Universitatea tehnică ”Gheorghe Asachi„ Iași

Facultatea de Mecanică
Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere
Sistemica Transporturilor Autopropulsate

Mijloace de transport persoane

Student master:
ing. Negoiță Ana-Maria

Coordonator științific:
Ș. L. DR. ING. Talif Sorin

2020-2021
 Universitatea tehnică ”Gheorghe Asachi„ Iași
Facultatea de Mecanică
Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere
Sistemica Transporturilor Autopropulsate

Transportul reprezintă activitatea de deplasare dintr-un loc în altul a persoanelor, bunurilor,

semnalelor sau informațiilor. Termenul provine din latinescul „transportare”, trans (peste) și portare (a
purta, a căra).
Transportul este o activitate care a apărut odată cu existența omului. Limitele fizice ale
organismului uman în privința distanțelor ce puteau fi parcurse pe jos și a cantității de bunuri ce
puteau fi transportate, au determinat, în timp, descoperirea unei game variate de căi și mijloace de
transport.
Transportul facilitează accesul la resursele naturale și stimulează schimburile comerciale.
Sectorul transporturi are diverse aspecte. Simplificând și generalizând se poate discuta de trei
mari ramuri: infrastructură, vehicule, gestiune:
 Infrastructura transporturilor, ce cuprinde toată rețeaua de transport (străzi, autostrăzi, căi
ferate, canale navigabile, culoare de zbor, conducte etc.) și terminalele (aeroporturile, stațiile
feroviare, autogările etc.).
 Vehiculele de toate tipurile: autovehicule, trenuri, vapoare etc., împreună cu toate aspectele ce
țin de proiectare, construcție, diagnoză și exploatare a autovehiculelor, trafic rutier,
management.
 Gestiunea transporturilor, de competența ingineriei transporturilor și ingineriei proiectării
rețelelor și sistemelor de transport, ce are ca scop optimizarea sistemelor de transport,
creșterea siguranței transporturilor, protejarea mediului etc.

1. Transportul rutier
Transportul rutier efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu ajutorul vehiculelor,
care sunt mijloace de transport propulsate fie de forța umană (biciclete, triciclete, trotinete, căruțuri
împinse sau trase cu mâna, roabe etc.), fie de forța animală (vehicule hipomobile, adică tractate de cai,
ori vehicule tractate de vite cornute, de măgari, de câini etc.), fie de forța produsă de diferite mașini,
aparate, mecanisme, prin arderea de combustibili fosili ori prin utilizarea energiei electrice produse
sau stocate la bord etc.(despre care se spune că sunt vehicule autopropulsate, numite generic
autovehicule, și care sunt astăzi, de departe, cea mai importantă categorie de vehicule).
Procesul de transport auto, în modul cel mai general, constă în efectuarea deplasării mărfurilor sau
călătorilor dintr-un loc în altul, cu autovehiculele. El rezidă în prestaţii ce se efectuează cu mijloacele
de transport auto şi este echivalent cu procesul de producţie din această activitate.

Diagrama de transport auto

Dcta = Tc + Td + Tî
Dpta = Tp + Dcta + Tpd
Tc = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 = 2L + Tîd + Tas
unde:
Dcta = durata ciclului de transport auto;
Tc = timpul cursei;
Td =timpul de deplasare de la locul de garare la primul punct de încărcare;
Tî = timpul de întoarcere de la locul de descărcare la locul de garare;
Dpta = durata procesului de transport auto;
Tp = timpul de pregătire a autovehiculului în vederea plecării în cursă;
Tpd = timpul de garare a autovehiculului şi de predare a documentelor la întoarcerea din
cursă;
t1 = timpul de încărcare ;
t2 = timpul de deplasare de la punctul de încărcare la punctul de descărcare;
t3 = timpul de descărcare;
t4 = timpul de deplasare de la puncul de descărcare înapoi la punctul de încărcare;
t5 = alte staţionări;
L = lungimea traseului;
V = viteza de deplasare a autovehiculului;
Tîd = timpul de încărcare/descărcare;

2020-2021
 Universitatea tehnică ”Gheorghe Asachi„ Iași
Facultatea de Mecanică
Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere
Sistemica Transporturilor Autopropulsate

Tas = timpul afectat altor staţionări;

Tg = timpul de garare.
Prin ciclu de transport auto se înţelege activitatea de transport a unui autovehicul, de la
plecarea din punctul de garare, până la întoarcerea lui în acelaşi loc.
Durata ciclului de transport constă în timpul care se scurge din momentul plecării
autovehiculului din garaj la locul de încărcare a mărfurilor sau de îmbarcare a călătorilor şi până în
momentul sosirii acestuia la garaj.
Organizarea ciclului de transport se bazează pe cunoaşterea:
- volumului traficului de mărfuri şi călători,
- a intensităţii şi frecvenţei curenţilor de mărfuri şi de călători.
Ciclul de transport se compune din una sau mai multe curse, care se pot efectua pe durata
acestuia.
Prin cursă se înţelege efectuarea unui singur transport, adică deplasarea
încărcăturii/persoanelor la destinaţie şi revenirea autovehiculului la locul iniţial de încărcare sau în alt
loc.
Durata cursei este egală cu timpul care se scurge din momentul începerii efectuării primei
operaţii necesare încărcării şi până în momentul încheierii ultimei operaţii ce precede o nouă încărcare
sau garare.
Deci, cursa reprezintă activitatea autovehiculului între două încărcări succesive.
În traficul urban de călători însă, cursa reprezintă activitatea autovehiculului între capetele
traseului, în ambele sensuri, în timp ce în traficul urban cursa semnifică activitatea autovehicului între
capetele traseului, într-un singur sens.

Mijloace de transport persoane:

 Autoturisme – cu o capaciate de 5 locuri sau 7+1;
 Microbuze – cu o capacitate de 17+1 sau 18+1;
 Autobuze – limita relgementată de firma care efectuează transportul;
 Autocare – maxim 32 locuri.

Din punct de vedere al conţinutului încărcăturii:

 transport de mărfuri;
 transport de călători;
 transport de bagaje;
 transport de poştă, etc.

Din punct de vedere al ariei de desfăşurare:

 transporturi locale;
 transporturi interurbane;
 transporturi internaţionale.

2. Transportul feroviar
Deplasarea călătorilor în spaţiu cu trenul constituie procesul de producţie al căii ferate.
În raport cu gruparea operaţiunilor elementare de vehiculare a mărfurilor şi călătorilor, în
procesul de transport se disting următoarele faze:
1. faza de expediere - cuprinde operaţiunile efectuate în puctul iniţial;
2. faza de parcurs – se referă la transportul propriu-zis;
3. faza de transbordare intermediară – operaţiunile efectuate în punctele caracteristice de
transbordare;
4. faza de sosire – operaţiunile înregistrate la locul final al transportului.
Trenurile se înscriu în funcţie de prioritate şi de rangul lor.
În raport cu importanţa lor în circulaţie, trenurile se împart în următoarele ranguri:
 rangul 1 – trenuri cu mers special;

2020-2021
 Universitatea tehnică ”Gheorghe Asachi„ Iași
Facultatea de Mecanică
Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere
Sistemica Transporturilor Autopropulsate

 rangul 2 – trenuri exprese şi rapide;

 rangul 3 – trenuri eccelerate de călători;
 rangul 4 – trenuri de persoane şi trenuri cursă;
 rangul 5 – trenuri militare, mixte, trenuri de călători şi accelerate de mărfuri;
 rangul 6 – trenuri directe de mărfuri;
 rangul 7 – trenuri locale de mărfuri şi trenuri convoaie .

Mijlocul de transport feroviar este vagonul.

Vagoanele, în funcţie de caracteristica transportului, pot fi:

• vagoane de călători – vagoane de clasa I şi II, vagoane de dormit clasa I şi II, vagoane restaurant;
• vagoane de marfă – vagoane acoperite, dezgolite, vagoane platformă, vagoane cisternă;
• vagoane speciale – vagoane frigorifice, izoterme, vagoane pentru vietăţi.

3. Transportul aerian
Transport aerian a încetat de mult să mai fie un mijloc de transport luxos și prohibitiv. Astăzi
el este preferat de cei care vor să se deplaseze repede și de cei care au de transportat mărfuri perisabile
sau de mare valoare. Pentru transport se folosesc atât avioane mixte, pentru pasageri și mărfuri, cât și
avioane speciale pentru transportul mărfurilor. Din punct de vedere comercial, avioanele pot fi
încărcate în regim de linie, ceea ce implică un trafic regulat, și în regim de charter (curse neregulate),
curse pe bază de contracte între companiile aeriene și diferiți beneficiari ce doresc să exploateze pe o
perioadă determinată avioanele luate în chirie.
Decolarea și aterizarea avioanelor se poate face numai pe aerodromurile civile autorizate.
Aerodromul este o suprafață de teren sau de apă destinată a fi utilizată pentru sosirea, plecarea și
manevrarea la sol a aeronavelor. Aeroportul este aerodromul deschis operațiunilor comerciale.
Transportul aerian efectuează deplasarea în spațiu a bunurilor și oamenilor cu ajutorul aeronavelor.
Printre particularitățile tehnico-economice ale transportului aerian se numără:

 rapiditatea - este caracteristica esențială a transportului aerian. Aceasta este evidențiată de

viteza mare de deplasare a aeronavelor ce nu poate fi egalată de niciun alt mijloc de transport;
 regularitatea - constă în aceea că transportul aerian se efectuează după un program precis în
orice perioadă a anului, atât ziua, cât și noaptea;
 oportunitatea – se referă la faptul că acest mod de transport pune la dispoziția celor interesați,
oricând și oriunde sunt amenajate puncte terminale, cel mai modern mijloc de transport.
Transportul aerian a revoluționat transportul global, reducând dramatic timpul necesar călătoriei pe
mari distanțe. Călătoriile peste oceane, care ar fi putut dura săptămâni sau chiar ani, acum pot fi făcute
în câteva ore.
Avioanele sunt vehiculele mai grele decât aerul, care folosesc aripi pentru a produce portanță.
Avioanele transportă oameni, mărfuri, poștă etc. Avionul a revoluționat de asemenea și războiul.
Multe descoperi în domeniul aeronauticii, cum ar fi motorul cu reacție, au fost descoperite de savanți
și ingineri militari.
Dezvoltarea tehnologică a produs avioane mai mari, mai rapide și mai durabile. Introducerea
motorului cu reacție în 1941 a ajutat la inaugurarea avioanelor cu reacție în zborurile comerciale de
după cel de-al doilea război mondial. Primul zbor al unui avion comercial cu reacție în S.U.A. a avut
loc în 1958 și a fost făcut de către un Boeing 707. Boeing-ul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de
peste 300 de locuri, a intrat în serviciu în 1970. Supersonicul francez Concorde și-a început serviciul
în 1972.
Elicopterele obțin portanță de la un set de palete rotoare, și nu de la aripi fixe, așa cum se
întâmplă la avioane. Elicopterele sunt folosite în orașe pentru a transporta călătorii din zonele
suburbane la aeroporturi. Elicopterele asigură de asemenea evacuare medicală și acces la zone greu de
ajuns, cum ar fi platformele petroliere și regiunile muntoase. Elicopterele sunt de asemenea

2020-2021
 Universitatea tehnică ”Gheorghe Asachi„ Iași
Facultatea de Mecanică
Departamentul de Inginerie Mecanică și Autovehicule Rutiere
Sistemica Transporturilor Autopropulsate

importante vehicule militare. Forțele militare le folosesc pentru transportul de mărfuri, evacuare
medicală și pentru luptă.

4. Transportul naval
Transportului maritim îi revine un rol esențial în realizarea circulației mărfurilor, atât din punct de
vedere cantitativ cât și ca operativitate, rol conferit de aspecte cum ar fi:
 costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care pot fi transportate;
 caracterul complex și diversificat al schimburilor comerciale;
 creșterea numărului de participanți la aceste schimburi; dar daca este sa discutam strict despre
transportul de peroane pe mare trebuie să ținem cont de trasee, mijloc de transport, scopul
transportului.
Daca este să vorbim despre scop, în cele mai multe cazuri alegem transportul naval deoarece:
- fie nu exista alt mijloc de a ajunge în locul dorit;
- fie sunt vacanțele petrecute pe anumite vase, așa numitele vase de croaziera (ex. Oasis – cu o
capacitate de 5408 pasageri și 2164 de membrii ai echipajului).

2020-2021