PROBLEME ACTUALE ȘI DE

PERSPECTIVĂ PRIVIND
TRANSPORTUL
 TRANSPORTUL DE
MĂ RFURI

CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. TRANSPORTUL DE MĂRFURI
 Importanța transportului de mărfuri
 Caracteristicile de calitate și non-calitate a transportului de mărfuri
 Tendinţe şi preocupări recente referitoare la transportul de mărfuri

3. CONCLUZII

4. BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
 Transportul reprezintă totalitatea resurselor (materiale, umane, informaţionale,
financiare) utilizate în realizarea tuturor proceselor (compuse din activităţi fizice şi
manageriale), care duc la realizarea transferului de bunuri şi persoane.

Resursele pe care le utilizează acest sistem sunt împărțite în trei categorii (Bowersox,
et al.: 2002):
 Resurse legate de timp (timpul realizării transportului este o resursă foarte preţioasă –
orice bunuri imobilizate în procesul de transport se denumesc bunuri în tranzit şi
cauzează costuri firmei);
 Resurse financiare (costuri legate de salarizarea şoferilor, costuri legate de operarea
vehiculelor, costuri legate de achiziţionarea vehiculelor, costuri legate de administrare,
respectiv costuri generate de pierderea, furtul şi degradarea bunurilor de-a lungul
transportului);
 Resurse de mediu (petrol, energie).

Referitor la procesele sistemului de transport, Bowersox identifică şase categorii de

procese care se desfăşoară în cadrul acestui sistem: operaţiile interne, consolidarea
încărcăturii (pe durata realizării transportului propriu-zis), negocierea tarifului, control, audit
şi reclamaţii, integrare logistică (Bowersox, et al., 2002)

Operaţiile interne vizează realizarea transportului încărcăturilor zilnice. Acestea

cuprind:
 Planificarea echipamentelor (încărcarea bunurilor, utilizarea echipamentelor,
planificarea orarului personalului);
 Planificarea rutelor (punctele de livrare şi de încărcare a vehiculelor);
 Administrarea parcului auto;
 Externalizarea transportului;
 Adaptarea mijloacelor de transport la noile tendinţe (integrarea continuă);
 Evaluarea alternativelor de transport.

Pe lângă transferul efectiv al bunurilor, sistemul de transport trebuie să mai creeze şi

alte elemente (Goulias, 2003):
 Un nivel acceptabil al siguranţei în trafic (măsurat prin numărul de evenimente,
mărimea pierderilor umane sau materiale);
  Eficienţă economică acceptabilă (costul transportului să aibă un nivel acceptabil faţă
de costul bunurilor);
 Nivel acceptabil de accesibilitate (măsurat adesea prin numărul de persoane sau firme
care au acces direct la sistemul de transport);
 Nivel acceptabil de confort (mai greu de măsurat deoarece este un element mai mult
subiectiv);
 Nivel acceptabil al poluării (măsurat prin mărimea cantităţilor de contaminanţi
eliminaţi în aer, apă, sol, care depăşesc valorile normale).

De-a lungul anilor, primele patru elemente enumerate au fost îmbunătăţite la

majoritatea mijloacelor de transport. Poluarea devine în schimb unul dintre cele mai disputate
elemente la nivel internaţional. În acest sens, transportul nu mai este văzut ca doar un simplu
sistem, ci ca un adevărat mediu pentru dezvoltarea economică şi socială, evoluţia lui
necesitând să fie ghidată prin legislaţie, educaţie şi prin măsuri referitoare la piaţa economică,
astfel încât, efectele pozitive ale transportului să fie accesibile tuturor şi cât mai ieftin, iar
efectele negative să fie îngrădite pe cât posibil.

TRANSPORTUL DE MĂRFURI
 Transportul de mărfuri poate fi definit ca totalitatea resurselor şi proceselor care duc la
realizarea transferului mărfurilor între două puncte geografice. Acesta cuprinde de fapt, un
ansamblu de servicii, dacă ne gândim la apelarea la un transportator, nu doar activitatea de
transport propriu-zisă ((Bălan, 2006)

Fig. 1 Transportul de mărfuri ca și sistem

 Activităţile declanşează sistemul de transport. Prin activităţi se înţelege atât activităţi

de producţie, cât şi activităţi de consum, pentru care prezenţa mărfurilor este crucială.
 Infrastructura de transport sunt căile de transport amenajate de către oameni, pe
care circulă mijloacele de transport.
 Facilităţile de transport sunt acele facilităţile existente la nivel de terminale, dotările
existente atât la plecare, cât şi la destinaţie, care fac posibilă încărcarea şi descărcarea
mărfurilor.
 Vehiculele sunt mijloacele de transport utilizate în transportul mărfurilor.
 Alocarea teritorială este alocarea diferitelor facilităţi de transport şi activităţilor în
teritoriu.
 Accesibilitatea este o măsură a capacităţii de a accesa o facilitate sau o activitate în
teritoriu.
 Transportul este mişcarea propriu-zisă a bunurilor între două puncte geografice.
 Traficul este mişcarea propriu-zisă a mijloacelor de transport.

Acest model de sistem de transport poate fi explicat astfel: în funcţie de activităţile

umane pe care le desfăşurăm (activităţi) şi în funcţie de facilităţile de transport şi de alocarea
teritorială pe care o firmă le are, sau potenţialii furnizori le au (facilităţi, accesibilitate,
infrastructură), firma va alege mărfurile, modul (transport) şi mijlocul de transport disponibile
(vehicule, camioane), ţinând cont de distanţele şi timpii de deplasare (infrastructura de
transport), dar şi de impactul pe care traficul îl are asupra mediului.

Această interpretare ne permite să identificăm principalele probleme ale sistemului de

transport de mărfuri:

 volumul transportului de mărfuri este direct proporţional cu activităţile desfăşurate la

nivelul unei economii. Cererea de transport este o cerere derivată din cererea de mărfuri;
 eficienţa şi eficacitatea transportului de mărfuri la nivel naţional depind de facilităţile şi
infrastructura pe care le au societăţile comerciale la dispoziţie;
 numărul de alternative pe care le are o firmă în ceea ce priveşte aprovizionarea cu
materiale este direct afectat de performanţele infrastructurii şi facilităţilor pe care le are o
economie în ansamblul ei;
 traficul are un impact negativ asupra mediului, sistemul de transport de mărfuri trebuie
adaptat astfel încât aceste efecte (numite uneori externe) să poată fi diminuate.

Importanța transportului de mărfuri

Observând toate beneficiile şi toate problemele pe care le cauzează activitatea de

transport, putem afirma faptul că transportul este un rău necesar al vremurilor noastre. În
funcție de influența transportului asupra omenirii acesta poate fi considerat important din
cinci puncte de vedere:

 Importanță istorică
Dezvoltarea civilizaţiei umane este strict legată de activitatea de transport. Consumăm
şi avem acces la o gamă de servicii datorită dezvoltării tehnologiilor de transport. Transportul
nu numai că a reuşit să creeze o utilitate de timp şi spaţiu produselor, făcându-le disponibile
pentru consum şi utilizare (ducând implicit la o diminuare a costurilor de producţie odată ce
cantităţile transportate au crescut), dar, făcând parte din costul produselor, odată cu
îmbunătăţirea tehnologiei, a dus la diminuarea costurilor şi la realizarea mai multor produse
pentru mai mulţi utilizatori. Disponibilitatea materialelor şi materiilor prime le-a permis
oamenilor să îşi construiască în primul rând locuinţe, să realizeze agricultura, să gândească
diferite instrumente necesare traiului de zi cu zi, dar şi arme. Transportul a permis mişcarea
oamenilor pe teritorii întinse şi crearea imperiilor. Tot el a favorizat apropierea altor popoare
şi războaiele.

 Importanța economică
Din punct de vedere economic, se efectuează transport între două pieţe dacă
diferenţele de preţ ale produselor sunt mai mari decât tariful de transport. Astfel, rolul
transporturilor este de a realiza deplasarea bunurilor materiale, cu un consum minim de
cheltuieli şi de timp (Russo, et al., 2001). Transporturile au o importanţă deosebită în
economie, fără ele activităţile umane sunt imposibil de organizat şi realizat. Dacă ţinem seama
că transporturile înseamnă deplasarea produselor (materii prime, materiale, piese,
subansamble, produse finite) de la locurile de producţie la locurile de consum, atunci putem
afirma că transporturile reprezintă una din activităţile importante ale economiei.

 Importanța ecologică
Transportul este una dintre cele mai importante surse de poluare a mediului. Impactul
transportului se manifestă sub forme multiple de la nivel local la nivel global, la nivel de
calitate a aerului, utilizarea energiei, producţia de deşeuri şi chiar influenţând sănătatea
oamenilor (Bergqvist și Esping, 2003).
Tabel nr. 1 Impactul transportului asupra mediului
(Bergqvist și Esping, 2003)
Impact asupra mediului Contribuţia transportului
Schimbări climatice Substanţele CO2, N2O

Subţierea stratului de ozon Elimină substanţe care diminuează stratul de

ozon
Aciditate sporită Substanţe SOX, NOX
Afectarea solului oxizi de azot sau amoniac Substanţe NOX, NH3

Crearea ozonului la nivelul solului Substanţe NOX, VOC (Volatile organic

compounds)
Poluarea aerului în zonele urbane afectând Substanţe NO2, PM (Particule materiale),
respiraţia şi cauzând cancer şi boli acute PAH (Polyciclic Aromatique Hidrocarbons),
benzen, etc
Poluarea prin zgomot LAeq- zgomotul continuu, LAmax –
intensitatea zgomotului cauzat de transport
Impactul asupra peisajului Ocuparea spaţiului, fragmentarea spaţiului

Deşeuri şi alte riscuri Poluarea solului şi apelor cu diferite substanţe

 Deşi transportul poluează mediul şi exploatează resursele, majoritatea oamenilor cred
că beneficiile sunt mult peste costuri. Odată cu creşterea nivelului economic al unei ţări, se
produc mai multe bunuri, oamenii au acces la mai multe mijloace de transport datorită
creşterii puterii de cumpărare, deci implicit transportul.

Reducerea legăturii dintre nivelul economic şi nivelul transportului ar trebui să se

realizeze prin conceperea unor strategii la nivel naţional bazate pe o economie mai verde, a
serviciilor, dar şi pe o mai bună gestionare a producţiei de bunuri. Din punct de vedere social
distribuirea unei operaţii precum realizarea unui subansamblu în fiecare oraş, reprezintă o
soluţie bună (aşa-zisa specializare geografică), creându-se mai multe locuri de muncă, din
punctul de vedere al mărfurilor.

Întrebarea pe care şi-o pun cercetătorii este cum să producem mai multe bunuri sau la
fel de multe bunuri, dar să diminuăm numărul de mijloace de transport de pe autostrăzi şi
cantităţile transportate ca ansamblu? Legătura dintre nivelul transportului şi nivelul poluării
trebuie redus prin utilizarea acelor mijloace care nu poluează. Şi lucrurile sunt privite atât din
punctul de vedere al transportului de mărfuri, cât şi al transportului de persoane. Invenţii
precum bicicleta, transportul prin utilizarea canalelor sau albiilor de râuri, transportul feroviar,
sau alte mijloace moderne de transport, sunt tot atâtea tehnologii de transport sub-utilizate în
comparaţie cu unele tehnologii de transport mari poluatoare, precum transportul auto care ne
stau la dispoziţie.

Principalele elemente de mediu influenţate de transport sunt următoarele:

 Calitatea aerului – poluarea este un efect secundar al transportului datorită utilizării pe

scară largă a motoarelor cu combustie internă. Transportul este un poluator important,
fiind responsabil pentru 57% din cantitatea de monoxid de carbon din aer (consumul de
benzină pare să fie cel mai mare poluator (Goulias, 2003), 33% din cantitatea de compuşi
organici volatili, 43% din cantitatea de oxizi de azot şi 50% din cantitatea de particulele
din aer. Pentru eliminarea acestor gaze ar fi utilizarea unor combustibili care nu au la bază
carbonul;
 Ploile acide – datorită adăugării dioxidului de sulf, oxizilor de azot şi compuşilor organici
volatili în aer, ploile devin acide, sistemele acvatice, terenurile arabile, pădurile, sănătatea
vieţuitoarelor şi vizibilitatea fiind afectate;
 Schimbările climatice – transportul participă la crearea efectului de seră prin generarea
gazelor care afectează stratul de ozon;
 Mediul marin şi calitatea apei – datorită scurgerilor de carburanţi, pierderii unor
încărcături, mediul maritim şi calitatea apei sunt afectate.
 Nivelul de zgomot – zgomotul generat de motoarele maşinilor şi de elementele de rulare
ale mijloacelor de transport este supărător atât prin intensitate, cât şi prin durata lui;
 Siguranţa – nimic nu poate fi mai dureros decât pierderea a mii de vieţi (în anul 2005 în
EU25 au murit 41.274 persoane decedate din cauza accidentelor de transport) datorită
transportului, dar şi grava rănire a altor mii de oameni. Accidentele, exploziile sunt din ce
în ce mai dese şi cumulate cu problemele de ordin politic pot duce la adevărate catastrofe.

Pe termen lung, pentru a reduce impactul transporturilor asupra mediului este necesară
stabilirea unor direcții de dezvoltare a unor mijloace de transport cât mai puțin poluatoare,
repararea drumurilor în sensul diminuării congestiei și implicit a consumului de combustibil
(Garrison, 2006).

Una dintre cele mai mari probleme care se observă atât în planificarea sistemelor de
transport, cât și în comportamentul uman în general este lipsa unei viziuni pe termen lung. Nu
există o întrebare legată de sustenabilitate în acțiunile noastre în ceea ce privește transportul
(Rietveld și Nijkamp, 2003).

 Importanța socială

Importanţa socială de referă la impactul transportului asupra societăţii, adică asupra

grupurilor de oameni care trăiesc împreună. Omul poate fi considerat o fiinţă care munceşte
pentru a câştiga un salariu pe baza căruia îşi va satisface mai multe nevoi. Transportul este un
loc de muncă pentru foarte mulţi români care lucrează în domeniul transporturilor, fiind un
factor şi uneori chiar o metodă de satisfacere a nevoilor.

Transportul favorizează accesul la sistemele de sănătate, la cultură, la evenimente

diverse. De foarte puţine ori ne punem întrebări referitoare la transport în viaţa de zi cu zi şi
de foarte puţine ori suntem conştienţi de impactul pe care l-a avut acest sistem asupra vieţii
noastre actuale mai ales indirect, prin marile descoperiri tehnologice pe care le-a favorizat de-
a lungul timpului şi le-a pus la dispoziţia tuturor. Utilizăm transportul sau rezultate ale
transportului în fiecare zi, într-un fel sau altul.
 Starea unui sistem de transport poate influenţa sănătatea unei naţiuni. Lipsa sau
prezenţa căilor de transport special-amenajate pentru biciclete, preţul carburanţilor sau
mărimea taxelor incluse în acestea, preţul biletelor de transport pe mijloacele de transport în
comun, toate acestea pot favoriza sau inhiba un mod de viaţă sănătos. Mersul pe jos, mersul
pe bicicletă sunt recunoscute ca unele dintre cele mai accesibile activităţi care pot duce la
îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Sistemele de transport de persoane pot să
favorizeze realizarea acestor activităţi de către întreaga populaţie.

 Importanţa politică
Construirea şi mentenanţa căilor de transport depind de cele mai multe ori de
implicarea statului. Pentru susţinerea dezvoltării economiei, guvernele se implică în
reglementarea acestui domeniu prin crearea şi dezvoltarea infrastructurii, a reţelei de drumuri,
autostrăzi, căi ferate, porturi şi aeroporturi. Un rol important îl are statul în realizarea noilor
căi de transport, de cele mai multe ori acţionând în numele binelui majorităţii, obligând mai
multe familii să îşi mute domiciliul.

Transportul este din punct de vedere politic unul din principalele subsisteme ale
sistemului naţional de apărare. Dezvoltarea acestui sistem de transport cu scop de apărare se
realizează adesea în relaţie directă cu sistemele civile de transport.

Moduri de transport a mărfurilor:

 transportul auto
 transportul feroviar
 transportul aerian
 transportul pe apă
 transportul prin conducte

Cel mai utilizat mijloc de transport la nivel internaţional şi naţional este calea rutieră,
pe distanţe foarte mari utilizându-se transportul aerian şi cel maritim.

Caracteristicile de calitate și non-calitate a transportului de mărfuri

(Cotruța: 2007)
 Tendinţe şi preocupări recente referitoare la transportul de mărfuri

Pentru specialiştii care studiază sau lucrează în domeniul transportului este necesar să
se cunoască noile preocupări, noile tendinţe din domeniul transportului:

 colaborarea în domeniul transporturilor, ca alternativă pentru un mediu de transport

durabil;
 inovarea şi managementul profesionist pentru costuri mai mici;
 congestia ca principală problemă a transportului actual;
 noile tehnologii de transport ca principală întrebare pusă în ceea ce priveşte viitorul
transporturilor.

CONCLUZII
 În concluzie, credem că starea sistemului de transport al unei naţiuni, în ansamblu şi al
unei firme, în particular sunt direct corelate cu nivelul economic al ţării aparţinătoare.

Transportul a influenţat locul fiecărei naţiuni în lume, stare care se manifestă acum
economic. Transportul are influenţe pozitive asupra economiei, asupra dezvoltării sociale, dar
are şi efecte negative, precum poluarea.

De cele mai multe ori, transportul este oglinda spiritului antreprenorial al guvernului
unei ţări: mai multe căi de transport, mai bine puse la punct, nu înseamnă altceva decât
pregătire pentru viitor.

Marile probleme pe care le are momentan sistemul de transport sunt legate totuşi de
diminuarea legăturii dintre creşterea economiei şi creşterea cantităţilor transportate, respectiv
dintre creşterea cantităţilor transportate şi nivelul poluării.

Transportul va rămâne important astfel şi pentru viitor, la fel cum a fost important şi
pentru trecut.

BIBLIOGRAFIE
1. Bălan, C. (2006) Logistica. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti;

2. Bergqvist, R., și Esping, P. (2003) The Potential of West European Sea-Based Intermodal
Systems;

3. Bowersox, D. J., Closs, D. J., și Cooper, M. B. (2002) Supply Chain Logistics

Management, McGraw-Hill Boston, Mass;

4. Cotruța, I. (2007) Transportul public în regim de taxi: probleme și soluții;

5. Garrison, W., și Levinson, D., eds (2006) The transportation experience, Oxford University
Press;

6. Goulias, K., ed (2003) Transportation systems planning : methods and applications, CRC
Press;

7. Liviu Ilieş Emil Crişan Transportul de mărfuri concepte, internaționalizare și management,

Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2010;

8. Russo, G., Reggiani, A., și Nijkamp, P. (2001) Modelling and Estimating Modal Share in
European Transport, Tinbergen Institute Discussion Paper;

9. Rietveld, P., și Nijkamp, P. (2003) Spatial Interaction Models. International Series in

Operations Research and Management Science.