Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

1.NOłIUNI GENERALE

1.1. DEFINIREA PROCESULUI DE TRANSPORT

Procesul de transport reprezintă acea activitate prin care se realizează deplasarea

bunurilor şi a oamenilor în spaŃiu .
ParticularităŃile activităŃii de transport sunt :
• interactionează cu toate ramurile economiei
• în transporturi deşi se consumă resurse umane, materiale, financiare, nu se creează
bunuri, valori noi, ci se adaugă valoare;
• resursele materiale consumate în transporturi nu-şi schimbă nici forma, nici
conŃinutul;
• nu se creează stocuri (se stochează „nevoia de transport”);
In transporturi există doar două sortimente de activitate:
-transporturi de bunuri (de marfă);
-transporturi de persoane (de călători);
La nivelul fiecărui sortiment, există mai multe sorto-tipuri-dimensiuni, funcŃie de
mijlocul de transport utilizat:
• în transportul de călători se spune că există un aşa-zis „turnus inchis” – fluxurile
de călători dintr-un sens sunt, în medie, egale cu cele din sens invers;
• la transportul de mărfuri există diferenŃe mari ale fluxurilor datorită diferenŃelor
punctelor de cerere şi ofertă;
• în transport se desfăşoară o activitate continuă zi şi noapte, in toate zilelel anului;
• activitatea se desfăşoară pe un teritoriu nelimitat, depăşind graniŃele unei Ńări, ale
unui continent.
Clasificarea transporturilor se face astfel :
1) După tipul încărcăturii:
• transporturi de bunuri (mărfuri);
• transporturi de călători (persoane).
2) După calea de rulare folosită:
• transporturi terestre (calea de rulare este de suprafaŃă :rutiere , feroviare, prin
conducte ):
• transporturi pe ape
• transporturi în aer:
• transporturi subterane – prin galerii (tuneluri);
3) După numărul mijloacelor de transport care participă la procesul de transport:
• transporturi directe – presupun existenŃa unui singur mijloc de transport care
asigură transportul poartă-n poartă;
• transporturi combinate (de grupaj, multimodale) – participă două sau mai multe
mijloace de transport diferite.
4) După masa incărcăturii:
• transporturi de coletărie – in acelaşi mijloc de transport se regăseşte comanda mai
multor beneficieri ai transportului;
• transporturi de masă – intreaga capacitate de incărcare a mijlocului de transport
este acoperită de comanda unui singur beneficiar.
5) După teritoriul pe care se desfăşoară:
• transporturi interne (in limita graniŃelor administrative ale unei Ńări);
• transporturi internaŃionale (punctele extreme se află pe teritoriul unor Ńări diferite);

1
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

• transporturi de tip page (atat punctul de expediŃie cat şi cel de destinaŃie se află pe
teritoriul aceleiaşi Ńări, dar in timpul procesului de transport se intră pe teritoriul
altei Ńări);
6) După beneficiarul transportului :
• transport public :
− transporturi de deservire generală public – se realizează de firme specializate
de transport,de ale căror servicii poate beneficia oricine si se percep taxe pentru
aceasta activitate .
− tansporturi de deservire specială – realizate de firme specializate de transport,
dar care realizează prestaŃii numai pentru un anumit domeniu ex :armata ;
• transport propriu :
− transporturi efectuate de firme care au obiect de activitate diferit, dar care au în
dotare un mijloc de transport şi care fac transporturi pentru firma respectivă;
− transporturi in regie: făcute de firme specializate in transport pentru nevoile
proprii de transport ale firmei respective;
− transporturi realizate de populaŃie pentru nevoile proprii.

Procesul de transport reprezintă totalitatea operaŃiilor necesare efectuării prestaŃiei

de transport şi se împarte în cicluri de transport .Procesul de transport se împarte în cicluri de
transport .

Prin ciclu de transport se înŃelege activitatea automobilului de la ieşirea sa

din garaj până la inapoiere .La rândul său un ciclu este format din mai multe curse , în
fucŃie de specificul transportului de marfă sau de călători .

Prin cursă se înŃelege activitatea unui mijloc de transport de la locul de

încărcare până la întoarcerea sa la locul iniŃial. Deci cursa cuprinde încărcarea , efectuarea
transportului pâna la punctul de descărcare , pregătirea pentru descărcare, descărcarea ,
înapoierea la locul iniŃial.

2
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

pregatirea

Pregătirea pentru plecarea în cursă

(verificare tehnică documente)

Deplasarea la locul de încărcare

Încărcarea mărfurilor

CURSA DE TRANSPORT

CICLUL DE TRANSPORT
Efectuarea transportului

Descărcare

Înapoierea ( la acelaşi punct de

încărcarea , al punct de încărcare sau la
garaj)

Deplasarea la garaj şi parcarea

Predarea documentelor

Fig 1.Procesul de transport

Parcursul reprezintă traseul care trebuie străbătut pentru a ajunge de la

o destinatie la alta , respectiv distanŃa dintre punctul de plecare si punctul de sosire intr-
o perioada de timp determinată.
In procesul de transport se pot efectua 3 tipuri de parcursuri :
- parcurs cu încărcătura reprezintă suma kilometrilor rulaŃi cu mijlocul de transport
încărcat
- parcurs fără încărcătură sau gol reprezintă deplasarea mijlocului de transport fără
marfă sau călători şi are diferite cauze cum ar fi :deplasarea la staŃia de alimentare ,
deplasarea de la sediu la depozit , deplasarea între depozite , e.t.c.
La deplasarea mijlocului de transport între două puncte se Ńine seama de respectarea
unui anumit traseu.

Traseul este calea de comunicaŃie destinată deplasării mijlocului de

transport după un program anumit şi respectând anumite condiŃii

3
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Traseele sunt stabilite de personalul comercial şi de exploatare al transportatorilor

auto .La alegerea lor se Ńine cont de :
- lungimea drumului
- declivităŃile drumului
- evitatea traseelor aglomerate
- evitarea intersectării cu caile ferate
- eviatarea orelor sau zilelor aglomeratea
Parcurgerea traseelor se face în mai multe moduri :
- traseul este realizat de un autovehicul care are un singur conducător auto pe întreg
traseul dar care face pauze ;
- parcurgerea traseului este realizat de un autovehicul cu un singur conducător auto,
dar el poate fi schimbat în anumite puncte pe traseu dinainte stabilite;
- întreg traseul este străbătut de un autovehicul care are în permanenŃă la bord
doi conducători auto. Fiecăruia îi revine o parte de traseu (se schimbă când doresc ei).

Timpul de circulaŃie este dependent de lungimea traseului în km şi viteza

tehnică în km/h şi se calculează cu formula :
2L
Tc=
Vt

Unde :
L= lungimea traseului în Km
V=viteza tehnică

Timpul de exploatare sau timpul total de transport se stabileşte în funcŃie

de timpii de circulaŃie şi de timpul de stasŃionare . Timpul de staŃionare reprezinta
suma timpilor în care din diferite motive mijlocul de transport nu circulă , cum ar fi ;
timpul de încărcare -descărcare , timpul pentru repausul sau odihna conducătorului
,timp pierdut pentru completarea actelor , timpul pierdut pentru defecŃiuni tehnice
e.t.c.

Texp=Tc+Ts

Unde :
Tc = timp de circulaŃie ;
Ts= timp de staŃionare:
Ts = tîd + to + tp+td
Unde :
tîd = timp de încărcare- descărcare
to = timp de odihnă
tp = timp de pregătire acte , şi aşteptare
td = timp pentru defectiuni

1.2. PĂRłILE CARE DEFINESC PROCESUL DE TRANSPORT

4
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

PărŃile care participă la procesul de transport sunt : expeditorul , destinatarul şi cărăuşul.

Intre aceste trei părŃi se încheie un contract în care stipulează clar îndatoririle fiecăruia.

Expeditorul – este acea persoană fizică sau juridică ce impune prin

contract persoana căreia i se va înmăna marfa la capătul călătoriei .

Cu alte cuvinte ,este persoana de la care pleacă marfa .ObligaŃiile expeditorului sunt :
- să prezinte marfa pentru încărcare;
- să ambaleze corespunzător marfa;
- să respecte normele tehnice de încărcare;
- să fixeze marfa, asigurând integritatea ei şi a mijloacelor de transport;
- să menŃioneze pe colete natura mărfii;
- să solicite pentru mărfurile livrate în vrac şi, dacă e cazul, protejarea mărfii prin
acoperirea cu prelate

Cărăuşul (transportatorul sau operatorul de transport ) - este acea

persoană fizică sau juridică care îşi asumă responsabilitatea ca într-un mod oarecare
să execute transportul de marfă sau persoane într-un anumit termen şi într-o anumită
siguranŃă.

ObligaŃiile operatorului de transport rutier sunt:

- să pună la dispoziŃie un mijloc de transport corespunzător;
- să preia marfa prin numărare şi cântărire;
- să verifice modul de încărcare şi fixare;
- să respecte ruta indicată în contract şi, când ruta nu este indicată, să folosească
ruta cea mai scurtă;
- să aducă la cunoştinŃa expeditorului eventualele impedimente în executarea
transportului;
- pe timpul transportului răspunde de marfă deoarece este obligat să o păzească şi să
o transporte în bune condiŃii;
- să elibereze marfa la destinaŃie acelui destinatar care e indicat în documentele de
transport şi să participe la verificare dacă acesta ridică obiecŃiuni în legătură cu
cantitatea şi calitatea mărfii transportate;
- întocmeşte un proces verbal în care fiecare dintre participanŃi îşi expune punctul
de vedere, mai ales în legătură cu acele cauze care au pricinuit paguba invocată de
destinatar daca acestea există.

Destinatarul – este aceea persoană fizică sau juridică căreia

transportatorul îi va elibera marfa la locul stipulat în contract.

În ceea ce priveste poziŃia destinatarului în contractul de transport se poate afirma că

deşi nu participă efectiv la încheierea contractului de transport, dobandeşte anumite drepturi si
obligaŃii decurgand din contractul încheiat anterior între expeditor şi cărăuş devenind un aşa
zis terŃ beneficiar.

2. OPERAłII SPECIFICE PLANIFICĂRII UNOR ACTIVITÂłI DE

TRANSPORT

5
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

2.1. Factorii care influenŃează planificarea activităŃii de transportului.

Activitatea de transport rutier presupune prestarea unui serviciu pe baza unei comenzi
de contract între beneficiar şi transportator . Emitentul comenzii de transport poate fi direct
expeditorul , destinatarul sau un intermediar , de regulă o casă de expediŃii.
Comanda de transport se prezintă într-o multitudine de forme , plecând de la o simplă
cerere ce cuprinde locul de încărcare –descărcare şi plata ,pâna la un contract de transport
conŃinând toate clauzele specifice unui contract (VEZI ANEXA 1)
Structura de bază a unui contract de transport se prezintă în felul urător :
• Numele beneficiarului
• Numărul şi tipul mijlocului de transport solicitat
• Locul de încătcare:nume firmă , adresă telefon
• Birou vamal de export
• Loc de descărcare
• Detalii referitoare la marfă , natură , masa volum.
• Tarif trasport
• MenŃiuni modalităŃi de penalizare , staŃionări , costuri suplimentare :taxe. etc
De asemena , comanda transportului poate conŃine :
• CondiŃiile impuse de beneficiar. Acesta poate avea anumite pretenŃii cum ar fi:
- să stabilească un anumit loc de predare a mărfii - de exemplu în transporturile
ferovaire locul de predare poate fi în statia CFR sau beneficiarul poate impune
ca loc de predare alta locaŃie care necesită transportarea mărfii cu alt mijloc de
transport .
- să stabilească o anumită dată de predare a mărfii .
- să precizeze a anumită poziŃie sau ordine de transport a mărfii.
- poate cere sigilarea mărfii.
• CondiŃiile tehnico-economice care se refera la modul de încărcare –descărcare în
funcŃie de starea fizică a marfii :
- Marfa solidă se poate prezenta : paletizata , containerizata , vrac , pachetizată
,butoaie , lăzi,saci .
- Marfa lichidă se transporta în cisterne.
- Marfa gazoasă se transportă în tuburi .
Modul de încărcare sau descărcare .
- mărfuri a căror încărcare sau descărcare se execută prin aşezare (în general sunt
pachete , containere, lăzi, saci ,e.t.c.
- mărfuri vrac a căror încărcare şi descărcare se execută prin aruncare :pietriş,
cereale , cărbuni , lemne de foc , e.t.c.La transportul cerealelor de exemplu se ia
în considerare şi condiŃiile de transport în sensul că acestea să fie ferite de agenŃii
externi (ploaie, ger , zăpadă) iar descărcarea se face prin jgeaburi .
- mărfuri a căror încărcare şi descărcare se execută prin curgere
• CondiŃiile de transport , depozitare şi conservare.
- Transportul mărfurilor obişnuite nu necesită amenajări speciale sau condiŃii
speciale de tranport
- Mărfuri perisabile (alimente , fructe )al căror transport necesită respectarea
condiŃiilor de temperatură (frigorifice )sau condiŃii de durată .
- Mărfuri periculoase al căror transport necesită măsuri deosebote de siguranŃă atat
la încărcare –descărcare , cât şi în timpul deplasării.

6
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

- Mărfuri grele , care impun utilizarea unor autovehicule speciale

- Mărfuri agabaritice care având dimensiuni mari stâjenesc circulaŃia
• EficienŃa economică a mijlocului de transport .Pentru alegerea mijlocului de
transport trebuie să se cunoască avantajele şi dezavantajele ficăruia.
- Transportul rutier are avantajul că are o mare mobilitate , se deplasează cu viteze
mari , cheltuieli reduse şi are cea mai mare eficienŃă pe distanŃe scurte.
Dezavantajul este capacitatea de transport relativ redusă , pentru cantităŃi mari
necesită un număr mare de mijloace , conducători mulŃi şi pe distanŃe lungi este
obositor .
- Transportul feroviar are avantajul transportării unei cantităŃi mari de marfă , are
regularitate în toate anotimpurile , ziua şi noaptea şi independent de vreme , dar
circulă pe trasee fixe acolo unde exista căi ferate şi are costul cel mai ridicat.
- Transportul naval are avantajul transportării unei cantităŃi mari de marfă , are
costul redus mai ales pe rutele mari transoceanice ,dar viteza de deplasare este
redusă şi necesită legături între porturi .
- Transportul aerian are avantajul transportării cu viteză mare , are regularitate dar
capacitatatea de transport este redusă.
• Infrastructură existentă pentru fiecare sistem în parte este :
- Sistemul rutier - autostrăzi , drumuri naŃionale , drumuri locale , drumuri
judeŃene ,drumuri comunale
- Sistemul feroviar - căi ferate normale (ecartamentul 1435mm),căi ferate largi
(ecartament mai mare 1435) ,căi ferate înguste (ecartament mai mic de 1435) sau
în funcŃie de importanŃa traficului : căi ferate magistrale , pricipale , secundare şi
locale .
- Sistemul naval – canale navigabile , acestea spre deosebire de celelalte
infrastructuri depind de anotimp şi de vreme pentru ca nivelul fluviilor poate
scade sau creşte .
- Sistemul aerian- coridoare aerien , dar şi acestea depind de starea vremii .
• Ruta optimă ; expeditorul poate recomanda clientului său ruta optimă în funcŃie de:
restricŃiile impuse de natura mărfii , durata , siguranŃa transportului ,cost
infrastructura. Nu întotdeauna drumul cel mai scurt este cel recomandat .
• Combustibilul folosit :diferă de la un mijloc de transport la altul şi el influeŃează de
asemenea preŃul de cost şi implicit alegerea mijlocului de transport
• Documentele necesare la efectuarea unui transport sunt de trei feluri :
- Documente specifice transportatorului (permis de conducere , licente de transport
, foaie de parcurs , etc )
- Documente ale mijlocului de transport ( certificat de înmatriculare , starea
tehnica, diagrame tahograf ,etc)
- Documente pentru marfa (facturi , scrisoare de transport , avize medicale, aviz de
expediŃie ,cerfificat sanitar , medico-legal,bon de cântar, etc)

2.2.OPERAłII PREGĂTITOARE ÎN VEDEREA DERULĂRII

TRANSPORTULUI

Sarcinile de transport al economiei naŃionale sunt repartizate diferitelor feluri de

transport (feroviar , naval , rutier şi aerian ) în funcŃie de condiŃiile geografice , economice şi

7
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

de necesitatea utilizarii raŃionale a mijloacelor de transport . OperaŃiille pregătitoare în

vederea planificării activităŃii de transport sunt complexe pentru că impun cunoaşterea multor
factori cum ar fi :numărul de mijloace de transport , volumul mărfii , cunoaşterea taxelor , a
traseelor , e.t.c. şi sunt în strânsă legatură cu toate ramurile economiei naŃionale , cărora le
asigură deplasarea de materii prime , aparate , utilaje , bunuri , produse , alimente şi persoane .
Planurile de transport se întocmesc astfel încât să se poată face coordonarea diferitelor
feluri de transport pe întreaga Ńară şi internaŃional.
La organizarea activităŃii de transport pentru marfă , trebuie să se Ńină seama de
infrastructura existentă , de condiŃiile de manipulare şi transport ,care determină folosirea de
automobile cu echipare specială .
La organizarea transportului de călători se Ńine seama de nevoile de deplasare a
populaŃiei , şi în acest sens se studiază datele statistice se fac anchete şi cercetări de trasee. Se
Ńine seama de orele de vărf , de neregularitatea traficului , de migrarea populaŃiei în funcŃie de
sezon sau zile , de perioadele de vărf ,e.t.c.
Indiferent de obiectul trasnportului ( de marfă sau călători ) operaŃiile pregătitoare în
vederea derulării transportului au în vedere următoarele elemenete :
- Intocmirea evidentei mijloacelor de transport
- Cantitatea de marfă ce trebuie expediată sau numărul de călători
- DistanŃa medie pe care se execută trasnportul
- Volumul total al transporturilor în t/km
- EvidenŃa mijloacelor de trasport
- Infrastructura existentă
- Planificarea rutelor şi resurselor
- Verficarea mărfii a documentelor specifice mărfii şi condiŃii de ambalare şi
transport
- Întocmirea documentelor transportatorilor în vederea realizării transportului
- Realizarea unui grafic de monitorizare de transport
- Normarea combustibilului

2.2.1.Intocmirea evidenŃei mijloacelor de transport

Pentru a se putea organiza mai bine procesul de transport , este necesar întocmirea
evidentei mijloacelor de transport .Pentru întocmirea acestei evidenŃe trebuiesc cunoscuŃi
următorii indicatori :
• Minv=reprezintă totalitatea mijloacelor din inventar care sunt fie in circulatie , fie
imobilizate din cauza unor defectiuni tehnice
• Mactive = reprezintă totalitatea mijloacelor active funcŃionale indiferent daca
acestea sunt folosite sau nu.
• Mcirc= reprezintă totalitatea mijloacelor active adica acele mijloacelor care sunt in
circulatie .
• Minactive = reprezintă totalitatea mijloacelor aflate in stationare din diferite motive
Toti acesti indicatori ne dau informatii despre disponibilitatea utilizarii mijloacelor
de transport pe durata celor 24 ore.Schematic evidenta mijloacelor se prezinta ca în figura 2
Pentru planificarea activităŃii de transport este necesar să se cunoască cantitatea de
marfă ce trebuie trasnportată , distanŃa şi numărul de mijloace de trasnport necesare sau care
sunt la dispoziŃia expeditorului .
Intocmirea necesarului de mijloace de transport în funcŃie de cantitatea de marfă .

8
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Q
N=
q⋅n⋅λ

Unde :
N= numărul de mijloace de transport
Q= cantitatea de marfă
q = capacitatea de transport a fiecărui mijloc
n = numarul de curse
λ = coeficient static
In cazul în care se cunoaşte numarul de mijloace de trasnport de care dispune firma
respectivă se calculează cantitatea de marfă care se poate transporta într-o cursă adică
volumul de trafic si se calculează cu relaŃia .
V = N ⋅q
Unde :
V=volumul de trafic
N= numărul de mijloace de transport
q =capacitatea de transport a fiecărui mijloc de transport

9
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Mijloace aflate in circulaŃie încărcate

Mijloace active aflate în
circulaŃie
Mijloace aflate în circulaŃie fără încărcătura

Mijloace active
Mijloace aflate la descărcare

Mijloace care sunt active

dar aflate în staŃionare Mijloace aflate la încărcare
Mijloace
inventar
Mijloace aflate în staŃionare pentru odihna
conducătorului

Mijloace aflate pe traseu cu defecŃiuni tehnice

Mijloace aflate în staŃionare pentru cauze

organizatorice
Mijloace inactive

10
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
Denumirea mărfii

DistanŃa Caracterisitica mijlocului Caracteristica mărfii

de transport

Modul de CondiŃii de Utilizarea

încărcare transport capacităŃii de
transport

BucăŃi , vrac, Generale Totală , la

altele Speciale jumatate, la
sfert

2.2.2.Planificarea rutelor şi resurselor

În funcŃie de obiectul transportului pot fi de persoane şi de marfă sau în funcŃie de

rută pot fi : urbane , interurbane , turistice şi speciale . Traseele sunt stabilite de personalul
comercial şi de exploatare al transportatorilor (ANEXA2), sunt scrise în foile de parcurs
(ANEXA 3) şi sunt obligatoriu de urmat. În alegerea lor se încercă determinarea rutei optime
de transport , a acelor rute care au declivităŃi mai mici , care au mai puŃine intersecŃii , care
presupun parcurgerea unor drumuri tip autostradă linii de centură , care depind de condiŃiile
atmosferice ori de perioada de anotimp . La acestea se adaugă considerente legate de
specificul Ńării ,de infrastrcuturii ,de condiŃii legate de gabarit , de categoria mărfii
transportate sau de transport persoane, de locul transportului etc.
Parcurgerea traseelor se face prin parcurgerea a două mari tipuri de circulaŃie:
a) circulaŃie directă – poate apare în trei variante:
- cand traseul este realizat de acelaşi autovehicul care are in permanenŃă la bord un
singur conducător auto şi acelaşi pe întreg traseul;
- parcurgerea traseului de acelaşi autovehicul, are in permanenŃă la ord un singur
conducător auto, dar el poate fi schimbat in anumite puncte pe traseu dinainte
stabilite;
- intreg traseul este străbătut de acelaşi autovehicul care are in permanenŃă la bord
doi conducători auto. Fiecăruia îi revine o parte de traseu (se schimbă cand
doresc ei). Varianta este practicată pentru cursele foarte lungi (de europeni,
asiatici).Aceste autovehicule au cabină special amenajată (spaŃiu de odihnă).
b) circulaŃia pe secŃii – presupune transbordarea incărcăturii, trecerea dintr-un
autovehicul înalt autovehicul, sau dintr-un autovehicul in depozitul unui antreprenor
pe paleŃi, reincărcarea in containere şi apoi in alte autovehicule (in Romania nu este
intalnită). Se foloseşte in Bulgaria, Europa de Est etc., atunci când autovehiculele au
mai multe remorci sau autoremorci. Presupune cheltuieli mai mari. Probabilitatea de a
apare deprecieri la incărcătură este mai mare. In Romania se regăseşte in transportul
de călători.

11
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
Transporturile urbane se efectuează în cadrul localitâŃii pe linii şi cu traseu bine stabilit
, după un program regulat .Unele trasee se stabilesc în funcŃie de programul unor anumite
intreprinderi sau de călători . Transporturile prezintă următoarele particularităŃi :
- se efecturază pe distanŃe scurte ;
- au o variaŃie importantă a numărului de călători , înregistrănd vârfuri de trafic în
special dimineaŃa şi seara :
- frecvenŃa călătorilor este mare , iar schimbul de călători în staŃii este intens :
- necesită opriri dese pentru urcarea şi coborârea călătorilor
- pentru urcarea şi coborârea călătorilor sunt necesare staŃii bine stabilite sau opriri la
cererea călătorilor ;
- realizarea conexiunilor cu alte mijloace de trasnport
Transportul interurban are următoarele particularităŃi ;
- frecvenŃă mai redusă , având ore de plecare şi de venire bine stabilite ;
- distanŃa este mai mare , iar numărul de opriri este mai redus .
- plecarea şi revenirea se face din puncte bine stabilite : gari , autogări , porturi
puncte de descărcare a mărfurilor , sedii de firme .
- realizarea conexiunilor cu alte mijloace de transport
- starea infrastrcuturii
- confortul călătorilor
- schimbul de călători este redus
Transportul turistic prezintă particularităŃile :
- Impune o pregătire riguroasă a traseului şi in plus respectarea condiŃiilor prevederii
AERT
ExperienŃa a demonstrat că distanŃa medie de trasnport cea mai eficace este de 30-
40km pentru trasnport de marfă şi 60-100km pentru călători .
Numărul de călători care se transportă atât urban cât şi interurban poate fi mai mare
sau mai mic în funcŃie de traseul desevit , frecvenŃa călătorilor , gradul de încărcare şi
schimbarea călătorilor în staŃii.
łinând seama de starea autovehiculelor în aceste trasee, există mai multe circuite de
transport:

circuitul alternativ (pendular) – presupune parcurgerea traseului într-un sens şi in
sens invers intre două puncte extreme. Are mai multe variante:
- plin la dus – gol la întors
- plin la dus – parŃial plin la intors;
- gol la dus – plin la întors;
- parŃial gol la dus – plin la întors;
- plin la dus – plin la întors.

circuitul inelar – presupune trecerea autovehiculelor prin mai multe puncte de pe

traseu şi întoarcerea la punctul de plecare.

12
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

circuitul de colectare – presupune ca autovehiculul să plece gol din punctul A, să
colecteze incărcătura de pe traseu din mai multe puncte şi să se intoarcă la locul de plecare
plin.

circuitul de distribuŃie – pleacă plin dintr-un punct, distribuie incărcătura in mai

multe puncte de pe traseu şi se intoarce de unde gol

circuitul combinat (între ultimele două – distribuŃie şi colectare) – distribuie pe

traseu şi se intoarce colectand de pe traseu, plin sau parŃial plin.

circuitul radial – se pleacă dintr-un punct iniŃial spre mai multe puncte din
teritoriu, cu mai multe vehicule, spre fiecare ramificaŃie cu un lat autovehicul, in variante ale
circuitului pendular.

2.2.3.Pregătirea pentru cursă

Inainte de a se trece la efectuarea unei curse trebuiesc efectuate anumite operaŃii cum
ar fi :

13
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
• Alegerea tipului mijlocului de transport.Acesta se alege în funcŃie de natura
mărfii , tonajul , volumul acesteia , ambalare , modul de încărcare , caracteristici legate de
modul de transport (instalaŃii frigorifice , ventilaŃie , etc)
- pregătirea mijlocului de transport pentru cursă
- deplasarea autovehiculului la primul loc de încărcare a mărfurilor sau îmbarcare a
călătorilor;
- pregătirea autovehiculului pentru încărcare / îmbarcare-descărcare/debarcare
- deplasarea autovehiculelor fie la acelaşi prim loc de incărcare, fie la alt loc de
încărcare / imbarcare, fie deplasarea la garajul de domiciliu;
motoare cu reacŃie), navelor cu aripi portante, navelor cu pernă de aer etc.
Pentru transpotul de călători pregătirea mijlocului de transport presupune următoarele
etape :
− pregătirea mijlocului de transport pentru primirea călătorilor
− primirea călătorilor în punctele de îmbarcare
− întocmirea documentelor
− pregatirea echipajului pentru deservirea călătorilor
− debarcarea călătorilor în punctele stabilite

• Întocmirea fişei tehnice(Anexa 4).Orice autovehicul necesită într două

transporturi o verificare tehnică temeinică pentru a-l face apt circulaŃiei în trafic internaŃional ,
conform normelor tehnice din fiecare Ńară tranzitată . Şoferul are obligaŃia să semnaleze la
sosirea din cursă orice defecŃiune sesizată sau orice funcŃionare anormală a vreunui
echipament.
În urma verificărilor remedierilor trebuie întocmită o fişă tehnică care să ateste
faptul că mijlocul de transport este apt din punct de vedere tehnic să efectueze transporturi
interne şi internaŃionale .
Daca transportatorul deŃine service propriu , atunci este indicat ca verificările şi
reparaŃiile să fie efectuate la acea unitate şi , prin contract , să fie prevăzute şi întocmirea fişei
tehnice autentificarea de unitatea respectivă.
• Instruirea şoferului înainte de plecarea în cursă .Şoferul trebuie să cunoască
toate detaliile referitoare la transport cum ar fi : informaŃii referitoare la marfă , la destinaŃia
mărfii , la condiŃiile de vămuire , destinaŃia mărfii.
De asemenea şoferul trebuie atenŃionat
- la tonajul şi volumul mărfii pentru a evita supratonajele pe axe , modul de
ambalare
- Modul de ambalare:paleŃi (numărul acestora şi masa fiecăruia ), saci (numărul şi
masa fiecăruia ), Ńevi sau role (necesitatea asigurării cu centuri de asigurare),
utilaje(înălŃimea şi greutitatea )
- Există mărfuri care necesită control sanitat veterinar sau mărfuri agabaritice
- Stabilirea rutei care cuprinde :destinaŃia , tipul de tranzit , obligaŃia de vămuire
într-un anumit punct de frontiera.
- De asemenea şoferul este obligat ca pe timpul transportului să comunice toate
problemele care apar şi poziŃia lui pentru a da posibilitatea preluării
comenzii.de către alt autovehicul .

2.2.4.Pregătirea documentelor de transport .

La plecarea în cursă ,transportatorul se îngrijeşte să aibă asupra sa toate documentele
de transport vizate . Conducătorul are datoria să verifice documentul care atesta starea
tehnică ,aceasta operaŃiune executându-se de către staŃiile de inspecŃii tehnice periodice

14
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
.Întocmirea fişei tehnice a mijlocului de transport. Verificarea permisului de conducere , a
poliŃei de asigurare .
Documentele necesare procesului de transportintern sau internaŃional sunt :
• Documentele conducătorului:
- Permisul de conducere
- PoliŃa de asigurare medicală
- Paşaport ( la trafic internaŃional de mărfuri)
• Documentele mărfii:
- Factura care ateste proveniena mărfii
- Buletin de analiză (în cazul în care marfa este perisabilă )
- Scrisoare de trăsură C.M.R pentru trafic internaŃional si intern pentru sistemul
rutier si naval , CIM pentru sistemul feroviar Air Waybill pentru sistemul aerian,
(ANEXA 5, 6)
- Asigurare pentru marfă
- carnet T.I.R.( la trafic internaŃional de mărfuri)
- bon de cantar atunci cand este cazul
- certificatul , autorizaŃia , dovada pentru mărfuri restricŃionate la transport din
punct de vedere economic , grad de periculozitate , vamal ,e.t.c.
• Documente pentru autovehicul
- foaie de parcurs
- certificat de înmatriculare
- carte de identitate
- certificat eliberat de RAR referitor las încadrarea autovehiculului
- Certificat de agreere
- LicenŃe de transport(ANEXA 7, 8)
- Diagrama tahograf (ANEXA 9) ?
- CPD
- AutorizaŃii ,
- Certificat ATP, ADR daca e cazul

2.2.5 Realizarea unui grafic de monitorizare ??????

Pentru cei ce deŃin şi operează flote de mijloace de transport sunt esenŃiale controlul
şi gestionarea eficientă a acestora.
Utilizarea tehnologiei informaŃiei are un rol esenŃial în oferirea de servicii de
transport foarte bine organizate, iar o „structură informaŃională” bine gândită
facilitează fluxul de informaŃii, acesta fiind cheia dezvoltării unui sistem de transport
eficient, sigur şi profitabil.

Sistemul electronic folosit în ziua de

azi are următoarele avantaje :
• sprijină monitorizarea şi administrarea
informaŃiilor aferente activităŃii de
transport;
• furnizează date legate de activitatea
fiecărui vehicul indiferent dacă acesta
staŃionează sau se află în mişcare.

15
 Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
• creşte productivitatea, economiseşte timp şi bani, oferind siguranŃă
• reduce costurile de exploatare;
• creşte eficienŃa exploatării parcului
• sistemul furnizează date directe şi informaŃii corecte;
• scade costurile şi timpii de comunicare;
• elimină întocmirea documentelor de parcurs şi arhivează datele;
• înlătură suspiciunea de exploatare neadecvată a vehiculelor sau a deplasărilor
neautorizate.
• Administrarea parcului auto si a utilizatorilor;
• Exploatarea sistemului prin generare de rapoarte : foi de parcurs , sumar flotă ,
staŃionări obiective .
• Generează foi de parcurs incluzând date legate de consum de combustibil , kilometri
parcurşi
• Generarea automata a diagramelor tahografului(fig 1
• Vizualizarea grafică a poziŃiei, vitezei şi direcŃiei de mers a vehiculelor;
• Verificarea traseului ;
• Generarea de hărŃi digitale cu drumuri naŃionale, judeŃene , europene şi planurile
stradale .
• Calculează rentabilitatea
• ObŃine informaŃii de la diferiŃi senzori externi :debitmetru , turometru, senzor de frig;
• Siguranta- posibilitatea localizarii si recuperarii vehiculului in caz de furt si a
imobilizarii acestuia

Scală viteză
km/h

pauză
Ora [0-24]
viteza

2.3.Normarea consumului de combustibil

Consumul de combustibil are doua componente :

a) Consumul efectiv

16
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
b) Consumul normat
c) Consumul specific
a)Consumul efectiv reprezintă cantitatea de combustibil utilizată de automobile pentru
efectuarea unui anumit parcurs .
b)Consumul normat reprezintă cantitatea maximă de combustibil ce poate fi consumat
de automobile pentru efectuarea unui parcurs . Pentru efectuarea unei economii de
combustibil , trebuie ca consumul normat sa fie mai mare decât consumul efectiv .
In condiŃii obişnuite de exploatare , consumul normat de combustibil se calculează cu
relaŃia :
Pechv
CN= ⋅ Cm ⋅ A ⋅ B ⋅ R ⋅ J + Q
100

În care :
CN – consumul normat de combustibil , in litri
Pechv – parcursul realizat de automobil transformat în km echivalenŃi
Cm -consumul mediu de combustibil în l/100 km corespunzător mijlocului de
transport .
A - coeficient de corecŃie pentru anotimp A ≈ 1,1
B - coeficient de corecŃie corespunzător gradului de aglomerare B=1,20 pentru
automobile cu cutii de viteze manuale ; B=1,25 pentru cutii de viteze
automate ; B=1,15 pentru automobile destinate transportului de marfă sau
persoane .
R -coeficient de corecŃie pentru remorcare corespunzător sarcinii utile de remorcare
R= 1,10...1,40 în funcŃie de sarcină
J - coeficient de corecŃie pentru rodaj J=1,10
Q - spor de consum de combustibil pentru anumite condiŃii de exploatare de exmplu
pentru încălzirea motoarelor , pentru opriri în staŃii , pentru diferite instalaŃii
speciale .
Consumul mediu de combustibil (Cm)reprezintă cantitatea specifică normată de
combustibil , necesară unui mijloc de transport , pentru a putea parcurge in condiŃii medii de
circulaŃie şi transport o distanŃă de 100 km .
c)Consumul specific se calculează pentru un volum de transport efectuat şi se
stabileşte cu relaŃia .
q
b=
Q
Unde :
b – consumul specific de combustibil pe unitatea de prestaŃii în litri sau kg/t·km sau
căl·km .
q – consumul efectiv de combustibil utilizat pentru realizarea volumului de transport
Q în l sau kg
Q – volumul activităŃii de transport în t·km sau căl·km

Pentru un parcurs efectuat consumul specific este :

q
b = ⋅ 100
P
Unde :
b - consumul specific de combustibil în l sau kg /100 km efectivi
q – consumul efectiv de combustibil utilzat pentru a realiza parcursul P în l sau kg
P – parcursul efectuat în km efectivi .

17
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
ANEXA 1

Contract de transport
(model de baza)

Incheiat astazi .........................

la .............................................

I. PARTILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ......................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in
............................................., (localitatea) str. ...................... nr. ......, bloc ......, scara ................, etaj
..........., apartament ........................, judetul/sectorul ........................................., avand codul unic de
inregistrare nr. ..........................., atribut fiscal ........................................... si numar de ordine in
registrul comertului ........................../..................../............................., contul nr.
..................................................... deschis la ........................................................, telefon
........................................, fax .........................................., reprezentata prin ........................, cu functia
de .................................., in calitate de caraus, si

1.2. ........................................................................................., (numele si prenumele) cu domiciliul in

......................................................................., (localitatea) str. ................................. nr. ........, bloc
......, scara ......, etaj ......, apartament ......, judetul/sectorul ......................, avand actul de identitate

seria ................ numarul ..................., eliberat de ....................., la data de ............................., codul

numeric personal ................................., in calitate de beneficiar/expeditor/destinatar
au convenit sa incheie prezentul contract de transport cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Transportul de marfa .............../ persoane ................... pe care carausul urmeaza sa-l efectueze
pentru beneficiar/expeditor/destinatar.

2.2. Transportul se va efectua pe ruta ........................... .......................................................................

cu urmatoarele tipuri de mijloace de transport:
a) ..........................................................................................................................; b)
...................................................................; etc.

2.3. Expeditorul va preda carausului marfurile la data de ........................... la depozitul sau situat in
.............................. .

2.4. Destinatarul marfurilor este ................................................................... din

............................................... (localitatea) str. .................................. nr. ..........., judetul/sectorul
...................., marfurile urmand sa-i fie predate la depozitul din ............................... .

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Transporturile se efectueaza pe o durata de ................. zile/luni, incepand cu data semnarii
prezentului contract.

3.1. Contractul poate fi prelungit, cu acordul partilor, la incheierea duratei sale.

18
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

IV. PRETUL CONTRACTULUI

4.1. Pretul contractului, in raport cu tipul de mijloc de transport folosit, se stabileste dupa cum
urmeaza:

a) ......................................................... LEI/EURO/USD
b) ......................................................... LEI/EURO/USD
etc.

4.2. In eventualitatea majorarii preturilor la carburanti si lubrifianti se va efectua si ajustarea

preturilor in raport de aceste majorari.

4.3. Plata pretului se va face integral de catre expeditor/destinatar, inainte de incarcarea

marfurilor in mijloacele de transport din/in conturilor partilor mentionate in partea introduc- tiva a
prezentului contract.
sau

4.3. Plata pretului se va face integral, in numerar, de catre expeditor/destinatar, inainte de incarcarea
marfurilor in mijloacele de transport daca suma nu depaseste nivelul prevazut de lege.

V. OBLIGATIILE PARTILOR
5.1. Expeditorul este obligat:

a) sa verifice mijlocele de transport puse la dispozitie, refuzandu-le pe cele necores- punzatoare;

b) sa incarce marfurile in mijloacele de transport puse la dispozitie, asigurandu-le
impotriva degradarilor, prin ambalare, fixare, ancorare etc., in functie de natura lor;
c) sa determine, prin mijloace proprii, greutatea, volumul, numarul coletelor etc.;
d) sa aplice propriile sigilii pe mijloacele de transport inchise;
e) sa completeze documentele de transport cu toate datele cerute, in mod real si corect;
f) in cazul animalelor vii sa le insoteasca pe tot parcursul si sa se ingrijeasca de ele
(hranire, adapare etc.);
g) sa plateasca taxele de transport stabilite de comun acord cu carausul.

5.2. Obligatiile carausului sunt urmatoarele:

a) sa preia, in grija si paza sa, marfurile ce ii sunt predate de expeditor, in momentul
incheierii contractului;
b) sa transporte marfurile la destinatar si sa i le predea la destinatie;
c) sa asigure securitatea marfurilor pe tot intervalul de timp dintre preluarea lor de la expeditor si
predarea la destinatar, raspunzand de pierderea sau avarierea acestora, precum si pentru
deprecierea lor, ca urmare a neexecutarii transportului la timp;
d) sa cantareasca/masoare/numere marfurile atat la primirea lor de la expeditor, cat si
la predarea lor destinatarului;
e) sa participe, impreuna cu destinatarul si cu delegatul expeditorului, la verificarea marfurilor la
destinatie, in cazul constatarii de lipsuri cantitative si/sau calitative la marfurile transportate si predate
fara urme de violare.

5.3. Destinatarul are urmatoarele obligatii:

a) sa ridice marfurile transportate de caraus la sosirea la destinatie a mijloacelor de

transport;
b) sa verifice daca marfurile/mijloacele de transport, complete, nu prezinta urme de
violare/scurgere/avariere;
c) sa ceara carausului recantarirea/masurarea/numararea marfurilor sau participarea
la aceste operatii.

19
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

VII. PRIVILEGIUL CARAUSULUI

7.1. Carausul are drept de retentie asupra marfurilor transportate, pana cand i se plateste pretul
cuvenit de catre expeditor/destinatar.

VIII. FORTA MAJORA

8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de
executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza
prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea obligatiei respective a fost cauzata de forta
majora asa cum este definita de lege.

8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de .............,
(zile, ore) producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor
lui.

8.3. Daca in termen de ................. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza,
partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele
sa pretinda daune-interese.

IX. NOTIFICARILE INTRE PARTI

9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este
valabil indeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului
contract.

9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare reco-
mandata, cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data
mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.

9.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in
care a fost expediata.

9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate prin
intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.

X. SOLUTIONAREA LITIGIILOR
10.1. Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu prezentul contract, inclusiv referitor la
incheierea, executarea ori desfiintarea lui, daca nu se poate rezolva pe cale amiabila de
reprezentantii partilor, se va solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj Comercial
International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in conformitate cu Regulile de
procedura arbitrala ale acestei Curti.

10.2. Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie.

sau

10.1. In cazul in care eventualele neintelegeri privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea sau incetarea lui nu se vor putea rezolva pe cale amiabila, partile au
convenit sa se adreseze instantelor judecatoresti competente.

20
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

XI. INCETAREA CONTRACTULUI

11.1. Prezentul contract inceteaza de plin drept, fara a mai fi necesara interventia unui tribunal
arbitral/unei instante judecatoresti in cazurile in care una dintre parti:

a) cesioneaza drepturile si obligatiile sale prevazute de prezentul contract, fara acor- dul celeilalte
parti;
b) isi incalca vreuna dintre obligatiile sale, dupa ce a fost avertizata, printr-o notifi- care scrisa, de catre
cealalta parte, ca o noua nerespectare a acestora va duce la rezolutiunea/rezilierea prezentului
contract;
c) este declarata in stare de incapacitate de plati sau a fost declansata procedura de lichidare
(faliment) inainte de inceperea executarii prezentului contract.

11.2. Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica
celeilalte parti cu cel putin .... zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa-si produca efectele.
11.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligatiilor deja scadente intre
partile contractante.

XII. CLAUZE FINALE

12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile
contractante.

12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau,
reprezinta vointa partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau
ulterioara incheierii lui.

12.3. Prezentul contract s-a incheiat intr-un numar de ..... exemplare, din care ................. .

CARAUS BENEFICIAR/EXPEDITOR/DESTINATAR

Nota
1. Contractul de transport cunoaste varietati numeroase, fiecare cu obiectul sau
specific: persoane (calatori), marfuri, mesagerii, bagaje etc. sau cu tipul de mijloace de
transport utilizate: pe calea ferata, rutier, aerian, maritim, fluvial. In lucrarea de fata nu vom
aborda decat cele mai frecvente si mai complexe forme. Se stie ca in multe din formele de
transport biletul de calatorie, recipisa de bagaje, buletinul de mesagerie, scrisoarea de trasura,
conosamentul etc. substituie forma consacrata de contract si este izvor de drepturi si obligatii
intre parti.

21
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
ANEXA 2
1.Cerintele beneficiarului:Popescu Ion, reprezentant FM Logistics România doreste sa
transporte 17,5 tone marfă , reprezentând produse Procter & Gamble (scutece de unică
folosinta – Pampers).
2.Tipul mărfii:Marfa este ambalată si paletizată, rezultând un număr total de 33 europaleŃi ,
17,42 t marfă
3.Locul deîncărcare: FM Logistics România S.R.L.str Progresului , jud Gorj, România.
4.Locul de descărcare: str Ana Ipatescu , nr 3. Constanta , jud Constanta firma Sirtrans
S.R.L.
5.Data livrării:Autovehiculul trebuie să fie la locul de încarcare în data de 01.02.2008 la ora
08:00 şi la ora 16:00 data 04:02:2008 pentru descărcare
6.Plata aferenta transportului se va face de catre FM Logistics România, prin transfer bancar.
7.Autovehiculul care va transporta marfa trebuie să fie un autovehicul cu prelată.
8.Analiza itinerariului:
- Tg Jiu –Horezu , drum european=70 km
- Horezu – Valcea –drum europene=40km
- Valcea –Pitesti- drum naŃional=60km
- Pitesti – Bucuresti – autostradă=120
- Bucureşti – ConstanŃa- autostradă=250km
- Intreg traseul are un nr de 540 Km
- Parcurgerea traseului se face astfel Tg Jiu- ConstanŃa - parcurs cu încărcătură şi
ConstamŃa – Tg Jiu parcurs fără încărcătura , locul de încărcare fiind la sediul
firmei , nu există parcurs de zero.
10.Timpul de mers este :
2L 2 ⋅ 540
Tm= = =18h
Vmed 60

Unde :
L= lungimea traseului în Km
Vt= viteza tehnică în km/h
Tc=timpul de circulaŃie = 8 ore
11.Timp de circulaŃie 9 ore în fiecare zi
12.Timp de exploatare ;
Tex =Tm + tîd + tas + tod =18 +2 +31= 50 h
Tm = timpul de mers dus – întors 16 h
tîd = timpul afectat operatiunii de incarcare/descarcare =2h
- 1ora încărcare marfă la depozit Tg Jiu

22
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
- 1 ora descărcare marfă depozit ConstanŃa
tas = timpul afectat pentru asteptare 1h
tod = timp de odihna al şoferului =31.Şoferul nu trebuie să conducă mai mult de 9 ore
cu pauză de 1 ora , adica :
- O ora timp de odihnă în prima zi după 4 ore conducere plus 15 ore odihnă după 8
ore conducere =16 ore pauză
- O oră pauză la întoarcere între cele 9 ore de condus plus 14 ore pauza=15 ore
pauză
10.Durata ciclului de circulaŃie:
Unde :
Tc = timpul de mers al cursei;
Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de incarcare= 0
Ti = timpul de intoarcere de la locul de descarcare la locul de garare = 0
Dct = Tex+ Td + Ti= 49 h

Unitatea ………………….
ORDIN DE DEPLASARE
Nr…………………
Felul actului emitent
Dl/D-na…………………………………………………………………………………………..
având functia de ………………………………………………………………………………...
este delegat pentru ………………………………………………………………………………
…………………………………………………...………………………………………………
…………………………………………………………………………….…….………………
la…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………..………………………………………….....
Durata deplasării de la …………………………………….la……………………………….
Se legitimează cu………………………………………………………………………………..
Ştampila unităŃii

Data …………………………

Sosit …………………………….. Sosit ……………………………..

Plecat………………………….. Plecat…………………………..
Cu (fără cazare)…………….. Cu (fără cazare)……………..
Ştampila unităŃii şi semnătuzra Ştampila unităŃii şi semnătuzra

Sosit …………………………….. Sosit ……………………………..

Plecat………………………….. Plecat…………………………..
Cu (fără cazare)…………….. Cu (fără cazare)……………..
Ştampila unităŃii şi semnătuzra Ştampila unităŃii şi semnătuzra

23
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
ANEXA 3

Foaie de parcurs pentru autovehiculul B-31-LYR (R3) pentru ziua ......

Distanta
Ora Locatie Ora Locatie
Tronson parcursa Observatii
plecare pornire sosire sosire
(km)

Cara Anghel,
11 Iunie St /
serg. maj. St /
1 07:58:44 08:12:28 Bucuresti / 6,0
Bucuresti /
BUCURESTI
BUCURESTI

Mihai Bravu
11 Iunie St /
Sos /
2 08:24:16 Bucuresti / 08:33:04 4,5
Bucuresti /
BUCURESTI
BUCURESTI

Mihai Bravu
Colentina Sos
Sos /
3 08:46:21 09:06:24 / Bucuresti / 7,0
Bucuresti /
BUCURESTI
BUCURESTI

Colentina Sos DN2B /

4 09:12:49 / Bucuresti / 10:32:49 (nedisponibil) 98,8
BUCURESTI / BUZAU

(nedisponibil)
/ Buzau /
DN2B / BUZAU
5 10:38:13 (nedisponibil) 10:47:10 [Buzoianu 6,5
/ BUZAU Ion col. Blvd
/ Buzau /
BUZAU] *

Balcescu
Ostrovului St
Nicolae Blvd
6 10:47:18 / Buzau / 10:48:11 0,5
/ Buzau /
BUZAU
BUZAU

Balcescu
E85 /
Nicolae Blvd
7 10:49:51 12:04:42 (nedisponibil) 91,0
/ Buzau /
/ VRANCEA
BUZAU

E85 / Marasesti
8 12:15:22 (nedisponibil) 13:18:04 Calea / Bacau 84,3
/ VRANCEA / BACAU

24
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

25
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

1 . Expeditor (nume, adresa, CUT)

Anexa 5

SCRISOARE DE TRANSPORT
Pentru transportul mărfurilor în trafic national

15. Operator de transport sau întreprindere

2. Destinatar (nume, adresa, CUI) denumirea comerciala):

Adresa :

CUI
Autovehicul; marca tonaj:
3. Locul prevazut pentru livrarea mărfii : Nr.inmatriculare:
Localitate (adresa) Echipaj I.
2.
Data : 16. Transportatori succesivi (nume, adresa, CUI)
4. Locul si data incărcării mărfii
Localitatea (adresa) :

Data : 17. Rezerve si observŃii ale transportatorilor

5. Documente de însoŃire a mărfii

6. Denumirea mărfii 7. Nr.colete 8. Mod de ambalare 9. Natura mărfii lO.Greut 11.

ate bruta Cubaj
(kg) (m.p.)
.

Clasa Cifra ADR

Litera
1 2. InstrucŃiunile expeditonilui (condifii speeiaie de transport, etc.) 14. Elemenle de tarifare

13. Incheiata la Data

18. Semnatura si stampila 19 .Semnatura si stampila 20. Receptinarea marfii
expeditorului operatorului de transport,
întreprinderii
Data …………………..

26
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
ANEXA 6

1.Expediteur (nom,adresse ,pays) /Sender (name , LETRRE DE VOITUR

address,country) / Expeditor (nume adresa , Ńara) CONSIGMENTE NOTE
SCRISOARE DE TRANSPORT
CMR
2. Destinataire (nom, adresse, pays) / Consignee(name, 16. Transporteur (nom, adress,pays) /Carrier (name,
address, country) / Destinatar (denumire adresa , Ńară) address, country) / Operator de transport (denumire,
adresa , Ńară)

3.Lieu prevu pour la livraison de la marchandise (lieu , 17.Transporteur successifs(nom, adress, pays) /
pays) / Place of delivery of the goods (place country) / Successive carriers (name, adress, country) / Operatori de
Locul descărcării (loc, Ńară) transport succesivi (denumire, adresa, Ńara)

4.Lieuet date de la prise en charge de la marchandise (lieu, 18.Rezerves et observaŃion de transporteur / Carrier’s
pays, date) / Place and date of taking over the goods place , reservations and observations / Rezervele si observaŃiile
country date ) / Locul încărcării ( loc, Ńara, data) operatorului de transport

5.Document annexes / Documents attached / Documnete

anexate

6.Marques et 7.Nombre des 8.Mode 9.Nature de la 10.No 11.Poind 12.Cubage/

numero / colis /Number d’ambalage / marchandisc / statisque/ brut(kg)/ Volume(m³)/
Marks and of packages / Method of Nature of the Statistical Gross Volumul m³)
Nos / Număr de packing / goods / Natura number / weight(kg)/
Marca si colete Modul de mărfurilor Număr Masă brută
numărul ambalare statistic

Classe Chifre Lettre

Classe Number Letter
Clasa Numărul Litera ADR*

13.Instructions de l’expediteur / Sender’s instructions / 19. Convetions particulieres /Special agreements /

InstrucŃiunile expeditor Acorduri speciale

20.A payer Expideteur / Monnaie / Destinataire

par / To be Sender Currande / / Destina
paid /Plata /Expeditor Moneda /Destinatar
prin
Prix de
transport /
Carriage
charges
/PreŃultransp
ortulu

Sold /
Balance /
Sold

Supplemnets
/ Supplem
chargees /
taxe
suplimentare

27
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

14.Prescriptions d’affranchissement / instructions as / Frais

Instructions as to payment for carriage / Instructiuni de accessoires /
plata Other
o Franco/ Carriage paind/plata la expediere / Non charges /
franco/Carriage forward / plata la destinaŃie Alte taxe
o Non franco / Carriage forward / Plata la destinatie
Total
21. Etablie a / le 15.Remboursement / Cash on delivery / Suma de plata
Established in / on
Stabilit in data

22.Signature et timbre de l’expeditor/ 23. .Signature et timbre du transpoteur 24. .Signature et timbre du destinire
Signature and stamp of the sender / /Signature and stamp of the carrier / /Signature and stamp of the consignee
Semnatura expeditorului Semnatura operatorului de transport /Semnatura destinatarului

Marchandises recues / Goods recelved

Lieu le
Place on

28
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu
ANEXA7

29
 Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Anexa 8

RO ROMÂNIA
MISTERUL TRANSPORTURILOR , CONSTRUCłIILOR ŞI TURISMULUI

LICENłĂ
DE TRANSPORT
Seria LP NR 0004806

Prezenta licenŃă de transport este eliberată opratorului de transport rutier:

să efectueze transport rutier public de mărfuri şi / sau de persoane în trafic

naŃional şi / sau internaŃional.

Valabil de la _________________pâna la _____________________

ObservaŃii

Emitent
Data eliberării________ Autoritatea Rutieră Română –
A.R.R
R.O.R.T______/____/___ AgenŃia A.R.R.____________

Semnătura şi
ştampila

30
Baltaretu Cerasela Grup Scolar Transporturi Auto Traian Vuia Tg Jiu

Bibliografie

www_RegieLive.ro- actele transportatorilor

www_RegieLive.ro-DREPTUL_TRANSPORTATORILOR
www_RegieLive.ro- E.T.C.S
www_RegieLive.ro-TRANSPORTURI CURSURI
dreptul Transporturilor –O Capatana si Gh Stancu , Lumina lex 2002
Dreptul Transporturilor , Curs de pregatiere profesionala- Aron Ivan Mireca , Ed Alma Mater
Timisiens 2002
Dreptul Transporturilor – O Manolache
www.referate.ro- Raspunderea carausului in contractul de transport pasageri by Iorga
Curs transporturi
Curs transporturi fluviale

31