SURSE DE ENERGIE,

PRELUCRAREA ȘI UTILIZAREA
ENERGIEI ELECTRICE

1
ENERGIA
SOLARĂ

2
 CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. APLICAȚIILE ENERGIEI SOLARE
- Instalații termice
- Instalații fotovoltaice
3. CONCLUZII
4. BIBLIOGRAFIE

3
 INTRODUCERE

Energia clasică definește calitatea schimbărilor și proceselor care au loc în univers, începând
cu deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea. Unitatea și legătura formelor de mișcare a
materiei, capacitatea lor de transformare reciprocă a permis măsurarea diferitelor forme ale materiei
printr-o măsură comună: energia.

Din punct de vedere științific, energia este o mărime care indică capacitatea unui sistem fizic
de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare, din starea sa într-o altă stare aleasă ca
stare de referință.

Tipuri de energie:
 energie neregenerabilă - este energia obținută din resurse epuizabile, cum sunt considerați
combustibilii fosili și cei nucleari;
 energie regenerabilă – este energia considerată inepuizabilă;

Energiile regenerabile sunt considerate în practică, energiile ce provin din surse, care fie că se
regenerează de la sine în scurt timp, fie sunt surse practic inepuizabile. Termenul de energie
regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din
procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor curgătoare, a
proceselor biologice și a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând diferite
procedee.

Energia solară reprezintă energia radiantă, produsă în Soare ca rezultat al reacţiilor de

fuziune nucleară, transmisă pe Pământ, prin spaţiu, în cuante de energie (fotoni), care
interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului, deci, energia produsă direct prin transferul
energiei luminoase radiată de Soare. Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care
este direct produsă prin lumina şi radiația solară.

Utilizarea energiei solare este, spre deosebire de arderea carburanților, complet lipsită de
substanțe toxice și de alte riscuri.

Mijloacele de captare a energiei solare nu sunt poluante și nu au efecte nocive asupra

atmosferei, iar în condițiile în care degradarea Terrei atinge un nivel din ce în ce mai ridicat, această
problemă începe sa fie luată în calcul de tot mai mulți oameni.

4
 APLICAȚIILE ENERGIEI SOLARE

Un sistem de conversie a energiei solare în energie termică, trebuie sa fie optim din punct de
vedere al performanţei, costurilor de achiziţie şi funcţionare şi durabilităţii.

Energia solară poate fi folosită pentru:

 a genera electricitate prin celule solare (fotovoltaice);
 a genera electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale);
 a încălzi clădiri, direct;
 a încălzi clădiri, prin pompe de căldură;
 a încălzi clădiri și a produce apă caldă de consum prin panouri solare termice.

Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice.

 instalaţiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporţie de circa 75% pe an.
 instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică gratis (cu lumina soarelui).

Instalațiile termice
Instalațiile termice solare sunt utilizate pentru încălzirea apei și, eventual, pentru încălzirea
unei locuințe sau a unei piscine. Instalațiile solare sunt utilizate cel mai adesea pentru încălzirea
apei de consum. În lunile de vară, instalația solară poate acoperi în întregime cantitatea de energie
necesară. De-a lungul unui an, instalațiile solare livrează pana la 70% din necesarul de energie
pentru încălzirea apei calde de consum.

Utilizarea instalațiilor solare pentru susținerea încălzirii, are un efect pozitiv asupra mediului
înconjurător. In cazul unei exploatări corespunzătoare, instalațiile solare combinate acoperă până la
30% din consumul anual de energie, necesar preparării apei calde de consum și încălzirii. Un metru
pătrat de suprafață colectoare economisește până la 750 m3 de gaz metan pe an.

Fig. 1 Panouri solare

5
 Folosind aceste instalații se pot realiza economii considerabile, iar amortizarea costurilor se
face, în funcție de consum, în 2 – 5 ani. În cazul consumului foarte mare de apa caldă (cămine,
hoteluri, moteluri etc.), amortizarea instalației se face in maximum un an.

Structura clasică a unui sistem de încălzire a apei folosind energia radianta solară cuprinde
următoarele componente (fig. 2):
 unul sau mai multe colectoare solare, care pot fi plane, cu tuburi vidate, sau cu tuburi cu
încălzire directă a apei;
 sistemul de transfer de căldura şi sistemul de (re)circulare; schimbătorul de căldură (daca
este cazul, în funcţie de tipul instalaţiei);
 sistemul de stocare a apei calde;
 sistemul de comandă şi control;
 sistemul auxiliar de încălzire, care furnizează căldură suplimentară în situaţiile în care
radiaţia solară nu este suficientă. De obicei acesta constă într-o rezistenţă electrică sau un
echipament de încălzire cu gaze naturale.

Fig. 2 Structura tipică simplificată a unui sistem solar de încălzire a apei:

(a) sistem activ indirect; (b) sistem pasiv direct
6
 Sistemele solare de furnizare de căldura se pot încadra în două mari categorii: active şi
pasive. Cele active utilizează sisteme de comandă şi control şi pompe pentru a circula apa sau
agentul termic prin colectorul solar. Se împart în două subcategorii:

- sisteme solare active directe, care pompează apa dedicată utilizării ulterioare către colectorul
solar. Sunt recomandate pentru utilizare în zonele geografice în care nu există pericolul de îngheţ.
În caz contrar se impune golirea sistemului înainte de a începe perioada rece.

- sisteme solare active indirecte, care dispun de un circuit închis prin care circulă un agent termic
(apa, de obicei în amestec cu un antigel), din care face parte şi colectorul solar.

Sistemele pasive nu dispun de pompe şi pot fi de tip integrat sau cu circularea apei prin efectul
de termosifon. În cazul sistemelor integrate, apa circulă către colectorul solar datorită presiunii din
reţeaua de alimentare. Principiul termosifonului permite circulaţia naturală a apei, datorită
diferenţelor de temperatură dintre zonele calde şi cele reci ale circuitului, fără a necesita pompe.

Instalațiile fotovoltaice

Există numeroase tehnologii de conversie a radiaţiei solare în energie electrică, însă cea mai
facilă metodă constă în utilizarea panourilor fotovoltaice, care realizează conversia directă în
curent continuu prin utilizarea materialelor semiconductoare care manifestă efect fotoelectric.

O celulă solară, constă din două sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai
întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001 şi 0,2 mm şi sunt dopate cu
anumite elemente chimice pentru a forma joncţiuni „p” şi „n”. Când stratul de siliciu este expus la
lumină se va produce o „agitaţie” a electronilor din material şi va fi generat un curent electric.

Celulele, numite şi celule fotovoltaice, au de obicei o suprafaţă foarte mică, iar curentul
generat de o singură celulă este mic, dar combinaţii serie, paralel ale acestor celule pot produce
curenţi suficient de mari pentru a putea fi utilizaţi în practică. Pentru aceasta, celulele sunt
încapsulate în panouri care le oferă rezistenţă mecanică şi la intemperii.
Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii:
 după grosimea stratului materialului: celule cu strat gros şi celule cu strat subţire;
 după felul materialului: se întrebuinţează, de exemplu, ca materiale semiconductoare
combinaţiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este siliciul;
 după structură de bază deosebim materiale cristaline (mono-/policristaline) respectiv
amorfe;
7
 În fabricarea celulelor fotovoltaice pe lângă materiale semiconductoare, există posibilitatea
utilizării şi a materialelor organice sau a pigmenţilor organici.

Fig. 3 Schema simplificată a unui sistem fotovoltaic

În alcătuirea unui sistem fotovoltaic, bancul de acumulatoare poate să lipsească, caz în care o
sursă alternativă de alimentare trebuie sa fie disponibilă pentru perioadele de noapte şi de vreme
înnorată. Variaţiile permanente de tensiune şi intensitate a curentului furnizat de panourile
fotovoltaice pot conduce la deteriorarea acumulatoarelor. Pentru a preveni acest risc se utilizează un
controler de încărcare care ajustează permanent cele două mărimi.

În afară de aceste echipamente esenţiale, există şi alte dispozitive care pot fi integrate în
sistem (contoare de energie electrică, echipamente de protecţie, echipamente de urmărire a
traiectoriei soarelui). Fiecare dintre acestea are un randament propriu, astfel încât randamentul
sistemului fotovoltaic va fi semnificativ mai redus decât randamentul celulelor fotovoltaice care
intră în componenţa panourilor.
Avantajele esenţiale ale sistemelor fotovoltaice sunt:
- produc energie electrică fără efecte poluante asupra mediului (reciclare completă);
- nu au componente în mişcare (fiabilitate ridicată, durata de viaţă lungă, exploatare uşoară, ieftină,
tehnologie fără poluare fonică);
- produc şi consumă în acelaşi loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local (pierderi de
transport reduse, spaţii pentru producere şi transport reduse, nu produce modificări în mediu –
energie ecologică).
8
 Energia solară fotovoltaică se bazează pe producerea directă de electricitate prin intermediul
celulelor cu siliciu. Atunci când străluceşte şi atunci când condiţiile climatice sunt favorabile,
soarele furnizează o putere de 1 kW/mp. Panourile fotovoltaice permit convertirea directă în
electricitate a 10 - 15% din această putere. Producţia de energie a unui astfel de panou variază odată
cu creşterea sau scăderea intensităţii solare:

Principalele obstacole în utilizarea pe scară largă a energiei solare (fotovoltaice şi termice) le

reprezintă, pe de o parte disponibilul de putere furnizată, care constrânge la stocarea electricităţii
pentru o funcţionare autonomă sau la utilizarea de soluţii energetice complementare, iar pe de altă
parte competitivitatea economică.

Deși energia solară este regenerabilă și ușor de produs, problema principală este că soarele nu
oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ. În plus, datorită rotației Pământului în jurul
axei sale, și deci a alternanței zi-noapte, lumina solară nu poate fi folosită la generarea electricității
decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă limitare a folosirii acestui tip de energie o
reprezintă existența zilelor noroase, când potențialul de captare al energiei solare scade sensibil
datorită ecranării Soarelui, limitând aplicațiile acestei forme de energie regenerabilă.

Fig. 4 Harta radiației solare în România

Producţia de energie fotoelectrică depinde de expunerea la Soare a locaţiei şi de temperatură,

deci de situarea geografică, de anotimp şi de ora zilei: producţia este maximă la amiază (ora solară),
cu cer senin. Valoarea maximă înregistrată este de aproximativ 1000 W/m² (valoare, numită "de
referinţă").

9
 CONCLUZII

Energia regenerabilă provine din resurse naturale care se reînnoiesc în mod constant în
intervale de timp relativ scurte.

Factori precum emisiile de gaze de seră care favorizează încălzirea globală, poluarea, ploile
acide, toate datorate utilizării acestor resurse convenţionale, dar şi semnalele de alarmă care atrag
atenţia asupra faptului că petrolul – principala sursă de combustibili pentru transport – este pe cale
de a se epuiza, au declanşat un proces de investiţii semnificative la nivel global pentru a pune în
valoare resursele regenerabile de energie.

Sursele regenerabile sunt utilizate pentru a genera energie electrică, căldura, dar şi pentru
producţia de combustibili pentru transport.

Radiaţia solară poate fi folosită pentru producerea în mod direct de energie electrică cu ajutorul
panourilor fotovoltaice, sau indirect prin utilizarea căldurii generate (căldura→apă→vapori→
turbină→generator; motoare Stirling etc.). De asemenea, radiaţia solară este folosită pe scară relativ
largă pentru producerea de apă caldă menajeră sau chiar industrială.

10
 BIBLIOGRAFIE

1. M. Balan, Energii regenerabile, U.T.PRESS, Cluj-Napoca, 2007.

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_solar%C4%83
5. https://labo-energetic.eu/ro/a_telecharger/Copac/esolara.html
6. http://free-energy-monitor.com/index.php/energy/energia_solara
7. https://smadshop.md/ro/panou-solar-dispozitiv-de-incalzire-de-ultima-generatie.html
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83
9. http://ames.ro/energia-solara/

11