COLEGIUL TEHNIC RADAUTI

Nr:_____din____

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

PROFESIONALE PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALA

NIVEL III
-SESIUNEA iunie 2014-

Calificare:TEHNICIAN TRANSPORTURI

Tema:INCARCAREA,DESCARCAREA SI TRANSPORTAREA
MARFURILOR
Elev:CIOBAN MARCEL
Clasa: a-XII-a J
INDRUMATOR:Ing.Botezat Dorel

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DESPRE INCARCAREA/DESCARCAREA

MARFURILOR
1.1 Timpi acordati pentru operatiile de incarcare/descarcare

1.2 Organizarea manipularilor la locurilor de incarcare/descarcare

CAPITOLUL 2 MECANIZAREA MANIPULARILOR

CAPITOLUL 3 TRANSPORTUL MARFURILOR

3.1 Sisteme de asigurarea a marfurilor in timpul transportului
3.2 Autovehicole pentru transportul de marfuri
3.3 Modul de ambalare al marfurilor

CAPITOLUL 4 - NORME DE SANATATE SI SECURITATE A MUNCII

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

Lucrarea de fata are drept scop analiza modului de incarcare, descarcare si transport a
marfurilor. Pentru aceasta proiectul este structurat in capitole si subcapitole ce cuprind aspecte
teoretice cu privire la subiectul abordat.
Primul capitol are rolul de a ne familiariza cu notiuni legate de incarcarea si
descarcarea marfurilor, notiuni precum timpii acordati pentru operatiunile de incarcare, ritmul
de lucru, ritmul de mers al autovehicolelor etc.
Cel de al doilea capitol prezinta atat teoretic cat si practic modul in care se realizeaza
manipularea la incarcare si descarcare a marfii. Astfel manipularea poate fi realizat manual,
mecanizat sau automatizat asa cum este descris in acest capitol.
Capitolul trei arata modul in care sunt transportate marfurile dupa ce acestea au fost
incarcate specificand sistemul de asigurare a marfurilor in functie de natura lor, modul de
ambalare a acestora si nu in ultimul rand autovehicolele care sunt destinate transportului de
marfuri.
Ultimul capitol al lucrarii prezinta normele de securitate si sanatate in munca, norme
fara de care nu se poate realiza nicio activitate in conditiile legii.

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DESPRE INCARCAREA/DESCARCAREA

MARFURILOR

1.1 Timpi

acordati pentru operatiile de incarcare/descarcare

Transportul rutier este o forma de transport terestru si totodata un subsistem al

sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea in spatiu a marfurilor si
persoanelor cu ajutorul autovehiculelor (remorci ,trailere etc).
Autovehiculele se caracterizeaza printr-o mobilitate deosebita, nefiind legate de
instalatii speciale fixe cum este cazul in transportul feroviar de pilda (linii de cale
ferata, depouri, triaje etc). Datorita acestui fapt, ele pot patrunde in locuri unde alte
mijloace de transport nu au accesibilitate, constituind o componenta indispensibila a
transporturilor multimodale. Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi
directe de la furnizor si pana la beneficiarul marfurilor din tara sau strainatate,
evitandu-se transportarile pe parcurs si consecintele acestora: manipulari costisitoare;
pierderi cantitative si calitative; rataciri de colete; sustrageri etc.
Din punct de vedere al continutului incarcaturii:
a. transport de marfuri;
b. transport de calatori;
c. transport de bagaje;
d. transport de posta, etc.
In ceea ce urmeaza ne vom ocupa in mod expres de transportul de marfuri cuprinzand
notiuni legate de incarcarea si descarcarea acestora.
Timpul de incarcare-descarcare este convenit de comun acord intre partile
contractante, iar depasirea acestuia din cauze care nu pot fi imputabile carausului da
nastere la penalizari de intarziere stabilite conform contractului. In practica curenta din
tara noastra aceste penalizari se numesc taxe de stationare. Timpul de incarcaredescarcare se suspenda in afara programului oficial de lucru al expediatorului
respectiv destinatarului. Daca se lucreaza pe timpul noptii sau in zilele
nelucratoare cu acordul carausului timpul respectiv nu conteaza ca timp de incarcaredescarcare decat daca partile au convenit in mod expres acest fapt.
Timpi normai i timpi liberi pentru ncrcare i descrcare
Paralel cu crearea bazei tehnico-materiale corespunztoare executrii operaiilor de
ncrcare-descrcare a autovehiculelor, se reglementeaz duratele maxime pe care le
pot avea aceste operaii.
Timpii normai (duratele normate) se utilizeaz ca elemente de dimensionare a tarifului
pentru prestaiile executate i a retribuiei personalului. Datorit acestei funcii, timpul normat

reprezint un puternic instrument de cointeresare a unitii de transport i a personalului

angajat pentru reducerea duratei operaiilor de ncrcare-descrcare.
Normele de timp de staionare a autovehiculelor la ncrcare i descrcare sunt stabilite n
dependen de:
modul de efectuare a operaiilor de ncrcare-descrcare;
tipul mainilor i mecanismelor de ncrcare-descrcare utilizate;
tipul i capacitatea de ncrcare a autocamionului;
caracteristica mrfii i modul de prezentare al ei la transport.
n diagrama urmtoare se prezint o structur posibil a timpului de staionare la punctul de
descrcare ncrcare a unui autovehicul
La determinarea componentelor timpului de staionare a mijloacelor de transport se are n
vedere c ncrcarea i descrcarea se efectueaz fr intrarea autovehiculului n puncte tere.
Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de ncrcare deplin a
autovehiculului este necesar ca norma de timp la ncrcarea unei tone de marf
s se nmuleasc la capacitatea autovehiculului.
La stabilirea normelor de timp la ncrcare-descrcare manual a mrfurilor se
ia n considerare un anumit numr de hamali, astfel nct acetia s
ndeplineasc limitele date. La utilizarea modului mecanizat de ncrcare i
descrcare la automobile cu dub, normele de timp pot fi mrite cu 10% (n
comparaie cu autovehiculele deschise). Pentru calcularea normelor de timp,
necesare pentru descrcarea mecanizat parial, se iau mediile dintre valorile
tabelare pentru ncrcarea manual i cea mecanizat n dependen de numrul
de operaii efectuate de fiecare parte.
Pentru staionarea autovehiculului la ncrcarea sau descrcarea produselor
industriale sau de vnzare care necesit o atenie deosebit, la fel i produsele
n buci mici transportate n vrac sau n ambalaje mici, care necesit
numrare, normele de timp pentru ncrcarea-descrcarea unei tone de marf
pot fi mrite cu 25%.
Este permis i introducerea normelor interne pentru timp de staionare a autovehiculelor la
punctele de ncrcare-descrcare, pe baza condiiilor concrete de lucru, n urmtoarele cazuri:
- la ncrcarea autobasculantelor cu capacitate mai mare de 8 tone, cu excavatoare cu
cupa de capacitate de pn la 1 m3 i la descrcarea manual a autocamioanelor cu
capacitatea mai mare de 1 ton.
- la ncrcarea-descrcarea autocamionului cu mutarea acestuia de la un sector al
depozitului la altul, la secii diferite n raza aceluiai teritoriu etc.
la ncrcarea-descrcarea mrfurilor de gabarite sau mase mari, care necesit utilaj special
pentru fixarea lor.
Cu toate c legislaia permite introducerea normelor interne de timp, n cazul cnd acestea
sunt mai mici dect cele unice, este necesar s se utilizeze normele n vigoare.

Timpii liberi (adic timpii scutii de plata taxelor tarifare) reprezint limitele de timp n care
beneficiarii au dreptul s imobilizeze autovehiculele pentru operaiile de ncrcare-descrcare,
fr a plti un anumit tarif n acest scop. Doar dac aceti timpi sunt depii, beneficiarul va
suferi penaliti corespunztoare timpului suplimentar. n acest fel, timpul liber devine un
instrument important pentru stimularea interesului beneficiarului pentru reducerea duratei
ncrcrii / descrcrii.
Timpul total de transport/de exploatare pe un anumit traseu se stabileste cu ajutorul
relatiei:
Tt = tm + tid + tas + ts
unde:
tm = timpul de mers;
tid = timpul afectat operatiunii de incarcare/descarcare;
tas = timpul afectat pentru pregatire si asteptare;
ts = timpul de stationare pentru odihna soferului, din cauze tehnice, etc

1.2 Organizarea manipularilor la locurile de incarcare/descarcare

Caracteristicile punctelor de ncrcare-descrcare
Locurile de ncrcare / descrcare a vehiculelor sunt spaii amenajate de

regul sub form de rampe la nivelul unde vehiculul se amplaseaz la sosire

paralel, perpendicular, sau diagonal fa de frontul de ncrcare.
Frontul de ncrcare / descrcare reprezint spaiul minim de acces, necesar
vehiculelor la locurile de ncrcare sau descrcare a vehiculelor rutiere sau
feroviare.

Mai multe locuri de ncrcare-descrcare formeaz un punct de ncrcare / descrcare.

Punctele de ncrcare / descrcare reprezint amplasamente permanente, special amenajate
pentru efectuarea operaiunilor de ncrcare / descrcare i unde se ntocmesc formele de
primire sau expediere a acestora.
Punctele de ncrcare pot ndeplini i funciile de:
pstrare / depozitare;
pregtire;
sortare.
Punctele de ncrcare pot fi:
permanente, la care operaiile de ncrcare / descrcare se desfoar n perioade mari
i nentrerupte de timp (de exemplu la unitile economice din domeniul produciei de
bunuri industriale).
temporare (de exemplu la strnsul roadelor, pe durata funcionrii unui antier etc.).
Punctele de ncrcare-descrcare trebuie s aib:
1. Drumuri de acces;
2. Suprafee pentru manevrarea mijloacelor de transport care trebuie s dispun de:
cntare, sistem antiincendiar, paz;

 zone de stocare;
edificii de uz casnic i

servicii;
spaii interioare de
depozitare.
Punctele de ncrcare-descrcare pot include unul sau mai multe posturi de ncrcare,
descrcare echipate cu mijloace de manipulare a mrfurilor: crucioare, transpalete,
electrocare, electrostivuitoare sau motostivuitoare, macarale de diferite tipuri (turn, capr,
pod) etc.
Posturile pot fi:
nemecanizate (manuale);
mecanizate;
complexe;
automatizate.
n cazul vehiculelor rutiere, exist trei scheme a amplasrii
acestora la rampa de ncrcare:
a. n trepte;
b. perpendicular pe front (prelucrare prin spate);
c. paralel cu frontul (lateral);
Aezarea paralel permit o manevrare a automobilelor mai
uoar, dar prezint dezavantajul c necesit rampe lungi.
Aezarea perpendicular duce la o reducere nsemnat a lungimii
rampelor, iar aezarea n trepte uureaz folosirea utilajelor de
ncrcare-descrcare, fiind mai uor accesul la caroseria
automobilului.
Pentru ca ncrcarea / descrcarea mrfurilor s se realizeze n condiii ct mai eficiente este
necesar ca organizarea acestor operaii s fie abordat din urmtoarele puncte de vedere:
capacitatea orar a unui loc de ncrcare;
numrul posturilor ce compun punctele de ncrcare-descrcare;
capacitatea orar a punctului de ncrcare-descrcare;
ritmul de lucru i capacitatea fiecrui post;
lungimea fronturilor de ncrcare descrcare;
parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marf;
ritmul mediu al sosirii / expedierii vehiculelor la / de la punctul de ncrcare-descrcare;
ntocmirea documentelor de livrare i de confirmare a transportului simultan cu ncrcareadescrcarea mrfurilor.
Tratarea acestor probleme trebuie s fie astfel fcut nct s se asigure:
imobilizarea vehiculelor un timp ct mai scurt;
accesul uor al vehiculelor la postul de ncrcare-descrcare i aezarea sa n poziii ct
mai convenabile;
posibilitatea aezrii ncrcturii n condiii de valorificare integral a suprafeei i
volumului caroseriei.

CAPITOLUL 2 MECANIZAREA MANIPULARILOR LA INCARCARE

DESCARCARE
Mijloacele utilizate la ncrcarea descrcarea, transbordarea sau transvazarea mrfurilor
transportate se aleg n funcie de urmtoarele criterii:
natura mrfurilor ce se transport (produse solide sau lichide, acide sau baze, cu sau
fr risc de vtmare
forma i dimensiunile elementelor componente (n vrac, n buci mari sau mici, grele sau
voluminoase, n stare granulat sau pulverulent etc.);
felul ambalajului (saci, colete, butelii, containere etc.);
modul de aezare n depozit (n grmezi, n stive, paletizate sau nu etc.);
tipul mijlocului cu care urmeaz s se realizeze transportul;
cantitatea mrfurilor manipulate n unitatea de timp.
Manipularea poate fi realizat manual, mecanizat sau automatizat

Manipularea manual se realizeaz n acele puncte de ncrcare sau descrcare n

care volumul mrfurilor de manipulat este mic, iar specificul acestor mrfuri permite
operarea cu ajutorul braelor (au volum i mas mic, ambalaje nepericuloase i fr
risc de vtmare). La manipularea manual a mrfurilor sunt necesare unelte i alte
mijloace ajuttoare: lopei, furci, rngi, chingi, frnghii, podee etc.
Manipularea manual se poate executa i n paralel cu manipularea mecanizat, n locurile
de ncrcare descrcare n care nu se poate introduce o mecanizare complet.
Pentru mecanizarea lucrrilor de ncrcare, transbordare, transvazare i descrcare se
utilizeaz diferite mecanisme, utilaje i instalaii. Clasificarea acestora se poate face poate
face dup mai multe criterii.
n funcie de micarea posibil a sarcinii, mijloacele de manipulare pot fi:
cu micare de translaie (de exemplu, macaralele-capr, autostivuitoarele,
ascensoarele, transportoarele cu band etc.);
cu micri combinate de translaie i rotaie (de exemplu, excavatoare,
automacarale, autoncrctoare etc.)
n funcie de direcia deplasrii, avem mijloace de manipulare:
pe vertical;
pe orizontal;
sub un anumit unghi;
combinat.
Dup regimul de lucru, avem utilaje de manipulare:
cu acionare intermitent, la care pentru ncrcarea sau descrcarea
ncrcturii sunt necesare un numr oarecare de porniri i opriri, inclusiv
deplasarea ncrcturii, n cadrul unui ciclu complet de lucru al utilajului
respectiv (stivuitoare, escavatoare, automacarale etc.)
cu acionare continu, la care ncrctura se deplaseaz n mod continuu, de la
punctul de ncrcare la punctul de descrcare (transportoare cu band)
Dup operaiile realizate, avem:
grupa instalaiilor de ridicat, format din
9

- mecanisme de ridicat, care sunt mijloace de ridicat de complexitate redus,

cu aciune periodic i care n general au un singur mecanism, cel de
ridicare (vinciuri i cricuri cu cremalier, cu urub, hidraulice; palane manuale
i electropalane; platforme ridictoare manuale etc.);
- macarale, care sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin
ridicarea neghidat pe vertical i deplasarea pe orizontal;
- ascensoare, care sunt maini cu aciune periodic, destinate pentru ridicarea
sarcinilor pe ghidaje)
grupa instalaiilor de transport continuu, format din
- transportoare, destinate deplasrii sarcinilor pe o traiectorie determinat, prin
acionarea mecanic continu a organului lor activ; pot fi:
cu organ flexibil (transportoare cu band; transportoare cu plci;
transportoare cu lan; transportoare cu raclete; transportoare cu cupe;
transportoare suspendate; scri rulante)
fr organ flexibil (transportoare gravitaionale; transportoare cu
rulouri; transportoare elicoidale sau necuri; transportoare oscilante;
tuburi rotitoare pentru transport)
- transbordoare, care sunt mecanismelor deplasabile cu aciune continu,
destinate lucrrilor de ncrcare-descrcare a sarcinilor sub form de mase
granuloase (transportoare deplasabile; ncrctori mecanici; ncrctori auto)
- dispozitive auxiliare, care sunt destinate s deserveasc funcionarea
diferitelor categorii de maini de transportat: planuri nclinate, buncre,
nchiztori, alimentatori, descrctori de buncre, cntare etc.
grupa instalaiilor pentru transporturi terestre i suspendate, format din
- crucioare fr ine, destinate deplasrii sarcinilor pe ci fr ine
(crucioare manuale; electrocare; motostivuitoare; electrostivuitoare);
- instalaii de manevr i deplasare prin rulare destinate pentru deplasarea n
interiorul unitii a vagoanelor i vagonetelor de cale ferat (cabestane; trolii
de manevr; platforme turnante; dispozitive de ntoarcere);
- cile suspendate, destinate pentru deplasarea pe ci suspendate (ine,
cabluri) a unor crucioare care poart sarcina.
Accesoriile i dispozitivele pentru prinderea i suspendarea sarcinii se
construiesc ntr-o mare varietate constructiv, n funcie de caracteristicile sarcinii manipulate
i ale mecanismului de manipulare. Iat cteva exemple:

crlige i
inele (ochiuri)

organe flexibile (lanuri, funii, benzi)

dispozitive pentru sarcini vrsate (jgheaburi, graifere)

dispozitive pentru prinderea i manipularea unor corpuri cilindrice

a. + f. bare i evi de oel (n poziie orizontal)
b. + e. evi din beton (n poziie orizontal)
c. colaci de tabla (n poziie vertical)

10

d. role de tabl (n poziie orizontal)

cleme pentru prinderea i manipularea plcilor pe orizontal
- pe vertical
- pe orizontal i pe vertical
- pe vertical

magnei pentru prinderea i manipularea

- plcilor pe orizontal i vertical
- plcilor i barelor cilindrice de oel pe orizontal

11

dispoziti
cu furci
pentru
ridicat
palei la

ve

manipularea cu macarale
cu echilibrare manual
.cu echilibrare automat

dispo

zitive
pentru
ncrcturi rectangulare cu dou fee verticale paralele (containere, lzi etc.

grinzi (traverse) de ridicare

Cricurile i vinciurile sunt dispozitive de ridicare a sarcinilor la nlime mic fr

organ flexibil pentru ridicare.
Cele mai utilizate sunt cricul cu cremalier i clichet, vinciul mecanic (cu urub), n care
urubul este ridicat prin rotaia sa sau prin rotaia unei piulie fixat pe suport, ca i vinciul
telescopic cu urub, care opereaz prin aciunea a dou sau mai multe uruburi concentrice,
urubul extern rotindu-se n piulia fixat pe suport.
Exist de asemenea cricuri i vinciuri hidraulice sau pneumatice, al cror organ activ este un
piston mpins ntr-un cilindru prin presiunea fluidului comprimat cu ajutorul unei pomp cu
lichid sau al unui compresor, ncorporat sau nu n aparat.

12

Palanele sunt mecanisme de ridicat, mai mult sau mai puin complexe, care combin
un sistem de fulii legate prin cabluri sau lanuri cu un dispozitiv demultiplicator (roi
diametre diferite, roata dinat i urub fr sfrit, tren de angrenaje etc.)

Troliile i cabestanele sunt instalaii pentru ridicarea i tragerea sarcinilor mai

mari. Troliile sunt formate dintr-un tambur orizontal cu clichet, acionat
manual, hidraulic, pneumatic sau electric, pe care se nfoar un cablu
sau un lan. Cabestanele sunt trolii simple cu tambur vertical.

crucioare cu dispozitive de ridicare sunt dispozitive care pot culisa pe

o grind, asigurnd deplasarea pe orizontal a unei sarcini.

13

Transportatoarele sunt utilaje destinate transportrii materialelor n vrac, buci

izolate, materiale ambalate n lzi sau n buci de lungimi diferite.
Transportoarele sunt utilaje cu funcionare continu ce efectueaz transportul materialelor n
flux nentrerupt i, n general, ntr-un singur sens.
Transportoarele cu organ flexibil de rulare se caracterizeaz prin prezena unui organ de
traciune flexibil fr sfrit care execut o micare continu primit de la organul de
acionare, transmind astfel fora necesar pentru deplasarea sarcinii
Celelalte tipuri de transportoare nu au organ flexibil de traciune, fora necesar deplasrii
sarcinii realizndu-se prin diferite piese rigide (cilindrii, tuburi, jgheaburi).

Transpaletele sunt echipamente destinate manipulrii mrfurilor

paletizabile, pe suprafee fr denivelri.

14

Exist o mare varietate constructiv de transpalete, principalele

elemente de difereniere innd de:
tipul de acionare (manual, electric,
hidraulic)
plaja de valori pentru nlimea de ridicare i
pentru sarcina manipulabil;
tipul de distribuie (orizontal sau vertical)
sau posibilitatea de translaie lateral;
elementele constructive (catarg, platforma,
cntar, scaun pentru operator etc.)
Crucioarele manuale i lizele sunt
vehicule folosit la transporturi de sarcini
relativ mici (pn n 500 kg), pe distane scurte i terenuri orizontale sau
cu decliviti mici. Liza este un crucior cu dou roi folosit pentru
transportul topurilor, baloturilor i sulurilor.
Pentru deplasarea mrfurilor pe distane mai mari se folosesc electrocarele, care utilizeaz
energia electric produs de acumulatoare electrice sau motocare, nzestrate cu motoare cu
ardere intern.

Electrostivuitoare i motostivuitoarele sunt mijloacele de manipulare a

mrfurilor cele mai rspndite, datorit posibilitilor acestora de a realiza o
legtur direct ntre liniile de fabricaie sau depozitele de expediie i
mijloacele de transport.
La utilizarea transpaletelor, crucioarelor i stivuitoarelor pentru ncrcarea / descrcarea
remorcilor, containerelor sau transcontainerelor sunt necesare rampe, podee sau sisteme de
andocare cu egalizatoare de rampe, astfel nct nivelul la care se afl mrfurile s fie ct
mai aproape de nivelul platformei vehiculelor.

. Macaralele sunt instalaii de ridicat utilizate la manipularea sarcinii prin

ridicare neghidat pe vertical i deplasarea pe orizontal.
Gradul de complexitate al unei macarale depinde de numrul micrilor i de mijloacele cu
care se realizeaz aceste micri, adaptate n general la necesitile tehnologice ale fluxului
de lucru n care este integrat macaraua.

15

CAPITOLUL 3-TRANSPORTUL MARFURILOR

3.1

Sisteme de asigurare a marfurilor in timpul transportului

Gruparea mrfurilor

Activitile de manipulare ridic ntr-o msur mai mare sau mai mic costul total al
transporturilor. n vederea eficientizrii procesului de transport n general i a activitilor de
manipulare n special, se poate aciona n dou moduri:
16

 eliminarea manipulrilor inutile;

mrirea volumului de marf manipulat.
Primul mod ine de optimizarea organizrii, coordonrii, conducerii i controlului
manipulrii. Al doilea mod se realizeaz prin gruparea mrfurilor ntr-o unitate de ncrctur.
Unitatea de ncrctur este rezultatul gruprii mrfurilor ntr-un tot unitar i coerent
n limita unor dimensiuni i mase, format din mrfuri ambalate sau neambalate, din unul sau
mai multe produse, identice sau diferite, care pstreaz un caracter de permanen pe
perioada activitilor de manipulare, transport i depozitare, de la locul de formare pn la
utilizare.

Mijloacele de grupaj reprezint dispozitivele i echipamentele utilizate la

formarea unitii de ncrctur. Ele se mpart n dou categorii:

dispozitive suport pentru mrfuri;

echipamente de arimare pe suport a mrfurilor.
Dispozitivele suport sunt:
de forme i dimensiuni prestabilite;
n general standardizate;
n general refolosibile;
apte a fi manipulate cu mijloace manuale i / sau mecanizate de manipulare;
capabile de a cuprinde i a purta o anumit cantitate de mrfuri.
n tehnologia modern de transport de ntlnesc dou categorii de dispozitive suport
standardizate: paletul i containereul, dar se utilizeaz i alte categorii de dispozitive, n
general nestandardizate (diferite tipuri de cutii i lzi).
-

Ca echipamente de arimare a mrfurilor n i pe dispozitivele suport, cele mai

folosite sunt: chingile, slingurile, folia termocontractibil, srma de balotare, lanurile i
cablurile, penele, pernele gonflabile, rigle etc.
Tehnologiile de grupare a mrfurilor cele mai utilizate sunt:
pachetizarea;
paletizarea;
containerizarea.
Aceste tehnologii permit transportul n mas a mrfurilor, cu toate modurile, cu costuri
minime i timpi redui pentru operaiile de transbordare, ncrcare i descrcare.
Pachetizarea reprezint gruparea mai multor mrfuri , de acelai fel sau diferite,
ambalate sau neambalate, ntr-un tot unitar ce poate constitui n acelai timp i unitate de
manipulare i transport.

Pentru pachetizare se utilizeaz n general urmtoarele elemente de fixare:

slinguri (din poliester sau material textil);

17

 chingi (din

poliester sau

material textil);

srme i benzi de balotare (la acestea se impune protejarea locurilor prin care trece
srma sau

banda).

Exist i situaii n care se procedeaz la pachetizarea special. Acest sistem

necesit elemente speciale de prindere i imobilizare cum ar fi: scnduri marginale, de
distanare, rigle, elemente metalice de legtur, poliester, folii, benzi etc.

Mrfurile pretabile la pachetizare sunt: cheresteaua, hrtia, textilele, evile, tabla i

laminatele, geamurile i parbrizele, materialele de construcii etc.
Pentru protecia pachetelor i ambalajelor la aciunea concentrat a benzilor de
arimare pretensionate se utilizeaz piese de col din cauciuc, metal, plastic etc.

Paletizarea reprezint gruparea mai multor uniti de marf, ambalate sau nu,
pe un singur suport numit palet sau palet.

18

 Paletul este platform de ncrcare, cu sau fr perei, cadre sau montani, format
din dou plci unite ntre ele prin antretoaze, sau dintr-o plac ce se sprijin pe dou
picioare, supori sau role a cror nlime min s permit manipularea cu utilaje cu
furci, instalaii de prindere n cablu i crlig sau cu mijloace automatizate

Paleii (sau paletele) se clasific din punctul de vedere al:

1. utilizrii
- de uz general (destinate unei game variate de mrfuri)
- speciali (de exemplu, palete pentru butoaie, palete rezervoare)
2. formei: plani cu sau fr aripioare; cu montani; cu cadre sau perei; lzi (boxpalei)
3. accesului i mobilitii:
- cu role
- cu dou sau patru intrri
- reversibile sau nereversibile
4. materialului din care sunt confecionate: lemn; mase plastice; oel; fonta; aluminiu
Arimarea produselor pe palete se face cu ajutorul chingilor, benzilor metalice sau din
material plastic i, cel mai des, cu folie termocontractibil.

Main de ambalat n folie termocontractibil

Main
automata orizontal
pentru paletizare cu banda PP si PET
Containerizarea i transcontainerizarea constau n gruparea mrfurilor ntr-o
construcie cu caracter permanent numit container.

19

 Containerul este un mijloc de grupaj, avnd o construcie cu caracter permanent,

suficient de rezistent, care permite o utilizare repetat, fr refacerea pe parcurs a
ncrcturii, avnd un volum interior minim de 1m2.
Containerele pot fi clasificate dup mai multe criterii:

dup capacitatea de ncrcare

-

container mic (cu volum interior util de 1-3 m2)

container mijlociu (cu volum interior util de 3-7 m2)
container mare (cu volum interior util mai mare de 7 m2)
transcontainer (cu mas brut maxim cuprins ntre 10 i 30t)

dup destinaie:
- containere de uz general (universale), care servesc la
transportul unei game largi de mrfuri i nu comport nici un fel
de amenajri speciale;
containere speciale, care au particulariti constructive i amenajri speciale cerute
de natura mrfurilor sau de necesitatea adaptrii la un anumit mijloc de transport; la
rndul lor acestea se clasific n:
containere speciale individuale, destinate depozitrii i transportului unui singur fel
de produs, cu proprieti fizice i chimice, condiii de transport i de manipulare
deosebite (gaze lichefiate, acizi industriali etc.);
containere speciale de grup, destinate pentru transportul i depozitarea unei grupe
restrnse de produse cu proprieti sau condiii de transport i de depozitare
asemntoare (crmizi, uleiuri, ngrminte chimice etc.)
containere izoterme, refrigerante, frigorifice sau calorifice, care sunt prevzui cu
podea, acoperi i perei termoizolani, astfel nct s fie evitat schimbul de
cldur ntre interior i exterior; sunt destinate transportului mrfurilor uor
alterabile;

containere cistern (rezervor), pentru transportul fluidelor

containere pentru produse pulverulente i sub form de granule, prevzute special

cu dispozitive speciale de umplere i golire
containere speciale suple, realizate din materiale rezistente i uor flexibile sub
form de burduf), care dup golirea coninutului ocup un spaiu restrns.
dup modul de transport, categoria de mrfuri transportate i caracteristicile fizice ale
containerelor, acestea pot fi:
- de suprafa, folosite de mijloacele de transport rutiere,
feroviare i navale;
- pentru transporturile aeriene, care au dispozitive compatibile
cu sistemul de prindere instalat pe aeronave, precum i o

20

structur a bazei de form plan care permite manipularea

este containerul de tip iglu

pe ci cu role; foarte utilizat

dup felul construciei: containere acoperite sau descoperite (cu prelat, fr prelat sau
cu acoperi rabatabil)
dup materialul folosit: containere din metal, mase plastice, lemn etc.
ntre containerizare i transcontainerizare, ca tehnologii de transport, sunt urmtoarele
deosebiri:
mrimea mijloacelor de grupaj (capacitatea util de ncrcare a unui transcontainer este
mai mare dect a unui container obinuit);
la transcontainerizare modurile de deplasare sunt specializate i mai compatibile;
modul de ncrcare este mecanizat;
transbordarea se realizeaz numai cu instalaii speciale

Transcontainerizarea are urmtoarele avantaje:

- permite depozitarea pe vertical sub cerul liber, contribuind mai bine la utilizarea
spaiilor de depozitare;
- economisete formele importante de investiii prin faptul c nu necesit spaii de
depozitare;
- reduce cheltuielile cu manipularea i depozitarea mrfurilor;
asigur transportul din poart n poart

Dezavantajul cel mai important al

transcontainerelor este faptul c necesit mijloace
tehnice speciale pentru transportare i manipulare.
Transcontainerele sunt prevzute cu piese de col turnate din oel, care permit:
prinderea cu uurin a transcontainerelor n scopul manipulrii lor, n special la
transbordarea lor ntre mijloacele de transport ce aparin unor moduri diferite;
fixarea transcontainerelor, cu ajutorul unor zvoare, pe mijloacele de transport;
cuplarea transcontainerelor ntre ele n cazul stivuirii.
n numr de opt buci / transcontainer, piesele de col sunt plasate att la colurile
superioare, ct i la cele inferioare. Piesele de col sunt standardizate (n figur se prezint o
pis de col dup standard ISO).

21

Existena pieselor de col face posibil utilizarea unei game largi de dispozitive pentru
prinderea, manipularea, fixarea i stivuirea containerelor. Iat cte exemple:

22

3.2 Autovehicole pentru transportul de marfuri

Principalele elemente constitutive ale transportului rutier sunt vehiculul, calea de rulare
si instalatiile de semnalizare si dirijare. Autovehiculul poate fi construit si pentru terenuri
neamenajate si care nu au prevazute instalatii de dirijare si semnalizare, si in acest caz el poate
fi considerat ca singurul constituient al transportului rutier.
Autovehiculul
Elementele constitutive ale autovehiculului
Autovehiculele se realizeaza in prezent intr-o multitudine de variante constructive,
determinate atat de functia pe care trebuie sa o indeplineasca cat si de particularitatile pe care
le imprima firmele constructoare. Cu toate acestea, la orice autovehicul se pot distinge cateva
elemente componente similare, prezentate in figura 3.1, care in ansamblul lor definesc insasi
notiunea de autovehicul.

Fig 3.1 Elementele constitutive ale autovehiculului

Acestea sunt: structura portanta 1; puntea fata 2; puntea fata 3; motorul 4; organele de
transmisie 5; suspensia 6 si instalatia de franare (aceasta din urma nu este reprezentata in
figura).
Structura portanta, cunoscuta si sub numele de sasiu, indeplineste urmatoarele functii:
- constituie corpul la care se ataseaza puntile fata si spate;
- constituie corpul pe care se monteaza motorul si la care se ataseaza organele de
transmisie a cuplului motor la puntea motoare;
- constituie structura de rezistenta pentru structura autovehiculului, in care se
inmagazineaza sarcina utila (marfurile si calatorii).
In unele constructii, in vederea micsorarii greutatii moarte si a consumului de metal
structura portanta si suprastructura se contopesc mai mult sau mai putin. In acest sens, se
deosebesc autovehicule cu sasiu (majoritatea constructiilor), autovehicule cu structura
semiportanta (de obicei la autobuze) si autovehicule cu structura autoportanta (de obicei la
autoturisme).
Rotile pot fi simple sau jumelate. Puntea de directie are intotdeauna o roata simple pe
fiecare parte. Puntile motoare, altele decat cele care indeplinesc si functia de directionare, pot
fi cu roti simple, la autovehiculele usoare, sau cu roti jumelate, adica cu cate doua anvelope pe
ambele parti. In practica se utilizeaza o simbolizare a formulei rotilor vehiculului, care indica
numarul total al rotilor, din care cate sunt roti motoare, fara precizarea modului de compunere
a rotilor (cu una sau doua anvelope). De exemplu, simbolul 4x2 arata ca vehiculul are 4 roti
dintre care 2 sunt roti motoare, simbolul 4x4 arata ca vehiculul are 4 roti si toate cele 4 sunt
roti motoare.
Motorul indepineste functia de transformare a energiei necesare pentru locomotie in
energie mecanica. Notiunea de autovehicul (vehicul autonom) include capacitate vehiculului
de a functiona o perioada oarecare de timp, independent de sursele de energie exterioarea.
Astfel autovehiculul trebuie sa poarte cu el o anumita cantitate de energie. In majoritatea
cazurilor, energia este inmagazinata sub forma energiei chimice, cuprinsa in carburantii,
benzina sau motorina. Motorul transforma energia chimica a carburantului in energie termica,
iar apoi pe aceasta in energie mecanica.
23

Organele de transmisie au functia principala de a transmite cuplul dezvoltat de catre

motor la puntea motoare. Acestea mai indeplinesca si alte doua functii importante:
modificarea valorii cuplului dezvoltat de catre motor si cuplarea si decuplarea motorului de la
organele de transmisie (aceasta ultima functie este indeplinit de catre mecanismul numit
ambreiaj).
Suspensia indeplineste rolul de inmagazinare temporara a energiei cinetice transmisa
autovehiculului dinspre drum, datorita asperitatilor (denivelarilor) acestuia si eliberarii
temporizate a energiei spre partea suspendata a autovehiculului. In felul acesta oscilatiile
verticale ale autovehiculului sunt mult atenuate.
Instalatiile de franare care pot fi mecanice, hidraulice sau pneumatice.
Principalele categorii de autovehicule
Clasificarea autovehiculelor se poate face dupa mai multe criterii: destinatie, felul
motorului, formula rotilor etc. O prima clasificare, dupa destinatie, poate imparti
autovehiculele in: pentru calatori si pentru marfa.
Autovehicule pentru marfuri
Autovehiculele pentru transportul marfurilor se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
modul de constituire constructiva a autovehiculului, sarcina utila, destinatia si gradul de
dotare cu mijloace mecanizate proprii de incarcare-descarcare.
Din punct de vedere al modului de construire se pot evidentia autovehicule cu sasiu
simplu (cazul reprezentat in figura 3.1) si cu sasiu articulat detasabil. Acestea din urma se
numesc autovehicule cu semiremorca. Ele se compun asa cum se poate observa in figura 3.2,
din autotractorul 1 si semiremorca 2. Semiremorca se sprijina pe saua 3 a autotractorului care
permite rotirea in plan orizontal a semiremorcii, in jurul pivotului 4. Autotractorul se
realizeaza ca un derivat al autosasiului camionului de uz general, prin scurtarea lonjeroanelor
sasiului.

Fig. 3.2 Autovehicul cu sasiu articulat

In transporturile auto se utilizeaza deseori tehnica atasarii unei remorci la autocamioanele de
uz general. Vederea generala a unui astfel de autotren este prezentata in figura 3.3.

Fig3.3 Autotren
Din punctul de vedere al sarcinii utile, autovehiculele se impart in mai multe clase: pana la
1,5t, intre 3...5t, 5...8t, 8...12t si mai mari.
Sub aspectul destinatiei, autovehiculele se impart in functie de felul marfii care se transporta,
pentru care caroseria (cutia) se amenajeaza in mod corespunzator. Intre acestea pot fi amintite
camioanele lada (pentru transportul marfurilor generale), autodubele, amenajate pentru
transportul confectiilor, mobilei etc., autodube izoterme, frigorifice si refrigerente pentru
marfuri perisabile si cisterne (a se vedea figura 3.4).

24

Fig3.4 Autovehicul cisterna

Din punctul de vedere al mecanizarii operatiilor de incarcare-descarcare, principala
clasificare este aceea a impartirii in autovehicule cu suprastructura fixa si suprastructura
basculabila (camioane basculante, a se vedea figura 3.5).

Fig 3.5 Basculanta

La camioanele cu cutie fixa, de tip platforma sau lada, operatiile de incarcaredescarcare pot fi mecanizate prin instalarea unei macarale hidraulice, care in timpul mersului
se strange.
Un alt dispozitiv de mecanizare des folosit la autovehiculele lada sau autodube este oblonul
ridicator. Acesta este antrenat hidraulic, iar cinematica lui este astfel conceputa incat de la sol
pana la inaltimea platformei autovehiculului, oblonul se deplaseaza pe verticala, ramanand
paralel cu solul, iar apoi efectueaza o miscare de rabatare, pana ajunge in pozitie verticala,
inchizand cutia autovehiculului.

3.3 Modul de ambalare al marfurilor

Ambalajul
Acesta este tot o marfa. El se obtine in intreprinderi speciale, din materii prime
diferite, in forme, marimi si culori variate, in functie de produsul ambalat.
Ambalajul are influenta pozitiva asupra produsului atunci cand intruneste urmatoarele
conditii:
este bine construit ca sa poata asigura integritatea produsului;
este neutru fata de produsul ambalat;
corespunde din punct de vedere igienico-sanitar;
are insusiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimuleze
vanzarea produsului;
este usor de manipulat.
Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat si de a contribui
la mentinerea calitatii acestuia pe toata perioada folosirii lui
Paleti
Articolele individuale cantarind peste 70 Kg trebuie paletizate pentru o mai mare
stabilitate si protectie a marfurilor.

25

Fig.3.3.1 Paleti
Paleti reprezinta o platforma joasa confectionata din lemn, plastic, metal sau o
combinatie a acestor materiale care poate fi ridicata pentru a permite manipularea cu un
forklift sau cric.
Paleti din carton ondulat
Multe companii se orienteaza in prezent pentru ambalare catre paletii
din carton ondulat deoarece acestea sint acceptate pentru transportul aerian si
pot fi la fel de eficiente ca paletii din lemn. In multe cazuri, paletii din carton
ondulat sint mai usoare si mai simplu de reciclat.
Totusi, paletii din carton ondulat sunt susceptibile de a pierde din rezistenta cind sint expusi la
umezeala, in cazul in care nu sint special fabricati din carton dublat cu materiale rezistente la
apa, acest tip de ambalaj fiind necesar in cele mai multe cazuri.

La incarcarea cutiilor intr-un palet, cea mai indicata metoda este ordonarea cutiile una
deasupra celeilalte.
Lazile
Prin lazi se nteleg ambalaje inchise din toate partile, confectionate din scanduri, din
placaj, din material plastic, din metal sau din combinatii de materiale de exemplu: lemn/carton
ondulat. Pentru a preveni pagubele la alte marfuri, trebuie ca balamalele, inchizatorile,
mijloacele de apucare si altele, pe cat posibil, sa fie incastrate, iar cuiele si suruburile sa nu
iasa. Benzile de balotare de otel si din material plastic asigura o mbunatatire substantiala a
rezistentei unei lazi. Lazile grele trebuie sa fie prevazute, pe suprafata de asezare, cu traverse
de lemn care sa permita manipularea cu ajutorul stivuitoarelor. Sipcile de intarire a fundului si
a capacului vor fi fixate cu dispozitive de intrepatrundere adecvate pentru a asigura o buna
stabilitate a lazilor stivuite.
Lazile sunt indicate pentru ambalarea marfurilor grele sau fragile. Eficacitatea
ambalajului nu depinde numai de soliditatea lazii, dar n aceeasi masura si de atentia care
esteacordata ambalarii din interior (asigurare, impanare).
Fig.3.3.2 Model de lada

26

 Ambalajul exterior
Ambalajul exterior inconjoara marfurile cu un strat protector. Astfel de
ambalaje pot fi extrem de variate, in functie de necesitatile clientului

Cutiile care nu sint umplute la capacitate se vor sfarama sub greutatea celorlalte cutii din
palet. O cutie poate sustine de 4 pana la 5 ori propria greutate. Spatiile goale din cutii vor
reduce rezistenta la suprapunere si pot conduce la deteriorari, precum si la instabilitatea
paletului. Inainte de a inchide si sigila cutiile, asigurati-va ca toate spatiile goale au fost
umplute cu material de umplere corespunzator, cum ar fi polistiren expandat, carton ondulat,
etc.

27

CAPITOLUL 4 NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII

Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere cuprind prevederi
de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca n activitatile de
exploatare a autovehiculelor.
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare
existente n cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca
(executant- sarcina de munca- mijloace de productie- mediu de munca).
Se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice care utilizeaza n activitatea
de exploatare mijloace auto.
Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale
de Protectie a Muncii si, selectiv, cu prevederile Regulamentului pentru aplicarea Decretului
328/1966 privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea
contraventiilor n acest sector, cu modificarile ulterioare si ale Conditiilor tehnice pentru
vehicule rutiere n vederea admiterii n circulatie pe drumurile publice din Romnia, nr. 158 /
17.04.1994 ale Ministerului Transporturilor si nr. 380 / 18.04.1994 ale Ministerului de Interne.
Conducatorii auto vor supraveghea ca ncarcatura sa fie repartizata uniform pe
platforma autovehiculelor, precum si respectarea tonajului si gabaritului.
Conducatorul autovehiculului care efectueaza transportul va verifica la plecarea n
cursa si n parcurs modul cum a fost legata ncarcatura. Se interzice plecarea n cursa daca
acesta constata ca ncarcatura nu a fost legata corespunzator.
Asezarea marfurilor n autovehicule se va face astfel nct sa fie asigurata stabilitatea
lor n timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de asezare si de ancorare a
ncarcaturii revine unitatii la care se face ncarcarea. Conducatorul auto va refuza efectuarea
transportului daca aceasta nu ndeplineste conditiile de tonaj si/sau gabarit. n cazul
ncarcaturilor formate din lazi, butoaie, cutii sau colete, se interzice sa se lase locuri goale
ntre acestea. La nevoie, ntre rnduri se vor pune chituci sau sipci de lemn.
La transportul pieselor si materialelor cilindrice, cu volum si greutate mare, acestea se
vor fixa de catre expeditor cu juguri care se fixeaza de platforma caroseriei. Cnd ramn spatii
pe platforma caroseriei, se va asigura ncarcatura mpotriva deplasarii.
n caroseria autocamioanelor se pot transporta mpreuna cu ncarcatura numai
ncarcatorii sau nsotitorii marfurilor prevazuti n foaia de parcurs, cu obligatia sa nu
calatoreasca deasupra ncarcaturii sau n picioare si sa nu fumeze. Pentru transportul lor se
amenajeaza un spatiu prevazut cu banca fixata rigid de platforma, n partea din spate a
caroseriei.
Este interzis sa se transporte persoane pe partile laterale ale caroseriei, n picioare, n
caroserie, pe scari, precum si n remorci, sau deasupra ncarcaturii.
Este interzis sa se transporte n caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care se
afla n stare de ebrietate.
Se interzice urcarea sau coboarea persoanelor n timpul mersului.
Se interzice accesul la locul de ncarcare - descarcare al autovehiculelor, persoanelor
care nu au nici o atributie la aceste operatii.
ncarcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel facuta nct conducatorul auto sa
aiba vizibilitatea necesara n mers si posibilitatea supravegherii parcursului.
La ncarcarea autovehiculelor cu ajutorul macaralelor sau excavatoarelor, se vor
respecta urmatoarele masuri:
a) ncarcarea se va face dinspre partile laterale ale autovehiculului sau dinspre partea din
spate;
b) ncarcatura va fi asezata pe platforma ct mai ncet posibil pentru a se evita socurile,
28

avariile sau accidentele;

c) conducatorul auto nu va permite stationarea de persoane pe platforma autovehiculului, n
cabina si pe scari;
d) conducatorul autovehiculului (camion, basculanta, tractor etc.) va parasi cabina si se va
ndeparta de zona de actiune a macaralei sau a excavatorului; prin exceptie, la ncarcarea cu
excavatorul a autovehiculelor prevazute cu aparatoare de cabina, se admite prezenta n cabina
a conducatorului auto. n cazul ncarcarii marfurilor care depasesc gabaritul este interzisa
prezenta conducatorului auto n cabina, indiferent de mijloacele de ncarcare utilizate si de
capacitatea autovehiculului.
Conducatorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului n
timpul ncarcarii sau descarcarii acestuia.
Marfurile care ar putea sa se mprastie n timpul transportului trebuie sa fie ambalate si
acoperite cu prelata, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu
trebuie sa permita scurgerea marfii.
n functie de felul si dimensiunile marfii transportate, precum si de lungimea
autovehiculelor n care se transporta, pentru a se efectua toate manevrele cu usurinta si fara
pericol de accidentare, la locurile de ncarcare - descarcare,beneficiarul transportului trebuie
sa asigure spatii corespunzatoare.
Marfuri grele si voluminoase
Autovehiculele si remorcile nu vor fi ncarcate cu marfuri ce pot depasi gabaritul
admis si greutatea pe osie prevazute de Regulamentul pentru aplicarea Decretului 328/1966.
Daca ncarcatura autovehiculelor depaseste gabaritul admis pentru circulatie pe
drumurile publice, transportul se va efectua numai cu aprobarea organelor Ministerului de
Interne si Regia Autonoma a Drumurilor. n aceasta situatie transportul se va efectua n
conditiile prevazute de Regulamentul privind circulatia pe drumurile publice (circulatia
autovehiculelor cu gabarite si tonaje depasite).
Marfurile ambalate pot depasi naltimea obloanelor, cu conditia de a fi asigurate prin
legare pentru a nu cadea n parcurs. Legarea marfurilor se va face n asa fel nct ambalajul sa
nu aiba muchii taioase care, n parcurs, sa poata produce taierea (roaderea) legaturilor sau
desfacerea acestora.
Operatiile de ncarcare si descarcare a pieselor grele si voluminoase n si din
autovehicule se vor face cu ajutorul instalatiilor de ridicat.
Manipularea greutatilor mari pe platforma autovehiculelor se va face cu dispozitive
speciale de ridicat, omologate.
Caroseria autovehiculului n care se face ncarcarea marfurilor grele trebuie sa fie
neteda si rezistenta.
Descarcarea marfurilor grele trebuie sa se faca pe suprafete nivelate si consolidate.
La ncarcarea si descarcarea marfurilor grele cu ajutorul planurilor nclinate se vor
folosi trolii. n aceste cazuri lucratorii vor pastra o distanta corespunzatoare fata de marfurile
ce se ncarca - descarca.
Obiecte cu lungime mare
ncarcatura de transportat nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport.
n cazul materialelor lungi, acestea nu trebuia sa atinga solul n timpul mersului.
Daca ncarcatura depaseste n lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului,
aceasta va fi semnalizata, ziua cu stegulet rosu n spate si cu stegulete albe n fata, iar noaptea
cu lumina rosie, care va fi fixata n partea din spate a ncarcaturii si lumini albe n fata.
ncarcarea sau descarcarea obiectelor cu lungime mare (care nu se poate face cu
macaraua) se va face pe plan nclinat, pe sine sau pe grinzi care vor fi fixate la capatul
inferior (pe pamnt) cu pene.

29

Tragerea obiectelor se va face cu odgoane ori cu trolii.

Deplasare obiectelor pe planul nclinat se va face cu ajutorul rangilor.
Operatia de descarcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va
ncepe numai dupa verificarea stabilitatii ncarcaturii pe platforma. Descarcarea se va face
succesiv, ncepnd cu rndul superior.
Marfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate
ncarcarea si descarcarea marfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate n si
din autovehicule se vor face n trepte, ncepnd de la partea superioara a stivei la descarcare
si invers la ncarcare.
Manipularea marfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai dupa ce acestea
au fost verificate sa nu aiba cuie sau capete de balot iesite, care ar putea produce taieturi.
Lazile cu geamuri se vor ncarca si descarca de pe autovehicule numai cu ajutorul
instalatilor de ridicat. Se vor folosi numai autovehicule dotate cu instalatii de ridicat.
ncarcarea si descarcarea butoaielor n si din autovehicule se vor face prin rostogolire
pe plan nclinat sau prin folosirea obloanelor ridicatoare din dotarea autovehiculelor.
Marfurile ncarcate pe paleti trebuie sa fie bine fixate, n vederea prevenirii deplasarii
sau rasturnarii.
Paletii trebuie asezati n caroseria autovehiculului cu latura mica nspre cabina
mijlocului de transport.
Paletii de dimensiuni mici vor fi stivuiti n caroserie, ntretesut.
Materiale n vrac
La ncarcarea si descarcarea materialelor pulverulente n vrac, n si din autovehicule se
va evita stationarea lucratorilor n zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari
n apropierea locului respectiv.
Se interzice transportul n vrac al materialelor toxice.
ncarcarea - descarcarea bitumului n vrac si a produselor care contin bitum, a
materialelor cu actiune fotosensibilizanta sau fotoalergizanta, precum si a acelora care au
actiune cancerigena asupra organismului, se vor face pe timpul noptii. n mod exceptional
aceste operatii pot fi efectuate si n zilele fara soare (cu nori ) sau n spatii acoperite.
Se interzice ncarcarea n autovehicule a cerealelor neaerisite.
n timpul operatiilor de ncarcare mecanizata a materialelor n vrac cu ajutorul benzilor
transportoare, greiferelor etc., lucratorii nu vor stationa n raza de actiune a acestora sau n
zona de propagare a prafului.
La ncarcarea- descarcarea minereurilor, agregatelor de balastiera, cariera etc. le este
interzis lucratorilor sa se urce n caroseria autovehiculelor sau n bena autobasculantelor
pentru a trage materialele n jos cu diferite unelte.

BIBLIOGRAFIE

30

 T. Sbora, D. erban, T. Nistorescu

Sistemul unitar al transporturilor, Editura

Scrisul Romnesc, Craiova, 1984

A. Melnic, M. Iancovici-Wolf,
S. Pavelescu, A. Osain

Sisteme de transport, Editura CD PRESS,

Bucureti, 2007

T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea, C. Straistari

Tehnologia organizrii transportului de

mrfuri, ciclu de prelegeri, Chiinu, UTM
2007

N. Boteanu

Instalaii de ridicat i transportat, note de

curs, Craiova, 2007

Monitorul Oficial

Legislaie n domeniul transporturilor

M. Poenaru, G. Rurac, P. Ormenian

Exploatarea autovehiculelor, Editura EDP

Bucureti, 1977

Wikipedia

31