaz executarea mecanizat a lucrrilor de ntreinere a culturilor;
se pot iriga prin brazde i terenurile cu pante mai mari, eliminndu-se
pericolul eroziunii solului;
se micoreaz mult pierderile de ap prin percolarea stratului activ de sol;
sporete productivitatea muncii udtorilor de 3 - 5 ori;
se diminueaz considerabil volumul de terasamente necesar pentru
deschiderea reelei provizorii din pmnt;
se asigur circulaia apei pe brazde n condiii mai bune.
Conductele transportabile asigur, fie tranzitarea apei de la ultimul element al reelei
permanente n interiorul sectorului de irigaie - cnd au rolul de conducte de transport fie
distribuia apei pe elementele active (brazde, fii), caz n care funcioneaz n calitate
de conducte de udare.
n amenajrile din Romnia se folosesc dou tipuri de echipamente, dup cum
conductele sunt flexibile sau rigide. Echipamentul din conducte flexibile (vezi figura 2) cuprinde
conducte de transport, conducte de udare i accesorii pentru mbinare pe reglaj.
Principalele caracteristici tehnice ale echipamentului sunt:
conductele sunt confecionate din estur de fibre poliamide, impregnat pe
ambele pri cu cauciuc ;
tronsoanele care alctuiesc conductele au lungimea de 30 m i pot fi de diferite diametre
(210 mm; 254 mm i 307 mm);

Figura 2

conducta de udare se compune din tronsoane prevzute cu orificii i


dispozitive reglabile din polietilen, pentru alimentarea cu ap a brazdelor;
tronsoanele din componena conductei de udare sunt prevzute cu cte 37
orificii - echidistanate la 80 cm - prevzute cu dispozitive de reglare
a debitului;dispozitivul de reglare a debitului e prevzut cu un furtun de 80

cm lungime, avnd rolul de dirijare a jetului de ap n brazd fr s provoace eroziune;


mbinarea tronsoanelor pentru alctuirea conductei de udare se realizeaz cu ajutorul
unor accesorii metalice din tabla galvanizat.
Echipamentul din conducte rigide
poate fi alctuit din conducte de
aluminiu, tabl de oel sau din mase plastice (p.v.c). n sistemele de irigaie cu
conducte de joas presiune se folosete echipamentul de udare din conducte de aluminiu
cu diametrul de 150 mm (EUBA - 150).
Echipamentul este fabricat n trei variante de lungime (200, 300, i 400 m) i se
compune din tronsoane de udare, van cu branament mobil ( = 150 mm), teuri,
buoane de capt i cot de 90 . Tronsoanele din care se formeaz conducta de transport
lungimea de 6100 mm. Aceste tuburi au la una din extremiti capul de prindere tip
cuplaj rapid - cu garnitur de cauciuc pentru etanare hidraulic - cealalt
extremitate fiind ambutisat i prevzut cu colier i crlig pentru cuplarea cu tronsonul
urmtor. Conducta de udare se alctuiete din
tronsoane care
sunt
prevzute,
n
plus, cu
orificii
reglabile,
echidistanate.Tuburile de udare se fabric n 4 variante, din care: dou cu lungimea de
6580 mm i dou cu lungimea de 6180
mm.
Tronsoanele de 6580 mm pot fi prevzute cu 8 orificii echidistanate la 80 cm
sau cu 9 orificii la distane de cte 70 cm. Tronsoanele de 6180 mm au, fie 10
orificii la intervale de cte 60 cm, fie 6 orificii distanate la 100 cm, unul de altul.
Fiecare orificiu este prevzut cu un sertra obturator pentru reglarea debitului
i poate fi echipat i cu o mnecu detaabil cu lungimea de 95 cm, din estur,
pentru disiparea energiei cinetice a jetului de ap. Debitul conductei de udare la
EUBA - 150 poate varia n limitele 20 - 30 1/s.

o Concluzii
Micro-irigatia a devenit cea mai eficienta metoda de irigatie, aplicandu-se apa si
substantele nutritive direct in zona radacinii plantelor, uniform si des.
La inceput aceasta metoda era folosita la irigarea pomilor fructiferi, dar s-a dovedit a fi
eficienta si pentru rosii, struguri, portocale,mango etc.
Fermierii care folosesc aceasta metoda de irigare observa o crestere consistenta a
productivitatii si a randamentului, asfel randamentul a crescut de la 30% la 200% dupa
experientele inregistrate.
Micro-irigaia a permis utilizarea unor terenuri marginale, necultivabile i de apa salin
producnd randamente foarte bune. Condiiile optime pentru creterea plantelor este meninut
utiliznd micro-irigaia i din aceast rezult calitate mbuntit a fructelor i leguminoaselor.
Micro-irigaia utilizeaz produse de nalt calitate, precum i noiuni de baz i servicii
de sprijin. Dintr-o zon foarte mic de 1500ha sub irigarea prin picurare n 1987, aproximativ
400.000 ha au fost introduse n micro-irigaie pn n 1999, creterea fiind accelerat datorit
descoperirii multiplelor beneficii.
Aceasta metoda poate fi adoptata si de tari slab dezvoltate sau tari in curs de dezvoltare, iar
aceste tari vor fi in masura sa furnizeze beneficii mari pentru agricultori si aduce dreptate sociala
si crestere economica a fermelor si natiunii.
Pentru punerea n aplicare cu success a irigaiei prin picurare, numeroase servicii tehnice,
cum ar fi un sondaj al terenurilor, analiz apei i solului, date climatologice, proiectarea,
disponibilitate de component de nalt calitate, instalare, extindere i formarea agricultorilor
precum i serviciile post-vnzare clienilor etc., sunt necesare. Jain irrigation a trebuit s creeze
infrastructura necesar i s furnizeze aceste servicii tehnice.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI


FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

~ Microsistem de irigatii inteligent ~

Student: Sosa Daniel


Prof.coordonator:
.L.dr.ing. George IPATE