Colegiul Tehnic “Alesandru Papiu Ilarian’’ Zalau

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA CALIFICARI

PROFESIONALE
NIVEL 4
Calificarea profesionala: Tehnician in transporturi

Coordonarea si monitorizarea
transportului de persoane

Coordonator Candidat,

Prof.ing: Decanovici Maria Elena Pojar Sorin

Clasa a XII J
2015
 Argument

Am ales aceasta tema „Coordonarea si monitorizarea transportului de

persoane,, în vederea asigurării pregătirii de specialitate în calificarea „Tehnician
transporturi”, deoarece in prezent transportul de persoane a devenit un element
indiscutabil a vieţii omeneşti, întrucât el oferă membrilor societăţii posibilitatea de
deplasare, comunicare, percepere, asimilare.
Transportul: ansamblu de produse (marfuri) sau de persoane ce se deplaseaza
impreuna in conditii stabilite cu ajutorul unui mijloc de transport, pe un anumit
traseu.Ramura a economiei nationale care are ca obiect activitatile sociale de deplasare a
produselor de la producatori spre consumatori, precum si transportarea persoanelor cu
ajutorul vehiculelor folosite pentru deservirea generala a populatiei.
Transportul se referă la deplasarea de la un loc la altul a persoanelor precum și a
bunurilor, semnalelor sau informațiilor. Termenul vine din latină, de la "transportare", trans
(peste) și portare (însemnând a purta sau a căra).
Civilizaţia contemporană caracteristică prin un ritm intens de dezvoltare cu ajutorul
transportului îşi satisface cele mai diverse necesităţi în domeniul material şi spiritual
Transportul este o activitate care a apărut odată cu existenta omului. Limitele fizice ale
organismului uman în privinta distantelor ce puteau fi parcurse pe jos si a cantitătii de
bunuri ce puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de
căi si mijloace de transport.
Transportul facilitează accesul la resursele naturale si stimulează schimburile
comerciale.
Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificând si generalizând se poate
discuta de trei mari ramuri: infrastructură, vehicule, gestiune.
Infrastructura de transport, ce cuprinde toată reteaua de transport (străzi, autostrăzi, căi
ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte, etc.) si terminalele (aeroporturile,
statiile feroviare, autogările, etc).
Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu
vehicule rutiere pentru deplasarea marfurilor sau a persoanelor chiar daca vehiculul rutier
este, pe o anumita portiune a drumului, transportat la randul sau pe/de un alt mijloc de
transport.Importanta transportului rutier a crescut datorita construirii unei adevarate retele
de sosele si a variatelor inovatii tehnice si tehnologice din industria
autovehiculelor.Escaladarea permanenta a problemelor ecologice, inclusiv pericolul
incalzirii globale, cauzata, in parte, de arderea combustibililor, cum ar fi petrolul, a
determinat multa lume sa considere ca utilizarea autovehiculelor pe sosea ar trebui drastic
limitata.
Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor
ca mijloace de transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si
independentei pe care o permit. Insa aceasta popularitate a adus la
supraincarcarea traficului si la poluare.
Legislaţia Uniunii Europene în domeniul transporturilor are drept obiectiv
îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne prin promovarea eficientă a serviciilor de transport
benefice utilizatorilor şi mediului înconjurător. Acquis-ul specific domeniului transporturilor
acoperă sectoarele transporturilor rutier, feroviar, aerian, maritim şi pe căi navigabile
interioare. El acoperă standarde tehnice şi de siguranţă, standarde sociale şi liberalizarea
pieţei în contextul Pieţei Unice Europene de Transport.
Sistemul Naţional al Transporturilor are următoarele componente:
a) infrastructurile de transport rutier, feroviar, naval şi aerian, de interes public;
b) utilizatorii infrastructurilor de transport de interes public;
c) operatorii de transport public şi privat.
 Cuvinte cheie/Glosar

Autobază Subunitate a unei regii de transport,avînd ca obiect principal de

activitate efectuarea transpotului de pasageri
Ciclogramă Schemă de lucru pentru organizarea activităţii într-un ciclu de 6
zile
Grafic de Instrument organizatoric prin care se stabilesc sarcini concrete
circulaţie pentru fiecare vehicul din parcul activ.

Viteza Viteza medie realizată de vehicule între două capete de linie

comercială

Viteza de Viteza medie realizată de vehicule pe traseu în intervalul de timp

exploatare dintre ieşirea şi intrarea acestora în depou sau garaj

Viteza Viteza medie realizată de vehicule între două opriri consecutive

tehnică
Dirijarea organizată a circulaţiei vehiculelor cu ajutorul legăturilor
Sitemul telefonice cu capetele de trasee,punctele intermediare de
dispecer control,cu depourile şi garajele

Consumul Reprezintă cantitatea maximă de combustibil admisă a fi

normat de consumată de un automobil pentru parcursul efectuat
combustibil
Aparat de control şi înregistrare, care conţine un indicator de
viteze, un contor pentru kilometrii parcurşi şi un aparat de
Tahograful înregistrare care marchează pe diagramă : kilometri parcurşi,
timpul de mers şi de staţionare a autovehiculului, viteza
momentană în dependenţă de timp, precum şi ora la care s-a
închis sau s-a deschis aparatul la începutul şi sfîrşitul activităţii de
transport, cît şi în timpul desfăşurării acesteia

Cantitatea de trafic transportată, sau de transportat, pe o

Curenti de
perioadă de timp dată, exprimată în tone-forţă pe u n i t a t e de
trafic
timp.

Circulatia Volumul de mărfuri in tone transportate sau de transportat cu

marfurilor mijloace auto între două localităţi în ambele sensuri şi raportat la o
perioadă determinată de timp (ore, zi, lună etc).

Foaia de Document de transport destinat inscrierii sarcinii de

parcurs transport,elementelor de gestiune si desfasurarii executarii
curselor si a veniturilor realizate
Transport – mod de transport terestru prin care se efectuează deplasarea în
feroviar spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tracţiune
(locomotivelor) şi mijloacelor tractate (vagoanele) care circulă pe
trasee fixe (căi ferate)

Transport – mod de transport care asigură deplasarea pe apă a bunurilor şi

naval oamenilor cu ajutorul navelor (mijloace autopropulsate sau fără
sistem de propulsie); dacă se realizează pe lacuri, râuri sau fluvii,
navigaţia se numeşte fluvială sau interioară, iar dacă se realizează
pe mări sau oceane, navigaţia se numeşte maritimă

Transport – mod de transport care asigură deplasarea în spaţiu a bunurilor şi

aerian oamenilor cu ajutorul aeronavelor
Cabotaj – operaţiuni de transport efectuate pe teritoriul statului unei părţi
contractante cu punctele de încărcare şi descărcare pentru
transportul de mărfuri sau locurile de îmbarcare şi debarcare
pentru transportul de persoane, aflate pe acel teritoriu, de către un
operator de transport cu sediul pe teritoriul statului celeilalte părţi
contractante
Transport – mod de transport care se realizează cu mijloace diferite de
special mijloacele clasice de transport (prin conducte, cu funiculare etc.)

Trafic – totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,

trimestru, an) în cadrul anumitor relaţii de transport

Trafic intern – totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,

trimestru, an) în limitele frontierei unei ţări

Trafic – totalitatea transporturilor efectuate într-o perioadă de timp (lună,

internaţional trimestru, an) între două sau mai multe state

Tranzit – transport în trafic internaţional la care punctul de plecare şi de

sosire al transporturilor se află pe teritoriul unor state diferite

Transport – transport în trafic internaţional la care punctul de plecare şi de

de peage sosire al transporturilor se află pe teritoriul aceluiaşi stat, însă
parcursul transportului străbate un stat vecin

IRU UniuneaTransportului Rutier Internaţional

DAU documentul administrativ unic

Navigaţie navigaţie ce n-are un itinerariu fix şi un orar precis

tramp

navlosantul o companie de transport maritim

navlositorul expeditorul mărfii pe cale maritimă
 CAPITOLUL I

Procesul de transport auto – elemente componente şi organizare

1.1. Procesul de transport cuprinde: totalitatea operaţiilor efectuate de autovehicule pentru

deplasarea în timp şi spaţiu a mărfurilor sau pasagerilor.
1.2.Operaţii:
1. pregătirea autovehiculului pentru efectuarea transportului
2. deplasarea autovehiculului la locul de încărcare a mărfurilor(îmbarcare a pasagerilor)
3. încărcarea mărfurilor(îmbarcarea )pasagerilor în autovehicul
4. asigurarea încărcăturilor
5. deplasarea mărfurilor(pasagerilor)între punctul de origine şi cel de destinaţie
6. pregătirea autovehiculului,mărfurilor şi pasagerilor pentru descărcare,respectiv debarcare;
7. descărcarea mărfurilor sau debarcarea pasagerilor;
8. pregătirea autovehiculului pentru înapoiere
9. deplasarea autovehiculului la garaj
10. parcarea autovehiculului
11. predarea documentelor de transport

1.3.Procesul de transport:
Se concretizează în prestaţiile (serviciile) de transport realizate cu autovehiculele şi este
echivalent cu procesul de producţie din acest domeniu de activitate.
1.4.Ciclu de transport:
Se înţelege întreaga durată a activităţii de transport a unui autovehicul de la plecarea din
punctul de garare şi până la întoarcerea lui la acelaşi loc şi cuprinde una sau mai multe curse
efectuate pe toată durata ciclului de transport.
1.5.Timpii ciclului de transport

(T p)
1. timpul pentru pregătirea autovehiculului în vederea plecării în cursă

( Td )
2. timpul pentru deplasarea autovehiculului la locul de încărcare
3. timpul pentru efectuarea uneia sau mai multe curse,inclusiv timpul de încărcare-descărcare
(T e )
4. timpul pentru revenirea autovehiculului după ultima descărcare,în punctul de garare de
(T î )
unde urmează să înceapă un alt ciclu de transport
1.6.Cursă:
Se înţelege durata activităţii de transport a unui autovehicul între două încărcări succesive.
1.7.Operaţiile unei curse:

1. încărcarea mărfurilor(îmbarcarea pasagerilor)în autovehicul

2. asigurarea încărcăturii
 3. deplasarea mărfurilor(pasagerilor)până la locul de descărcare(debarcare)
4. descărcarea mărfurilor(debarcarea pasagerilor)
5. înapoierea autovehiculului la locul de încărcare(îmbarcare) sau dirijarea acestuia la un alt
punct de încărcare(îmbarcare)

Autovehiculul în procesul de transport poate executa:

 parcurs cu încărcătură
 parcurs fără încărcătură(gol)
 parcurs zero(regie)
1.8.Parcursul cu încărcătură:
Este dat de distanţa,în kilometri,acoperită de autovehicul încărcat parţial(total) şi se
l
î
notează cu
1.9.Parcursul fără încărcătură
Este dat de distanţa,în kilometri,acoperită de autovehicul fără încărcătură şi se notează cu
l
g

1.10.Parcursul zero
Este dat de distanţa,în kilometri,acoperită de autovehicul de la garaj la punctul de încărcare
l
o
şi de la ultimul punct de descărcare la garaj şi se notează cu
 CAPITOLUL II

Definirea procesului de transport

Procesul de transport reprezintă acea activitate prin care se realizează deplasarea

bunurilor si a oamenilor in spatiu .
2.1. Particularitătile activitătii de transport sunt :
 interactionează cu toate ramurile economiei
 in transporturi desi se consumă resurse umane, materiale, financiare, nu se
creează
bunuri, valori noi, ci se adaugă valoare;
 resursele materiale consumate in transporturi nu-si schimbă nici forma, nici
continutul;
 nu se creează stocuri (se stochează „nevoia de transport”);
In transporturi există doar două sortimente de activitate:
 transporturi de bunuri (de marfă);
 transporturi de persoane (de călători);
La nivelul fiecărui sortiment, există mai multe sorto-tipuri-dimensiuni, functie de
mijlocul de transport utilizat:
 in transportul de călători se spune că există un asa-zis „turnus inchis” – fluxurile
de călători dintr-un sens sunt, in medie, egale cu cele din sens invers;
 la transportul de mărfuri există diferente mari ale fluxurilor datorită diferentelor
punctelor de cerere si ofertă;
 in transport se desfăsoară o activitate continuă zi si noapte, in toate zilelel anului;
 activitatea se desfăsoară pe un teritoriu nelimitat, depăsind granitele unei tări, ale
unui continent.
2.2. Clasificarea transporturilor se face astfel :
1) După tipul incărcăturii:
• transporturi de bunuri (mărfuri);
• transporturi de călători (persoane).
2) După calea de rulare folosită:
• transporturi terestre (calea de rulare este de suprafată :rutiere , feroviare, prin
conducte ):
• transporturi pe ape
• transporturi in aer:
• transporturi subterane – prin galerii (tuneluri);
3) După numărul mijloacelor de transport care participă la procesul de transport:
• transporturi directe – presupun existenta unui singur mijloc de transport care
asigură transportul poartă-n poartă;
• transporturi combinate (de grupaj, multimodale) – participă două sau mai multe
mijloace de transport diferite.
4) După masa incărcăturii:
 transporturi de coletărie – in acelasi mijloc de transport se regăseste comanda mai
multor beneficieri ai transportului;
 transporturi de masă – intreaga capacitate de incărcare a mijlocului de transport
este acoperită de comanda unui singur beneficiar.

5) După teritoriul pe care se desfăsoară:

 transporturi interne (in limita granitelor administrative ale unei tări);
 transporturi internationale (punctele extreme se află pe teritoriul unor tări diferite);
 transporturi de tip page (atat punctul de expeditie cat si cel de destinatie se află pe
teritoriul aceleiasi tări, dar in timpul procesului de transport se intră pe teritoriul
altei tări);
6) După beneficiarul transportului :
 transport public :
 transporturi de deservire generală public – se realizează de firme specializate de
transport,de ale căror servicii poate beneficia oricine si se percep taxe pentru
aceasta activitate .
 transporturi de deservire specială – realizate de firme specializate de transport,
dar care realizează prestatii numai pentru un anumit domeniu ex :armata ;
 transport propriu :
 transporturi efectuate de firme care au obiect de activitate diferit, dar care au in
dotare un mijloc de transport si care fac transporturi pentru firma respectivă;
 transporturi in regie: făcute de firme specializate in transport pentru nevoile
proprii de transport ale firmei respective;
 transporturi realizate de populatie pentru nevoile proprii.
Procesul de transport reprezintă totalitatea operatiilor necesare efectuării prestatiei
de transport si se imparte in cicluri de transport .Procesul de transport se imparte in cicluri
de transport .
Prin ciclu de transport se întelege activitatea automobilului de la iesirea sa din garaj până
la inapoiere .La rândul său un ciclu este format din mai multe curse , în functie de
specificul transportului de marfă sau de călători .
Prin cursă se întelege activitatea unui mijloc de transport de la locul de încărcare până la
întoarcerea sa la locul initial. Deci cursa cuprinde incărcarea , efectuarea transportului
pana la punctul de descărcare , pregătirea pentru descărcare, descărcarea ,inapoierea la
locul initial.
2.3. Parcursul reprezintă traseul care trebuie străbătut pentru a ajunge de la
o destinatie la alta , respectiv distanta dintre punctul de plecare si punctul de sosire intro
perioada de timp determinată.
In procesul de transport se pot efectua 3 tipuri de parcursuri :
 parcurs cu incărcătura reprezintă suma kilometrilor rulati cu mijlocul de transport
incărcat
 parcurs fără incărcătură sau gol reprezintă deplasarea mijlocului de transport fără
marfă sau călători si are diferite cauze cum ar fi :deplasarea la statia de alimentare ,
deplasarea de la sediu la depozit , deplasarea intre depozite , e.t.c.
La deplasarea mijlocului de transport intre două puncte se tine seama de
respectarea
unui anumit traseu. Traseul este calea de comunicatie destinată deplasării mijlocului de
transport după un program anumit si respectând anumite conditii.
Traseele sunt stabilite de personalul comercial si de exploatare al transportatorilor
auto .La alegerea lor se tine cont de :
 lungimea drumului
 declivitătile drumului
  evitatea traseelor aglomerate
 evitarea intersectării cu caile ferate
 eviatarea orelor sau zilelor aglomeratea
2.4. Parcurgerea traseelor se face in mai multe moduri :
 traseul este realizat de un autovehicul care are un singur conducător auto pe intreg
traseul dar care face pauze ;
 parcurgerea traseului este realizat de un autovehicul cu un singur conducător auto,
dar el poate fi schimbat in anumite puncte pe traseu dinainte stabilite;
 intreg traseul este străbătut de un autovehicul care are in permanentă la bord
doi conducători auto. Fiecăruia ii revine o parte de traseu (se schimbă cand doresc ei).
 Timpul de circulatie este dependent de lungimea traseului în km si viteza
tehnică în km/h si se calculează cu formula :
Tc=Vt
2L
Unde :
L= lungimea traseului in Km
V=viteza tehnică
 Timpul de exploatare sau timpul total de transport se stabileste în functie
de timpii de circulatie si de timpul de stastionare . Timpul de stationare reprezinta
suma timpilor în care din diferite motive mijlocul de transport nu circulă , cum ar fi ;
timpul de încărcare -descărcare , timpul pentru repausul sau odihna conducătorului
,timp pierdut pentru completarea actelor , timpul pierdut pentru defectiuni tehnice
e.t.c.

Texp=Tc+Ts
Tc = timp de circulatie ;
Ts= timp de stationare:
Ts = tid + to + tp+td
Unde :
tid = timp de incărcare- descărcare
to = timp de odihnă
tp = timp de pregătire acte , si asteptare
td = timp pentru defectiuni
 CAPITOLUL III

OPERATII SPECIFICE PLANIFICĂRII UNOR ACTIVITATI DE

TRANSPORT

Factorii care influentează planificarea activitătii de transportului.

Activitatea de transport rutier presupune prestarea unui serviciu pe baza unei
comenzi de contract intre beneficiar si transportator . Emitentul comenzii de transport
poate fi direct expeditorul, destinatarul sau un intermediar , de regulă o casă de
expeditii.Comanda de transport se prezintă intr-o multitudine de forme , plecand de la o
simplă cerere ce cuprinde locul de incărcare –descărcare si plata ,pana la un contract de
transport continand toate clauzele specifice unui contract .
3.1.Structura de bază a unui contract de transport se prezintă in felul următor :
 Numele beneficiarului
 Numărul si tipul mijlocului de transport solicitat
 Locul de incătcare:nume firmă , adresă telefon
 Birou vamal de export
 Loc de descărcare
 Detalii referitoare la marfă , natură , masa volum.
 Tarif trasport
 Mentiuni modalităti de penalizare , stationări , costuri suplimentare :taxe. etc
De asemena , comanda transportului poate contine :
3.2 Conditiile impuse de beneficiar. Acesta poate avea anumite pretentii cum ar fi:
 să stabilească un anumit loc de predare a mărfii - de exemplu in transporturile
ferovaire locul de predare poate fi in statia CFR sau beneficiarul poate impune ca
loc de predare alta locatie care necesită transportarea mărfii cu alt mijloc de
transport .
 -să stabilească o anumită dată de predare a mărfii .
 să precizeze a anumită pozitie sau ordine de transport a mărfii.
 poate cere sigilarea mărfii.
Conditiile tehnico-economice care se refera la modul de incărcare –descărcare in
functie de starea fizică a marfii :
 Marfa solidă se poate prezenta : paletizata , containerizata , vrac ,
pachetizată,butoaie , lăzi,saci .
 Marfa lichidă se transporta in cisterne.
 Marfa gazoasă se transportă in tuburi .
3.3.Modul de încărcare sau descărcare .
 mărfuri a căror incărcare sau descărcare se execută prin asezare (in general sunt
pachete , containere, lăzi, saci ,e.t.c.
 mărfuri vrac a căror incărcare si descărcare se execută prin aruncare :pietris,
cereale , cărbuni , lemne de foc , e.t.c.La transportul cerealelor de exemplu se ia in
considerare si conditiile de transport in sensul că acestea să fie ferite de agentii
externi (ploaie, ger , zăpadă) iar descărcarea se face prin jgeaburi .
 mărfuri a căror incărcare si descărcare se execută prin curgere
3.4. Conditiile de transport , depozitare si conservare.
 Transportul mărfurilor obisnuite nu necesită amenajări speciale sau conditii
speciale de tranport
 Mărfuri perisabile (alimente , fructe )al căror transport necesită respectarea
conditiilor de temperatură (frigorifice )sau conditii de durată .
 Mărfuri periculoase al căror transport necesită măsuri deosebote de sigurantă
atatla incărcare –descărcare , cat si in timpul deplasării.
 Mărfuri grele , care impun utilizarea unor autovehicule speciale
 Mărfuri agabaritice care avand dimensiuni mari stajenesc circulatia
 Eficienta economică a mijlocului de transport .Pentru alegerea mijlocului de
transport trebuie să se cunoască avantajele si dezavantajele ficăruia.
Transportul rutier are avantajul că are o mare mobilitate , se deplasează cu viteze
mari , cheltuieli reduse si are cea mai mare eficientă pe distante scurte.
Dezavantajul este capacitatea de transport relativ redusă , pentru cantităti mari
necesită un număr mare de mijloace , conducători multi si pe distante lungi este obositor .
Transportul feroviar are avantajul transportării unei cantităti mari de marfă , are
regularitate in toate anotimpurile , ziua si noaptea si independent de vreme , dar circulă pe
trasee fixe acolo unde exista căi ferate si are costul cel mai ridicat.
Transportul naval are avantajul transportării unei cantităti mari de marfă , are costul
redus mai ales pe rutele mari transoceanice ,dar viteza de deplasare este redusă si
necesită legături intre porturi .
Transportul aerian are avantajul transportării cu viteză mare , are regularitate dar
capacitatatea de transport este redusă.
Infrastructură existentă pentru fiecare sistem in parte este :
 Sistemul rutier - autostrăzi , drumuri nationale , drumuri locale , drumuri
judetene ,drumuri comunale
 Sistemul feroviar - căi ferate normale (ecartamentul 1435mm),căi ferate largi
(ecartament mai mare 1435) ,căi ferate inguste (ecartament mai mic de 1435) sau
in functie de importanta traficului : căi ferate magistrale , pricipale , secundare si
locale
 Sistemul naval – canale navigabile , acestea spre deosebire de celelalte
infrastructuri depind de anotimp si de vreme pentru ca nivelul fluviilor poate scade
sau creste .
 Sistemul aerian- coridoare aerien , dar si acestea depind de starea vremii .
Ruta optimă ; expeditorul poate recomanda clientului său ruta optimă in functie de:
restrictiile impuse de natura mărfii , durata , siguranta transportului ,cost infrastructura. Nu
intotdeauna drumul cel mai scurt este cel recomandat .
Combustibilul folosit :diferă de la un mijloc de transport la altul si el influetează de
asemenea pretul de cost si implicit alegerea mijlocului de transport
3.5. Documentele necesare la efectuarea unui transport sunt de trei feluri :
 Documente specifice transportatorului (permis de conducere , licente de transport
, foaie de parcurs , etc )
 Documente ale mijlocului de transport ( certificat de inmatriculare , starea
tehnica, diagrame tahograf ,etc)
 Documente pentru marfa (facturi , scrisoare de transport , avize medicale, aviz de
expeditie ,cerfificat sanitar , medico-legal,bon de cantar, etc)
 CAPITOLUL IV

OPERAłII SPECIFICE PLANIFICĂRII UNOR ACTIVITÂTI DE

TRANSPORT

Sarcinile de transport al economiei nationale sunt repartizate diferitelor feluri de

transport (feroviar , naval , rutier si aerian ) in functie de conditiile geografice , economice
si de necesitatea utilizarii rationale a mijloacelor de transport . Operatiille pregătitoare in
vederea planificării activitătii de transport sunt complexe pentru că impun cunoasterea
multor factori cum ar fi :numărul de mijloace de transport , volumul mărfii , cunoasterea
taxelor , a traseelor , e.t.c. si sunt in stransă legatură cu toate ramurile economiei nationale
, cărora le asigură deplasarea de materii prime , aparate , utilaje , bunuri , produse ,
alimente si persoane .
Planurile de transport se intocmesc astfel incat să se poată face coordonarea diferitelor
feluri de transport pe intreaga tară si international.
La organizarea activitătii de transport pentru marfă , trebuie să se tină seama de
infrastructura existentă , de conditiile de manipulare si transport care determină folosirea
de automobile cu echipare specială .
Indiferent de obiectul trasnportului ( de marfă sau călători ) operatiile pregătitoare in
vederea derulării transportului au in vedere următoarele elemenete :

 Intocmirea evidentei mijloacelor de transport

 Cantitatea de marfă ce trebuie expediată sau numărul de călători
 Distanta medie pe care se execută trasnportul
 Volumul total al transporturilor in t/km
 Evidenta mijloacelor de trasport
 Infrastructura existentă
 Planificarea rutelor si resurselor
 Verficarea mărfii a documentelor specifice mărfii si conditii de ambalare si
transport
 Intocmirea documentelor transportatorilor in vederea realizării transportului
 Realizarea unui grafic de monitorizare de transport
 Normarea combustibilului

4.1.Planificarea rutelor si resurselor

In functie de obiectul transportului pot fi de persoane si de marfă sau in functie de rută

pot fi : urbane , interurbane , turistice si speciale . Traseele sunt stabilite de personalul
comercial si de exploatare al transportatorilor sunt scrise in foile de parcurs si sunt
obligatoriu de urmat. In alegerea lor se incercă determinarea rutei optime de transport , a
acelor rute care au declivităti mai mici , care au mai putine intersectii , care presupun
parcurgerea unor drumuri tip autostradă linii de centură , care depind de conditiile
atmosferice ori de perioada de anotimp . La acestea se adaugă considerente legate de
specificul tării ,de infrastrcuturii ,de conditii legate de gabarit , de categoria mărfii
transportate sau de transport persoane, de locul transportului etc.
Circuitul alternativ (pendular) – presupune parcurgerea traseului intr-un sens si in sens
invers intre două puncte extreme. Are mai multe variante:
 plin la dus – gol la intors
 plin la dus – partial plin la intors;
 gol la dus – plin la intors;
 partial gol la dus – plin la intors;
 plin la dus – plin la intors

Fig 1. Circuitul inelar

 circuitul inelar – presupune trecerea autovehiculelor prin mai multe puncte de

petraseu si intoarcerea la punctul de plecare.

Fig. 2. Circuitul de colectare

 circuitul de colectare – presupune ca autovehiculul să plece gol din punctul A, să

colecteze incărcătura de pe traseu din mai multe puncte si să se intoarcă la locul de
plecare
plin.

Fig. 3 Circuitul de distributie

 circuitul de distributie – pleacă plin dintr-un punct, distribuie incărcătura in mai

multe puncte de pe traseu si se intoarce de unde gol

Fig.4 Circuitul combinat

  circuitul combinat (intre ultimele două – distributie si colectare) – distribuie pe
traseu si se intoarce colectand de pe traseu, plin sau partial plin.

Fig.5. Circuitul radial

 circuitul radial se pleacă dintr-un punct initial spre mai multe puncte din

teritoriu, cu mai multe vehicule, spre fiecare ramificatie cu un lat autovehicul, in variante
ale
circuitului pendular.

4.2.Pregătirea pentru cursă

Inainte de a se trece la efectuarea unei curse trebuiesc efectuate anumite operatii

cum ar fi :Alegerea tipului mijlocului de transport.Acesta se alege in functie de naturamărfii
, tonajul , volumul acesteia , ambalare , modul de incărcare , caracteristici legate de modul
de transport (instalatii frigorifice , ventilatie , etc)
 pregătirea mijlocului de transport pentru cursă
 deplasarea autovehiculului la primul loc de incărcare a mărfurilor sau imbarcare a
călătorilor;
 pregătirea autovehiculului pentru incărcare / imbarcare-descărcare/debarcare
 deplasarea autovehiculelor fie la acelasi prim loc de incărcare, fie la alt loc
deincărcare / imbarcare, fie deplasarea la garajul de domiciliu (motoare cu reactie),
navelor cu aripi portante, navelor cu pernă de aer etc.
Pentru transpotul de călători pregătirea mijlocului de transport presupune următoarele
etape
 pregătirea mijlocului de transport pentru primirea călătorilor
 primirea călătorilor in punctele de imbarcare
 intocmirea documentelor
 pregatirea echipajului pentru deservirea călătorilor
 debarcarea călătorilor in punctele stabilitate. Inainte de a se trece la efectuarea
unei curse trebuiesc efectuate anumite operatii cum ar fi :
 alegerea tipului mijlocului de transport. Acesta se alege in functie de natura mărfii ,
tonajul , volumul acesteia , ambalare , modul de incărcare , caracteristici legate de
modul de transport (instalatii frigorifice , ventilatie , etc)
 pregătirea mijlocului de transport pentru cursă
 deplasarea autovehiculului la primul loc de incărcare a mărfurilor sau imbarcare a
călătorilor;
 pregătirea autovehiculului pentru incărcare / imbarcare-descărcare/debarcare
  deplasarea autovehiculelor fie la acelasi prim loc de incărcare, fie la alt loc
deincărcare / imbarcare, fie deplasarea la garajul de domiciliu;motoare cu reactie),
navelor cu aripi portante, navelor cu pernă de aer etc.

Inainte de a se trece la efectuarea unei curse trebuiesc efectuate anumite operatii cum
4.3.TAHOGRAFUL

ar fi : TahTahograful este un aparat de control şi înregistrare, care conţine un indicator de

viteze, ukilometri parcurşi, timpul de mers şi de
sTahograful este un aparat de control şi înregistrare, care conţine un indicator de viteze,
un contor pentru kilometrii parcurşi şi un aparat de înregistrare care marchează pe
diagramă: kilometri parcurşi, timpul de mers şi de staţionare a autovehiculului, viteza
momentană în dependenţă de timp, precum şi ora la care s-a închis sau s-a deschis
aparatul la începutul şi sfârşitul activităţii de transport, cât şi în timpul desfăşurării
acesteia.
Tahograful contribuie la creşterea securităţii circulaţiei pe şosele, face mai
economică exploatarea autovehiculelor, permite simplificarea evidenţelor de exploatare
şi consti Tahograful se compune din următoarele grupuri de mecanisme şi piese :

1. Placa de bază — pe care sunt montate : mecanismele de înre¬gistrare a vitezei,

distanţei parcurse, timpului de circulaţie şi staţionare, precum şi transmisia contorului
kilometric, contactele becului de sem¬nalizare a vitezei maxime prestabilite, placa cu
borne pentru conec¬tarea la sursa de curent electric şi priza pentru cuplarea cablului de
antrenare (cablu ds kilometraj).

2. Carcasa — o piesă turnată de formă cilindrică, pe care se fixează : placa de

bază, contorul kilometric şi cuţitul pentru crestarea pe diagramă a diferitelor momente în
care se închide sau se deschide aparatul. Pe flanşa carcasei este prevăzut un adaos de
turnare pentru fixarea capacului şi scobi¬tura pentru clichetul încuietorii.

3. Capacul — fixat de carcasă printr-o balama. Pe acesta sunt fixate mecanismul

ceasornic, indicatorul de viteză, diagrama de înregistrare, încuietoarea, becurile pentru
iluminarea cadranului, becul de semnalizare a vitezei maxime prestabilite şi cadranul.tuie
o bază sigură şi corectă de urmărire a activităţii şoferului şi autovehiculului.

.n a) Mecanismul pentru măsurarea şi înregistrarea vitezei.

Funcţionează pe principiul variaţiei forţei centrifuge în funcţie de turaţie.
De la cablul flexibil mişcarea este transmisă la un regulator centrifugal, care acţionează atât
un ac indicator care arată pe cadran viteza de circulaţie în orice moment cât şi o peniţă de
înregistrare, care trasează pe diagrama de înregistrare, viteza cu care a circulat autovehiculul
(fig.1)

Fig.1. Înregistrarea pe diagramă a vitezei

 b) Mecanismul pentru măsurarea şi înregistrarea distanţei parcurse
De Ia cablul flexibil mişcarea este transmisă la un mecanism cu camă
care acţionează o peniţă de înregistrare ce trasează pe diagramă o linie
frântă ca în figura 2.

Fig.2 Înregistrarea pe diagramă a distanţei parcurse

Forma camei este aleasă astfel încât înălţimea înregistrării de 1 mm corespunde unei
distanţe parcurse de 1 km, înălţimea unui segment de înregistrare este de 5 mm reprezentând 5
km parcurşi. La o rotaţie completă a camei, peniţa trasează pe diagramă două segmente de linie
frântă, ceea ce corespunde cu o distanţă de 10 km parcurşi. Acţionarea contorului kilometric este
asigurată tot de către cablul de antrenare de la came, mişcarea se transmite la un mecanism cu
clichet care acţionează tamburii cu cifre. O cifră a primului tambur corespunde distanţei de 100 m
parcurşi. Capacitatea totală a controlului este de 9 999,9 km
c) Mecanismul pentru înregistrarea timpului în circulaţie şi staţionare
Este un vibrator format dintr-o greutate, care, în timpul staţionării autovehiculului, este
ţinută în echilibru instabil cu ajutorul unui arc. Când autovehiculul este în circulaţie, datorită
trepidaţiilor, greutatea începe să vibreze, iar peniţa de înregistrare, fixată pe aceasta, va trasa pe
diagramă o linie groasă (grosimea 2—3 mm). Atunci când autovehiculul staţionează, peniţa
trasează pe diagramă o linie subţire, înregistrarea timpului de circulaţie şi de staţionare este
arătată în figura 3

Fig.3 Înregistrarea pe diagramă a timpului în circulaţie şi în staţionare

O rotaţie completă a diagramei de înregistrare se execută în 24 ore.
d) Mecanismul ceasornic funcţionează 5 zile de la întoarcerea completă.
Funcţionarea lui se poate verifica vizual urmărind mişcarea acului indicator de secundă.
e) Instalaţia electrică, iluminare şi semnalizare
Pe partea din spate a plăcii de bază este amplasată plăcuţa cu borne pentru legarea apa-
ratului la sursa de curent electric (acumulatorul autovehiculului). Borna care alimentează circuitul
becurilor de iluminare a cadranului se introduce astfel încât acestea să se aprindă concomitent cu
iluminarea aparatelor de bord ale autovehiculului, iar borna care alimentează circuitul becului de
semnalizare a vitezei maxime prestabilite, se montează astfel încât acesta să fie sub curent
începând din momentul introducerii cheii în contactul de pornire a autovehiculului.
Înregistrarea deschiderii şi închiderii aparatului
 Fiecare deschidere şi închidere a capacului aparatului se înregistrează prin tăierea marginii
diagramei de înregistrare, cu ajutorul cuţitului fixat pe carcasă. Tăierea marginii diagramei indică
precis ora la care s-a închis şi deschis aparatul.
Funcţionarea în bune condiţiuni a tahografului este întotdeauna determinată de montarea
corespunzătoare a cablului flexibil de antrenare care asigură transmiterea mişcării de la cutia de
viteze a autovehiculului la aparat.
La montarea cablului de antrenare se impune a fi respectate următoarele condiţii din figura
4:
 raza curburilor să nu fie mai mică de 200 mm atât la ieşirea din cutia de viteze sau cutia
reductoare cât şi la intrarea în tahograf;
 cablul de antrenare trebuie să fie montat în linie dreaptă pe o lungime de cel puţin 60-70 mm,
măsurată de la manşonul de sertizări;

Fig.4 Condiţii de respectat la montarea cablului de antrenare

 pentru menţinerea în timpul exploatării, în poziţie corectă. cablul va fi fixat la montare cu bride ;
distanţa maximă dintre bridele de fixare este de 400 mm.

După executarea operaţiunilor de montaj. în mod obligatoriu, cablul de antrenare se

sigilează atît la priza de la cutia de viteze cât şi la cea a tahografului.
Plecarea în cursă cu cablul de antrenare nesigilat sau cu sigiliile rupte este interzisă.

4.4. METODE DE ÎNREGISTRARE ŞI VERIFICARE A ACTIVITĂŢII DESFĂSURATE DE

CONDUCĂTORUL AUTO (AUTOVEHICUL)

4.4.1.DESCRIEREA DIAGRAMEI TAHOGRAF

Diagrama de înregistrare se prezintă sub forma unui disc circular confecţionat dintr-o hârtie
specială, pe care, în urma atingerii cu un corp ascuţit, rămân urme sub forma unor linii de culoare
roşie sau neagră.
Diagrama este împărţită în următoarele zone :
1. Zona înregistrării vitezelor în care sunt marcate, sub formă de cercuri concentrice,
treptele de viteză din 10 în 10 km/h. Câmpul vitezelor este cuprins în limitele 0 – 90 km/h.;
2. Zona înregistrării timpului în circulaţie şi în staţionare – în care sunt marcate, diviziuni
de timp (ore şi minute), cea mai mică diviziune reprezentând 5 minute.
Timpul în circulaţie se înregistrează sub forma unei benzi (linie îngroşată), iar timpul în
staţionare sub forma unei linii subţiri;
3. Zona înregistrării distantei parcurse – în care sunt marcate cu linie întreruptă şase
cercuri concentrice. Distanţa între două cercuri este de 1 mm, ceea ce corespunde pe teren cu 1
km parcurs.
 Distanţa parcursă se înregistrează pe diagramă sub forma unor linii frânte care întretaie
cercurile concentrice. înălţimea unui segment este de 5 mm şi corespunde unei distanţe de 5 km
parcurşi de autovehicul.
Pe marginea exterioară a diagramei de înregistrare este marcat timpul în ore şi minute, de
la 0 – 24, cea mai mică diviziune reprezentând 5 minute.
Pe această zonă se marchează ora la care s-a închis sau s-a deschis aparatul, prin tăiere
cu ajutorul cuţitului montat pe carcasă.
În partea centrală a diagramei se înscriu următoarele date :
 numărul de înmatriculare al autovehiculului
 seria foii de parcurs
 destinaţia
 data
 indicaţiile contorului kilometric la plecarea şi sosirea din cursă.
Fiecare diagramă reprezintă rezultatul activităţii autovehiculului pe o perioadă de maximum
24 ore
Pe baza înregistrărilor de diagramă se poate reconstitui (dacă se cunoaşte itinerariul)
întreaga desfăşurare a cursei, fiecare km parcurs, viteza cu care a circulat autovehiculul pe
diferite porţiuni sau pe întreg traseul, timpul în circulaţie şi toate opririle şi staţionările.
Diagrama permite stabilirea următoarelor date :
 ora introducerii şi scoaterii acesteia din aparat :
 începutul şi sfârşitul activităţii autovehiculului (ora de ieşire şi intrare în garaj) ;
 distanţa parcursă în kilometri;
 timpul în circulaţie şi staţionare ;
 viteza medie pe diferite porţiuni din traseu ;
 viteza maximă cu care a circulat autovehiculul pe anumite porţiuni din traseu.
La stabilirea datelor înregistrate pe diagramă, se va avea în vedere ca totdeauna citirea
să se facă în sensul rotirii acelor de ceasornic, urmând ordinea cronologică a orelor marcate
pe marginea exterioară a diagramei.
Elementele înregistrate pe diagramă se stabilesc astfel :
 ora introducerii diagramei în aparat se determină prin crestătura. care apare pe marginea
diagramei la ora după care încep înregistrările;
 ora scoaterii diagramei din aparat se stabileşte prin crestătura care apare pe marginea
diagramei la ora după care nu mai apar înregistrările ;
 începutul activităţii autovehiculului (plecarea din garaj) se stabileşte prin ora la care încep
înregistrările;
 sfârşitul activităţii autovehiculului (sosirea în garaj) se stabileşte prin ora la care se termină
înregistrările;
 distanţa parcursă în km şi care se determină în două moduri;
1. prin diferenţă între cifrele citite pe contor la sosire şi la plecare, care se află înscrise în
partea centrală a diagramei;
2. prin numărarea liniilor care întretaie cercurile de distanţă, înălţimea unei linii fiind de 5 km.
Fracţiunile se stabilesc ştiind că între două cercuri distanţa este 1 km ;
 timpul în circulaţie se stabileşte prin măsurarea în ore şi minute a porţiunilor de linie îngroşată,
folosind diviziunile de pe marginea zonei în care se face înregistrarea ;
 timpul în staţionare se stabileşte prin măsurarea porţiunilor trasate cu linie subţire ;
 viteza medie se stabileşte prin apreciere observând atent curba vitezei ;
Viteza maximă este dată de locul în care curba înregistrării vitezei a atins înălţimea maximă
În figura 5 este reprezentat un exemplu de înregistrare, în care sunt arătate toate datele ce
se pot culege de pe diagramă.
1. înregistrarea vitezelor;
2. timpul în circulaţie şi staţionare;
3. distanţa parcursă;
4. autovehiculul staţionează.

a) 6,15 ora la care s-a introdus diagrama în aparat şi apoi s-a închis;
b) 6,30 – 6,52 autovehiculul se deplasează la locul de încărcare; ora 6,30 reprezintă începutul
cursei ;
c) 6,25 – 7,15 încărcarea autovehiculului (staţionare la încărcare);
d) autovehiculul se deplasează şi se opreşte pentru distribuirea mărfii la diferite puncte ;
e) 20 minute staţionare ;
f) autovehiculul este dirijat, şi se deplasează la un nou loc de încărcare ;
g) autovehiculul a parcurs o distanţă de 31 km ;
h) staţionare 34 minute ;
i) distribuirea mărfii la diferiţi beneficiari ;
j) autovehiculul este condus defectuos, neeconomic, cu treceri de la o viteză mică la o viteză
mare. Viteza maximă 88 km/h, viteza medie 56 km/h.
k) timp de staţionare. Tahograful este deschis de la ora 11,50 – 12,12.
Pentru obţinerea înregistrărilor realizate de tahograf pe diagramele de înregistrare, este
necesar ca acestea să fie introduse zilnic în aparat.
Operaţiile legate de introducerea diagramelor în aparat se execută, în toate cazurile, de
către şofer.
Diagrama de înregistrare completată, în partea centrală, cu datele arătate mai sus, se
montează pe locul de antrenare, prevăzut în partea din spate, a mecanismului ceasornic, în aşa fel
încât marginea acesteia să fie sub agrafa plăcuţei de reazem. Diagrama se roteşte astfel încât
între semnele rotii ale agrafei să fie indicată ora exactă din acel moment, după care se fixează
rozeta elastică.
Se atrage atenţia că montarea necorespunzătoare a diagramei, nefixarea ei cu ajutorul
rozetei elastice, conduce la neefectuarea înregistrărilor.
Diagramele de înregistrare se emit zilnic odată cu foile de parcurs.
În cazul curselor interurbane, a căror durată depăşeşte 24 ore, se emit diagrame, în număr
egal cu numărul zilelor în care urmează a se desfăşura cursa, plus 2—4 diagrame de rezervă.
 Fig.5 Diagrama folosită ce se predă de şofer impiegatului la sosirea din cursă

Numărul diagramelor de înregistrare emis la plecarea în cursă se înscrie în foaia de

parcurs, în partea dreaptă, sub numărul foii de parcurs.
Schimbarea diagramelor în parcurs, de la o zi la alta, se face de către şofer şi totdeauna
după 24 ore de la introducerea primei diagrame în aparat (plecarea in cursă).

4.4.2. Defecţiuni ce pot apare în funcţionarea tahografelor datorită unei manipulări

greşite sau provocate cu intenţie

Ca urmare a unei manipulări necorespunzătoare a aparatelor şi în multe cazuri chiar

datorită unor acţiuni intenţionate din partea şoferilor, în cursul exploatării tahografeior, s-au
înregistrat numeroase defecţiuni, dintre care cele mai frecvente sunt :
 îndoirea suporţilor peniţelor înregistratoare, acţiune ce conduce la blocarea lor şi implicit la
neefectuarea înregistrărilor ;
 deteriorarea vârfului peniţelor prin lovire sau tocire anormală prin folosirea de materiale
abrazive, situaţii ce conduc de asemenea, la neefectuarea înregistrărilor ;
 ruperea intenţionată a suporţilor peniţelor sau prin montarea necorespunzătoare a diagramei;
 ruperea suportului peniţei de înregistrare a vitezei, datorită circulaţiei cu viteză de peste 90
km/h etc

4.4.3. Metodologia efectuării controlului asupra funcţionării tahografelor şi utilizării

diagramelor tahografice pentru urmărirea activităţii autovehiclelor
Organele de control verifică, în legătura cu funcţionarea tahografelor şi utilizarea
diagramelor tahografice pentru urmărirea activităţii autovehiculelor, următoarele probleme :
La plecarea autovehiculelor din garaj mijlocului de transport.Acesta se alege in

îndrumarea în cursă a autovehiculelor ce vor executa transporturi numai dacă aparatul

tahograf funcţionează ;
  emiterea de către personalul autocoloanelor (autobazelor) a numărului de
diagrame necesar introducerii în aparat pe toată durata executării transportului;
 înscrierea, în partea centrală a diagramei, a datelor de identificare (nr. de
înmatriculare, seria foii de parcurs, data, indicaţia contorului Ia plecare);
 introducerea corectă a diagramei în aparat;
 întoarcerea mecanismului ceasornic al aparatului şi reglarea mecanismului de
înregistrare a timpului în circulaţie şi staţionare ;
 dacă, cablul de antrenare (kilometraj) este montat conform prescripţiilor
tehnice ;
 existenţa sigiliilor aplicate atât în aparat cât şi la capetele cablului de
antrenare
În parcurs
 funcţionarea normală a tahografului.
 se analizează diagramele şi se stabileşte dacă au fost respectate : viteza legală,
traseul programat şi staţionările în locurile prevăzute.
În toate cazurile, organul de control înscrie în foaia de parcurs, locul, data, ora,
când a fost efectuat controlul, deschiderea aparatului, constatările şi măsurile luate. Se
indică obligatoriu numărul autorizaţiei (ordinului) de control şi numele şi prenumele citeţ.
La sosirea în garaj
 funcţionarea normală a tahografului ;
 înscrierea pe diagrame a indicaţiilor contorului kilometric la. sosire ;
 dacă şoferul a restituit sau are asupra sa în vederea restituirii toate diagramele
primite la plecarea din garaj ;
 starea cablului de antrenare : dacă este montat corespunzător, dacă sigiliile sunt
intacte ;
 dacă personalul din autobază analizează activitatea autovehiculelor pe baza
înregistrărilor de pe diagramele tahografice şi ia măsuri pentru cazurile de
depăşire a vitezei legale, nerespectării itinerariului programat şi nejustificării
staţionărilor în afara celor normale.

FIF
FIG
 Bibliografie

 Dr. ing. Ioan TATAR ş.a. - Manualul operatorului de transport rutier, Ed.2007, Bucureşti.

 Dr. ing. Ioan TATAR ş.a. - Reglementări în domeniul transportului rutier de persoane,
Ed.2007, Bucureşti.

 Dr. ing. Ioan TATAR ş.a. - Reglementări privind accesul la activitate si condiţiile de efectuare a
transporturilor rutiere, Ed.2008, Bucureşti.

 Ing. Herman FREIFELD ş.a. - Întrebări şi răspunsuri pentru calificarea conducîtorilor auto,
Ed.2000, Bucureşti.

 Ing. Gheorghe ION - Managementul Transporturilor - organizarea transporturilor, Ed.2001,

Bucureşti.

 Ing. Gheorghe ION - Managementul Transporturilor - Transportul public urban de pasageri,

Ed.2001, Bucureşti.

 http://www.didactic.ro/materiale-didactice/107039_m9-contracte-si-documente-de-
transport
 http://eprofu.ro/tehnic/contracte-si-documente-de-transport/
 http://www.scritube.com/economie/CONTRACTE-SI-DOCUMENTE-DE-
TRAN15795.php
 ANEXE

Contract de transport
(model de baza)

Incheiat astazi .........................

la .............................................

I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ......................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in
............................................., (localitatea) str. ...................... nr. ......, bloc ......, scara ................, etaj
..........., apartament ........................, judetul/sectorul ........................................., avand codul unic de
inregistrare nr. ..........................., atribut fiscal ........................................... si numar de ordine in
registrul comertului ........................../..................../............................., contul nr.
..................................................... deschis la ........................................................, telefon
........................................, fax .........................................., reprezentata prin ........................, cu functia
de .................................., in calitate de caraus, si

1.2. ........................................................................................., (numele si prenumele) cu domiciliul in

......................................................................., (localitatea) str. ................................. nr. ........, bloc
......, scara ......, etaj ......, apartament ......, judetul/sectorul ......................, avand actul de identitate

seria ................ numarul ..................., eliberat de ....................., la data de ............................., codul

numeric personal ................................., in calitate de beneficiar/expeditor/destinatar
au convenit sa incheie prezentul contract de transport cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Transportul de marfa .............../ persoane ................... pe care carausul urmeaza sa-l efectueze
pentru beneficiar/expeditor/destinatar.

2.2. Transportul se va efectua pe ruta ........................... .......................................................................

cu urmatoarele tipuri de mijloace de transport:
a) ..........................................................................................................................; b)
...................................................................; etc.

2.3. Expeditorul va preda carausului marfurile la data de ........................... la depozitul sau situat in
.............................. .

2.4. Destinatarul marfurilor este ................................................................... din

............................................... (localitatea) str. .................................. nr. ..........., judetul/sectorul
...................., marfurile urmand sa-i fie predate la depozitul din ............................... .

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Transporturile se efectueaza pe o durata de ................. zile/luni, incepand cu data semnarii
prezentului contract.

3.1. Contractul poate fi prelungit, cu acordul partilor, la incheierea duratei sale.

IV. PRETUL CONTRACTULUI
4.1. Pretul contractului, in raport cu tipul de mijloc de transport folosit, se stabileste dupa cum
urmeaza:

a) ......................................................... LEI/EURO/USD
b) ......................................................... LEI/EURO/USD
etc.

4.2. In eventualitatea majorarii preturilor la carburanti si lubrifianti se va efectua si ajustarea

preturilor in raport de aceste majorari.

4.3. Plata pretului se va face integral de catre expeditor/destinatar, inainte de incarcarea

marfurilor in mijloacele de transport din/in conturilor partilor mentionate in partea introduc- tiva a
prezentului contract.
sau

4.3. Plata pretului se va face integral, in numerar, de catre expeditor/destinatar, inainte de incarcarea
marfurilor in mijloacele de transport daca suma nu depaseste nivelul prevazut de lege.

V. OBLIGATIILE PARTILOR
5.1. Expeditorul este obligat:

a) sa verifice mijlocele de transport puse la dispozitie, refuzandu-le pe cele necores- punzatoare;

b) sa incarce marfurile in mijloacele de transport puse la dispozitie, asigurandu-le
impotriva degradarilor, prin ambalare, fixare, ancorare etc., in functie de natura lor;
c) sa determine, prin mijloace proprii, greutatea, volumul, numarul coletelor etc.;
d) sa aplice propriile sigilii pe mijloacele de transport inchise;
e) sa completeze documentele de transport cu toate datele cerute, in mod real si corect;
f) in cazul animalelor vii sa le insoteasca pe tot parcursul si sa se ingrijeasca de ele
(hranire, adapare etc.);
g) sa plateasca taxele de transport stabilite de comun acord cu carausul.

5.2. Obligatiile carausului sunt urmatoarele:

a) sa preia, in grija si paza sa, marfurile ce ii sunt predate de expeditor, in momentul
incheierii contractului;
b) sa transporte marfurile la destinatar si sa i le predea la destinatie;
c) sa asigure securitatea marfurilor pe tot intervalul de timp dintre preluarea lor de la expeditor si
predarea la destinatar, raspunzand de pierderea sau avarierea acestora, precum si pentru
deprecierea lor, ca urmare a neexecutarii transportului la timp;
d) sa cantareasca/masoare/numere marfurile atat la primirea lor de la expeditor, cat si
la predarea lor destinatarului;
e) sa participe, impreuna cu destinatarul si cu delegatul expeditorului, la verificarea marfurilor la
destinatie, in cazul constatarii de lipsuri cantitative si/sau calitative la marfurile transportate si predate
fara urme de violare.

5.3. Destinatarul are urmatoarele obligatii:

a) sa ridice marfurile transportate de caraus la sosirea la destinatie a mijloacelor de

transport;
b) sa verifice daca marfurile/mijloacele de transport, complete, nu prezinta urme de
violare/scurgere/avariere;
c) sa ceara carausului recantarirea/masurarea/numararea marfurilor sau participarea
la aceste operatii.
VII. PRIVILEGIUL CARAUSULUI
7.1. Carausul are drept de retentie asupra marfurilor transportate, pana cand i se plateste pretul
cuvenit de catre expeditor/destinatar.

VIII. FORTA MAJORA

8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de
executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza
prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea obligatiei respective a fost cauzata de forta
majora asa cum este definita de lege.

8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .............,
(zile, ore) producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor
lui.

8.3. Daca in termen de ................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza,
partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele
sa pretinda daune-interese.

IX. NOTIFICARILE INTRE PARTI

9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este
valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului
contract.

9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare reco-
mandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data
mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.

9.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in
care a fost expediata.

9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate prin
intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.

X. SOLUTIONAREA LITIGIILOR
10.1. Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu prezentul contract, inclusiv referitor la
incheierea, executarea ori desfiintarea lui, daca nu se poate rezolva pe cale amiabila de
reprezentantii partilor, se va solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj Comercial
International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in conformitate cu Regulile de
procedura arbitrala ale acestei Curti.

10.2. Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie.

sau

10.1. In cazul in care eventualele neintelegeri privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea sau incetarea lui nu se vor putea rezolva pe cale amiabila, partile au
convenit sa se adreseze instantelor judecatoresti competente.
XI. INCETAREA CONTRACTULUI
11.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui tribunal
arbitral/unei instante judecatoresti in cazurile in care una dintre parti:

a) cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract, fara acor- dul celeilalte
parti;
b) isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notifi- care scrisa, de catre
cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului
contract;
c) este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare
(faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract.

11.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica
celeilalte parti cu cel putin .... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.
11.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre
partile contractante.

XII. CLAUZE FINALE

12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile
contractante.

12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau,
reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau
ulterioara incheierii lui.

12.3. Prezentul contract s-a incheiat intr-un numar de ..... exemplare, din care ................. .

CARAUS BENEFICIAR/EXPEDITOR/DESTINATAR

Nota
1. Contractul de transport cunoaste varietati numeroase, fiecare cu obiectul sau
specific: persoane (calatori), marfuri, mesagerii, bagaje etc. sau cu tipul de mijloace de
transport utilizate: pe calea ferata, rutier, aerian, maritim, fluvial. In lucrarea de fata nu vom
aborda decat cele mai frecvente si mai complexe forme. Se stie ca in multe din formele de
transport biletul de calatorie, recipisa de bagaje, buletinul de mesagerie, scrisoarea de trasura,
conosamentul etc. substituie forma consacrata de contract si este izvor de drepturi si obligatii
intre parti.
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
ANEXA7

29
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Anexa 8

RO ROMÂNIA
MISTERUL TRANSPORTURILOR , CONSTRUCłIILOR ŞI TURISMULUI

LICENłĂ
DE TRANSPORT
Seria LP NR 0004806

Prezenta licenŃă de transport este eliberată opratorului de transport rutier:

să efectueze transport rutier public de mărfuri şi / sau de persoane în trafic

naŃional şi / sau internaŃional.

Valabil de la _________________pâna la _____________________

ObservaŃii

Emitent
Data eliberării________ Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R
R.O.R.T______/____/___ AgenŃia A.R.R.____________

Semnătura şi
ştampila

30
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Bibliografie

www_RegieLive.ro- actele transportatorilor

www_RegieLive.ro-DREPTUL_TRANSPORTATORILOR
www_RegieLive.ro- E.T.C.S
www_RegieLive.ro-TRANSPORTURI CURSURI
dreptul Transporturilor –O Capatana si Gh Stancu , Lumina lex 2002
Dreptul Transporturilor , Curs de pregatiere profesionala- Aron Ivan Mireca , Ed Alma Mater
Timisiens 2002
Dreptul Transporturilor – O Manolache
www.referate.ro- Raspunderea carausului in contractul de transport pasageri by Iorga
Curs transporturi
Curs transporturi fluviale
31