COLEGIUL TEHNIC ,,TRAIAN VUIA GALATI

DE
SPECIALITATE

Calificare profesionala: tehnician transporturi

TEMA:Echipamente si instalatii pentru manevrarea

marfurilor

Indrumator: Elev:
Ing.Totolici Maria Grigore Andrei
Clasa: a XIII-a ALRP

An scolar: 2009-2010
 Argument

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de

transport. Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se
desfasoara, de regula, in localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In
plus, exista de regula un anumit interval de timp intre terminarea unui proces de productie
si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata transportului, iar cealalta este
consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor de transport,
incarcare descarcare, depozitare etc.
O directie importanta a progresului tehnic in transporturile de marfuri, care pe plan
international cunoaste o dezvoltare puternica inca din anii 70, o constituie unitizarea.
Prin unitizare se intelege crearea unor unitati de incarcatura standardizate, reunind un
singur fel de marfa, sau marfuri diferite, dar compatibile, care permit utilizarea unor mijloace
de transport specializate si mecanizarea operatiunilor de incarcare-descarcare, stivuire si
depozitare a marfurilor.
Echipamentele folosite n depozit sunt:
pentru stivuire - palei, recipiente, rafturi, containere;
pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalaii de aerisire;
pentru manipulare - maini de ridicat, manipulatoare;
pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.

Munca n depozit trebuie mecanizat i chiar informatizat.

Mecanizarea este necesar pentru c se ridic i se manipuleaz cantiti mari de

produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de ntreg sistemul logistic
(modul cum productorul trimite mrfurile, modul cum clienii doresc mrfurile).
Mecanizarea operaiilor de transport i ridicare respectiv descrcare, depozitare i
montarea propriu+zis au un rol important n construciile metalice, deoarece contribuie n
cel mai nalt grad la mrirea productivitaii muncii, micorarea consumului i pierderilor de
materiale auxiliare, securitatea muncilor i subansamblurilor, precum i la scurtarea
termenelor de dare n exploatare a lucrarilor respective.
La depozitarea, manevrarea i montarea subansamblurilor care alctuiesc construcia
metalic se folosete un utilaj numeros i variat:ncepnd de la cele mai simple dispoyitive
pentru ridicat i transportat pn la macaralele cele mai puternice i mai mobile.
Mecanismele de ridicat sunt instalaii de ridicat de complexitate redus, cu aciune
periodic i care n general au un singur mecanism, cel de ridicare, dintre care se pot
aminti:cricuri cu cremalier, cu urub, hidraulice; palane manuale i electropalane;
platforme ridictoare manuale; vinciuri.

2
 CAP.1.MECANIZAREA MANIPULARILOR DE
MARFURI LA INCARCARE-DESCARCARE

Timpul de stationare la incarcare-descarcare este in functie de organizarea operatiilor

de incarcare-descare (manuala sau mecanizata), precum si in functie de distantele pe care
le lucreaza automobilul.
Pentru reducerea stationarii la incarcare-descarcare se folosesc automobile
autoincarcatoare-descarcatoare. Aceste automobile obisnuite, destinate transportului de
materiale, la incarcarea si descarcarea materialelor transportate se efectueaaza in mod
mecanizat, cu utilaje sau instalatii montate chiar pe mijlocul de transport respectiv sau
care sunt in dotarea acestuia.
Prin mecanizare se obtin o serie de avantaje fata de manipularea manuala si anume:
reducerea la minimum a timpului de stationare al mijloa-
or de transport la manipulari pentru incarcare , descarcare sau transbordare.
reducerea spatiilor de depozitare, a timpului de pastrare
materialelor in magazii si a fronturilor de incarcare si descar-
e;
pastrarea integritatii marfurilor in timpul lucrarilor de
manipulare;
eliminarea eforturilor fizice necesare incarcarii-descarcarii
manuale.
reducerea numarului de oameni necesari manipularilor si
abilitatea dirijarii lor in alte ramuri ale economiei nationale;

cresterea productivitatii muncii;

reducerea pretului de cost al operatiilor de incarcare, des-
care sau transbordare.
Conditia de baza pentru introducerea mecanizarii este ca pret de cost al operatiilor de
incarcare-descarcare mecanizate a marfurilor sa fie mai mic decit cel corespunzator
efectuarii manuale a acestor operatii.

Manipularea manuala se mentine in acele puncte de incarcare sau descarcare in care

volumul marfurilor de manipulat este mic, de sortiment variat, iar specificul marfurilor de
manipulare permite incarcarea sau descarcarea lor fara efectuarea unui efort fizic mare (au
volum si greutate mica, ambalaje nepericuloase si nevatamatoare sanatatii muncitorilor
etc.). La manipularea manuala a marfurilor sint necesare unele unelte ajutatoare cum ar fi :
lopeti, furci, rangi, chingi, fringhii, podete etc. Manipularea manuala se poate executa in
paralel cu manipularea mecanizata, in locurile de incarcare-descarcare in care nu poate
introduce o mecanizare completa.
Pentru mecanizarea lucrarilor de incarcare si descarcare in sportul rutier, se folosesc
diferite utilaje si instalatii, care pot fi repartizate in trei grupe:
a) utilaje si instalatii fixe sau mobile, accesorii ale automo-
ui care transporta incarcaturi;
b) utilaje si instalatii specifice in inzestrarea punctului de
incarcare si descarcare;

3
 c) utilaje si instalatii universale.

Din prima grupa fac parte:

macaralele montate pe vehicule de transport (fig. 5.2,5.3);

dispozitivele elevatoare in partea din spate (fig.5-b,c);

caroseriile basculantelor (fig.5.5)
carucioarele mobile;
instalatiile fixe
- dispozitivele de incarcare tip cleste
troliile, scripetii, montate pe vehicul;
dispozitivele pentru manipularea containerelor ,paletelor (fig. 5.6. si . 5.7.).
Din grupa a doua fac parte:
- rampele ridicatoare ce permit ridicarea incarturii la nivelul platformei automobilului ce
se Incarca si se descarca;
statiile de pompare (fig. 5.4).

Dispozitive elevatoare in partea

produselor lichide
benzile transportoare fixe sau mobile, cu covor de cauciuc, role etc.
transpaletele, carucioarele de diferite tipuri etc.
Grupa a treia cuprinde celelalte utilaje de mecanizare care folosite atat in transporturile
pe cale ferata, aeriene si navale si in manipularile din cadrul depozitelor, magaziilor si

4
locului de productie. Astfel, carucioarele manuale se folosesc pe distante scurte si pe
terenuri orizontale sau putin inclinate.

5
 Fig. 5.7
Autocamion SR113 dotat cu macara hidraulica cu brat rotitor de 2,5 tf. cu carlig pentru
manevrarea containerelor

In cazul cand deplasarile se fac pe distante mai lungi, acestea se executa cu ajutorul
carucioarelor mecanice de diferite tipuri,

Exemple:
electrocarucioare, care utilizeaza energia electrica produsa de acumulatoarele
electrice.
troleicarucioare, care sint actionate de la sursa independenta de
energie electrica;
motocarucioare si motoelectrocarucioare echipate cu motoare cu
ardere interna;
pneumocarucioare si motoare pneumatice, fiind inzestrate cu butelii de.aer
comprimat.
Pentru incarcari si descarcari de marfuri grele se utilizeaza automacaralele si
autoincarcatoarele pivotante (fig. 5.8), care se pot deplasa in punctele de incarcare-
descarcare ocazionale.
Pentru incarcarea marfurilor de masa in vrac sint folosite grei-rele.
Autostivuitoarele (fig. 5.9) se utilizeaza la punctele de incarcare-descarcare atit pentru
deplasarea si asezarea marfurilor in shicule, cit si in cadrul magaziilor, in special la
manipularea marfuirilor paletizate.
.- Indrumator pt. norme de exploatare a automobilelor
(7 lungimea pirghiei manetei de actionare a pistonului pompei (v. fig. 4.4), in mm;
t lungimea manetei, in mm ;
ti randamentul vinciului.
Principalele caracteristici ale unui vinci hidraulic sunt:
sarcina de ridicare, avand valorile standardizate: 2;
5; 6,3; 8; 12,5; 20; 32; 50; 80; 125; 200; 320 si 500 t;
inaltimea de deplasare a sarcinii h = 150. .. .200 mm
randamentul r, = 0,7.

6
 CAP.2.Mecanisme de ridicat actionate manual

2.1.Vinciul cu nisip

Coborirea unor utilaje grele pe fundatii se poate efectua cu ajutorul unor dispozitive
simple, denumite cricuri (vinciuri) cu nisip.

Un astfel de cric, reprezentat in figura 4.5, este alcatuit din doua recipiente 7 si 2,
umplute cu nisip. Partea inferioara 7 se inchide cu dopuri de lemn introduse in gaurile 4,
dupa care se umple cu nisip. Se introduce partea superioara 2 in cea inferioara si se umple
cu nisip prin deschiderea 3, care apoi se inchide. Se incepe instalarea utilajului pe cricul cu
nisip, iar la sfarsit, pentru coborirea lui este de ajuns sa se desurubeze dopurile din tevile 4;
nisipul scurgindu-se prin gauri, corpul superior al cricului va cobori impreuna cu utilajul.
Viteza de coborire se poate regla prin modificarea numarului de dopuri scoase.

2.2.Scripeti

Scripetii sunt role de cablu sau de lant, prinse intr-un suport, si servesc la ridicarea
sarcinilor sau la alcatuirea unor mecanisme de ridicat mai complicate.
Unghiul de infasurare al cablului sau lantului, poate avea valoarea maxima de 180 (fig.
4.6, a.).
Dupa felul in care rola este prinsa de celelalte elemente ale scripetelui, acesta poate fi:
scripete fix (fig. 4.6, V), avind posibilitatea 4 de rotire in jurul unei axe fixe;
~ scripete. mobil (fig. 4.6, c), avind posibilitatea de rotire in jurul unei axe deplasabile din
figura rezulta ca atunci cand sarcina se ridica, cric cu nisip. axul scripetelui se deplaseaza
si el in sus.

7
Fig. 4.6. Scripeti : Q sarcina; P forta de actionare.

Pentru scripetele fix, forta P necesara ridicarii sarcini; 0 este data de relatia :

8
P =0. (4.3}

9
 Aceasta situatie, insa, corespunde cazului teoretic in care s-au neglijat frecarile si faptul ca
organul elastic nu este perfect elastic. Practic, intre forta P si sarcina Q exista o relatie de
forma :

10
P = Q/f (4.4)

11
 in care f este randamentul scripetelui, evident mai mic ca 1.
Marirea randamentului 75 se poate obtine prin micsorarea frecarilor, ceea ce
corespunde unei ungeri abundente a organelor flexibile, prin utilizarea unor role cu
diametrul cat mai mare si prin folosirea mini unghi de infasurare cat mai mare.
Din relatia (4.3) rezulta un lucru extrem de simplu : un muncitor, folosind un scripete fix,
nu poate ridica decit o sarcina cel mult egala cu propriai greutate.
Daca se considera spatiul parcurs de sarcina sq si cel parcurs de forta de actionare S P
in cursul ridicarii sarcinii, pentru scripetele fix se poate scrie relatia:
SQ = S P , (4.5)
sau, astfel spus, viteza de deplasare a sarcinii este egala cu cea a fortei de actionare.
Se poate trage concluzia ca folosirea scripetilor ficsi nu este recomandata datorita
fortelor mari de actionare necesare pentru ridicarea sarcinii (V. relatia 4.4) si lungimii mari a
cablului care trebuie deplasat (v. relatia 4.5).
Pentru marirea randamentului t este necesara micsorarea frecarilor prin ungerea
organelor flexibile si, spre deosebire de cazul anterior, prin utilizarea unni unghi de
infasurarc y. cat mai mic.
Intre spatiul parcurs de sarcina si eel parcurs de catre forta de actionare exista relatia:
SQ = 2SP.
Si luindu-se in consideratie vitezele de deplasare, se poate afirma ca viteza de
deplasare a sarcinii este de doua ori mai mica decit cea a fortei de actionare.
Constructiv, scripetii se prezinta sub forma unor ansambluri in care, intre doua placi
metalice, este fixat un ax pe care se roteste rola. Ansamblul mai este prevazut cu un carlig
care poate servi fie pentru suspendarea sarcinii, in cazul in care scripetele este mobil, fie
pentru suspendarea scripetelui, atunci cand el lucreaza ca scripete fix (fig. 4.7).

In cazul in care este necesara fixarea cablului de corpul scripetelui se prevad organe
speciale, ca : role de diametru mic, ocheti, scoabe etc.

12
 2.3.Palane
Palanele sunt mecanisme de ridicat in componenta carora intra organe flexibile
(fringhii, cabluri, lanturi). Ele au constructie simpla si gabarit redus, si sunt destinate
ridicarii sarcinilor sau deplasarii lor pe orizontala.
Spre deosebire de vinciuri, palanele sunt amplasate deasupra sarcinilor, ceea ce
obliga ca in constructia lor sa intre si organe auxi-liare pentru suspendarea si prinderea
sarcinilor.
In functie de particularitatile constructive ale mecanismului de actionare, palanele
manuale pot fi :
- cu scripeti ;
- cu angrenaj cu roti dintate ;
- cu angrenaj cu melc.

2.4.Palane cu scripefi
Palanele cu scripeti sint alcatuite din doi sau mai multi scripeti. care pot fi ficsi sau
mobili.
Dupa modul de grupare a scripetilor, aceste palane pot fi :
-palane cu scripeti simpli, la care pe fiecare ax se afla montat
cate un singur scripete (fig. 4.8) ;

palane cu blocuri de scripeti, la care pe acelasi ax sint montati mai multi scripeti,
care, impreuna cu celelalte elemente din ansamblu, alcatuiesc o mufla (fig.
4.9).
Cel mai cunoscut palan cu scripeti simpli este eel compus dintr-un scripete fix si
unul mobil (fig. 4.8, a).
Peutru ridicarea sarcinilor mari se utilizeaza pe scara larga palanele cu blocuri de
scripeti (cu mufle). In general, aceste palane au o mufla fixa si una mobila.
Caracteristic acestor palane este nuniarul de scripeti existent in cele doua mufle,nuniar
care poate fi impartit in parti egale pe cele doua mufle.

13
 Fig. 4.13. Carucior cu actionare manuala :
a vedere; b schema cinematica; 1 cale de rulare; 2 roti de
rulare; 3 roti dintate ; 4 roata de lant; 5 -- scoaba pentru carlig ; 6 pinion.
In functie de marimea sarcinii, carucioarele pot fi prevazute cu doua, patru
sau opt roti de rulare.

2.5.Trolii manuale

Troliile sunt mecanisme de ridicat cu caracter universal, care servesc la ridicarea

sau deplasarea pe orizontala a sarcinilor. Datorita multiplelor posibilitati de utilizare,
troliile constitue unele dintre cele mai folosite utilaje in procesele de montaj.
Troliile cu actionare manuala, denumite si trolii manuale, se construiesc in doua
variante :
- trolii manuale pentru montaj ;
-trolii manuale de perete

CAP.3.MECANISME DE RIDICAT
ACTIONATE MECANIZAT

Mecanismele de ridicat actionate mecanizat sunt asemanatoare celor actionate

manual atat din punct de vedere constructiv cat si functional. Deosebirile principale
constau in sistemul de actionare si in performantele lor tehnice.
Cele mai raspandite mecanisme de ridicat actionate mecanizat sunt :
electropalanele, troliile mecanice de montaj si platformele autoridicatoare.

3.1.Electropalane

Electropalanele sunt mecanisme de ridicat cu actionare mecani-zata, folosite la

ridicarea sarcinilor si, uneori, la deplasarea lor pe orizontala.
Ele pot functiona atat in incaperi inchise cat si in exterior, in aer liber.
Fata de alte mecanisme de ridicat, electropalanele se caracteri-zeaza printr-o
greutate proprie mica si gabarit redus, desebire si in-tretinere simple, randament mare,
siguranta in functionare si cost redus.
Datorita faptului ca electropalanele functioneaza in pozitie suspendata, ele nu
ocupa spatiu pe sol.
14
 In mare, un electropalan se compune dintr-o carcasa in care se gasesc inglobate
majoritatea elementelor electropalanului: un motor electric, un mecanism de actionare
cu roti dintate, un tambur pe care se infasoara organul flexibil (cablu din otel sau lant),
dispozitivul de frinare (fig. 5.1). Sarcina, atarnata de cirlig, poate fi ridicata cu una sau
mai multe ramuri de cablu.

Fig. 5.1. Electropalan :

1 carcasa ; 2 motor electric; 3 tambur; 4 friua; 5 scripete.; 6
caseta cu butoane de comanda; 7 gauri pentru fixarca palanului.
Fig. 5.2. Schema cinematica a mini electropalan.

Actionarea electropalanului este schematizata in figura 5.2. Miscarea se transmite

de la motorul electric cu flansa M la tamburul 7 prin intermediul rotilor dintate 2, 3, 4, 5,

6 si 7, ultima roata dintata 7 fiind solidara cu tamburul. Franarea si mentinerea sa la

inaltimea dorita sunt asigurate de catre frana F.
La unele electropalane, pentru a se reduce gabaritul, motorul electric de actionare
este amplasat in interiorul tobei, dar racirea motorului devine greoaie.
Electropalanele se pot utiliza in trei moduri :
-suspendate fix, prin montarea lor pe o grinda cu ajutorul
unor suruburi introduse prin gaurile 7 (v. fig. 5.1) ;
-suspendate de un carucior mobil care se deplaseaza in lungul unei cai de rulare
suspendata. Deplasarea caruciorului se poate face manual, prin impingerea sarcinii,
sau, mai frecvent, cu ajutorul unui mecanism de actionare, electric (fig. 5.3) ;

15
 Fig. 5.3. ElectropaUm montat pe un carucior cu actionare electrica 1
electropalan ; 2 calc de rulare; 3 motor electric dc actionare a caruciorului.
montate in cadrul unei instalatii de ridicat (fig. 5.4), putandu-se
deplasa in lungul unei cai de rulare apartinand acestei instalatii.
Franele de siguranta ale vehiculelor trebuie sa intre automat in functiune, in
urmatoarele cazuri:
la ruperea cablului tractor;
la ruperea sau desfacerea legaturii cablului tractor, la sasiul
vehiculului.
7.3.2.4.Vehicule.
Vehiculele folosite pe plane inclinate sant:
carucioare pentru transportul persoanelor;
carucioare pentru transportul materialelor;
carucioare pentru transportul persoanelor si al materialelor ;
platforme de lucru;
tronsoanele blindajului galeriei, echipamente sau parti
ale
acestora.
Sistemele de rulare sau alunecare pe calea planului inclinat pot fi roti sau patine.
Rotile folosite sunt, de obicei, prevazute cu buze, astfel incat sa asigure o conducere
sigura a vehiculelor pe sine.
Carucioarele vor avea sisteme de iluminat in partile frontale, iar platformele,
iluminat adecvat operatiilor tehnologice care se executa.
Daca vehiculul este destinat transportarii persoanelor, ele pot fi prevazute cu banci.
Daca se transporta, in acelasi timp materiale si persoane, se vor lua masuri pentru
evitarea accidentarii persoanelor de catre materiale (amplasarea materialelor in partea
inferioara a vehiculelor, ancorarea materialelor etc.).

16
 CAP.4.MACARALE

Macaralele sunt instalatii de ridicat cu actiune interna destinate ridicarii sarcinilor si

deplasarii lor pe orizontala, pe distante scurte.
Aceste instalatii de ridicat sunt foarte raspandite in foarte multe domenii de
activitate, ca : in constructii, in constructii-mon transporturi, in constructia de masini
etc.
In general, o macara se compune dintr-un sasiu sau un metalic care sustine unul
sau mai inulte mecanisme de ridicat ,role de actionare, precum si instalatiile auxiliare
necesare.
Gradul de complexitate al unei macarale depinde in primul rand de numarul si
natura miscarilor sarcinii si apoi de mijloacele ce sunt realizate de aceste miscari, ca si
de conditiile speciale de exploatare.

4.1.Clasificarea macararelor

Macaralele utilizate in diverse domenii de activitate sunt diferite din punctele de

vedere constructiv si functional.
Clasificarea macararelor se poate face dupa mai multe moduri. Dupa modul de
actionare, macaralele pot fi: cu actionare manuala sau cu actionare mecanizata.
Acfionarea manuala este utilizata numai la macarale de mica importanta.
Actionarea mecanizata a macaralelor are o raspandire importanta, poate fi:
electromecanica, hidraulica, pneumaticaj si cu motoare explozie.
Dintre acestea cea mai mare raspandire o are actionarea mecanica, apoi cea
hidraulica si cea cu motoare cu explozie.

Fig. 9.1. Clasificarea macaralelor.

Cel mai rational criteriu de clasificare a macaralelor il constitute insa cel al

miscarilor executate (fig. 9.1). Conform acestui criteriu, macaralele se pot grupa in
doua mari categorii: stationare si deplasabile.

17
 Macaralele stationate se caracterizeaza prin aceea ca sasiul sau scheletul de care
este fixat mecanismul de ridicare este fix.

Fig. 9,2. Schemele de principiu ale macaralelor stationare :

CO coloano ; /; de peiete ; c Derrick; Q sarcina ; G
contragreutate.

18
19
 Pig. 9.4. Schemele de principiu ale macaralelor deplasabile, rulante : a macara capra;
b macara portal.
La aceste macarale, deplasarea sarcinii in plan orizonta! este posibila fie prin rotirea sau
inclinarea mini brat, fie prin deplasarea unui carucior in lungul bratului.
Macaralele deplasabile au ca principala caracteristica faptul ca sasiul se poate deplasa in
intregime in plan orizontal, fie in lungul unei cai de rulare cu sine, fie direct pe sol sau chiar pe
apa.
Unele dintre aceste macarale sunt prevazute si cu posibilitatea de rotire in jurul unui ax
(macarale deplasabile rotitoare).
Schemele de principiu ale acestor macarale sint reprezentate in figurile 9.3 si 9.4.

4.2.Macarale cu coloana
Aceste macarale se construiesc in nenumarate variante constructive functie de sarcina
maxima pe care trebuie sa o ridice si de destinatia lor, legata de tipul sarcinilor respective.
De obicei, aceste macarale sint destinate ridicarii unor sarcini relativ mici (max. 25 t) si pot
avea lungimea bratului constanta : variabila.
Adeseori, asemenea macarale se monteaza definitiv langa utilaje grele care periodic se
supun unor manevrari dificile, numai in cazul in care incaperea in care se afla aceste utilaje nu
dispune o instalatie de ridicat de acest tip (de exemplu, un pod rulant).
In figura 9.5 este schematizata o astfel de macara cu coloana fixa si cu brat mobil.
Macaraua se compune din bratul 7, coloana dispozitivul de translatie 3, care aluneca in lungul
bratului si se suspenda mecanismul de ridicare (nefigurat in desen). Mecanismul de ridicare
poate fi cu actiune manuala sau mecanizata (de exemplu, se poate folosi un electropale).
Pentru alimentarea cu curent electric a mecanismului de ridicare se utilizeaza cablul electric 5,
sustinut de carucioarele 4.

Se recomanda ca pornirea si oprirea transportorului sa se faca, pe cat posibil in stare

neincarcata.
La punerea in functiune a transportoarelor, fie de prima data, fie dupa o intrerupere mai
indelungata, baia de ulei a reductoarelor trebuie sa aiba uleiul completat pana la limita
superioara a indicatorului de nivel, toate lagarele sa contina unsoare curata, 50% din capacita-
te liber a, iar suprafetele cu alunecare sa fie bine unse.
In timpul functionarii, se urmaresc, in general, aceleasi obiective din timpul probelor, dar
mai cu seama intinderea, centrarea si miscarea libera a benzii de transport, precum si
incalzirea organelor in miscare, obiective care trebuie urmarite in permanenta.
O atentie deosebita trebuie acordata ungerii organelor in miscarea relativa, pe baza
programului stabilit in functie de prescriptive cartii tehnice a utilajului.
La capetele unde descarcarea materialului se face peste tambure, intr-o palnie, materialul
marunt, curatat de pe banda de catre stergator, trebuie sa fie dirijat in palnie, iar la capetele de
antrenare fara palnie, materialul care se aduna sub tambur trebuie indepartat periodic, pentru
a nu se ajunge la situatia ca banda sa frece de gramada materialului adunat.
Este bine ca in toate locurile unde se formeaza gramezi permanente de material sub
transporter, sa fie amplasata cate o lada pentru colectarea si evacuarea usoara a acestui
material.
Este necesar ca, in cazul unei functionari de durata a transportorului, reviziile periodice cu
lucrarile aferente de montare, curatare, reconditionare, ungere si montare la loc sa se execute
la urmatoarele intervale :
- pentru role 6 luni ;
- pentru tambure 3 luni ;
pentru elementele transmisiei, dupa circa 2 000 h de functionare.

21
 Se recomanda ca revizia rolelor sa se faca esalonat, utilizindu-se in perioada reviziei un lot
de role de schimb pentru inlocuirea temporara a celor in revizie.
Pentru intretinerea in bune conditii a utilajului in timpul exploatarii, este bine ca unitatea de
exploatare sa-si intocmeasca un grafic anual pentru planificarea reviziilor si reparatiilor
periodice ale transportorului.
Dupa prima luna de functionare, trausportorul trebuie revizuit cu de-amanuntul:
ansamblurile mecanice si baia reductoarelor se spala cu petrol, iar rulmentii cu benzina ; se
face o verificare atenta a aspectului pieselor mecanismelor si se face schimbarea integrala a
cantitatilor de lubrifianti.
Este necesar ca unitatea de exploatare sa-si intocmeasca un grafic pentru intretinerea pe
timpul exploatarii a transportorului, din care sa rezulte intervalele de timp la care sa se faca :
- verificarea strangerii suruburilor si a asigurarii lor ;
- ungerea mecanismelor ;
- schimbarea integrala, a cantitatilor de lubrifianti;
verificarea etansarii lagarelor si a reductoarelor ;
- verificarea etansarii cilindrilor pneumatici ;
- verificarea functionarii stergatoarelor de baiida ;
- intinderea benzii de transport;
- verificarea benzii de transport;
- verificarea starii cuplajelor ;
- verificarea functionarii mecanismului cu clichet ;
- verificarea eficacitatii separatoarelor electromagnetice :
- verificarea functionarii cantarelor de banda ;
- verificarea functionarii dispozitivelor de protectie ;
-evacuarea materialului cazut sub transporter din diverse
motive.

22
 Sanatatea si securitatea muncii

Personalul care urmeaza sa deserveasca transportoarele cu banda, trebuie, in prealabil,

instruit asupra functionarii transportorului.
Pentru insusirea problemelor specifice fiecarui transporter se recomanda ca personalul
care va deservi transportorul respectiv sa ia parte efectiva la montajul, reglajul si probele de
functionare ale utilajului.
Personalul manevrant si cel pentru executia reviziilor si repara-tiilor are voie sa-si exercite
functia fara un instructaj privind protectia muncii si fara fisa de protectie a muncii completata la
zi.
Toate piesele in rotatie, usor accesibile, trebuie sa aiba montate aparatoarele, capotele sau
paravanele de protectie prevazute.
Orice interventie privind functionarea, intretinerea, revizia sau repararea transportorului
este permisa numai cand acesta este in stare de repaus.
Orice interventie privind echipamentul electric al transportorului si instalatia de alimentatie
electrica se face numai de catre personal calificat in aceasta specialitate.
Se interzice functionarea transportoarelor cu banda stationare fara a fi echipate cu :
- supraveghetor de banda cu rola in stare de functionare la transportoarele cu o putere
instalata de cel putin 55 KW.

Normele de Protecia Muncii: norme generale de Protecia Muncii, norme specifice locului
de munca si marfii manipulate.
Echipament de protecia muncii: mnui, palmare, casc de protecie, centur de
siguran,nclminte antiderapant, combinezoane, pelerine de ploaie.
Dispozitive de manipulare a mrfurilor: dispozitiv pentru palei, dispozitiv pentru
slinguri,dispozitiv pentru big bagsuri, dispozitiv pentru pachete de tabl, dispozitiv pentru
butoaie,dispozitiv pentru baloturi, dispozitiv pentru containere etc.
Normele PSI: norme generale, norme specifice locului de munc.
Materiale pentru stingerea incendiilor: nisip, furtunuri, glei, lopei, cazmale.
Mijloace de intervenie PSI: hidrani, stingtoare cu CO2, pulbere, spum i zpad
carbonic.
Riscul de incendiu: scurt circuite, acumulri de electricitate static, condiii atmosferice
nefavorabile etc.
Spaiile de lucru: hambarele navelor, platforme, magazii portuare, cheiuri, vagoane CF,
barje,remorci auto, trailere.
Metode specifice de curare: stropire i mturare
Deeuri: ambalaje de hrtie, carton, lanuri, cabluri, platbande, deeuri petroliere etc
Mediul nconjurtor: solul, platformele, apa mrii, aerul.
Prescripiile tehnice ISCIR se refer la: cerinele specifice privind codul de
semnalizare,formarea unitilor de ncrcare/ descrcare, legarea/ dezlegarea sarcinilor,
utilizarea sculelor i dispozitivelor de manevrare.

Mijloace de transport: camioane, remorci, vagoane etc.

Organe de legare: lanuri, cabluri
Dispozitive de prindere: dispozitiv pentru palei, dispozitiv pentru slinguri, dispozitiv pentru
big bags-uri, dispozitiv pentru pachete de tabl, dispozitiv pentru butoaie, dispozitiv pentru
baloturi, dispozitiv pentru containere.

23
 Accidente: mecanice (loviri, rniri, fracturi), arsuri i degerturi, intoxicaii, electrocutri etc.
Avarii:ruperea cablurilor i a lanurilor, cderea sarcinii din dispozitivul de prindere,
defeciuni tehnice ale utilajelor de ridicat.
Riscuri ce pot apare n timpul manevrrii mrfurilor:
- riscuri datorate mijloacelor de acces;
- riscuri de incendiu;
- riscuri datorate energiei electrice;
- riscuri datorate electricitii statice;
- riscuri datorate sarcinilor manipulate;
- riscuri datorate condiiilor atmosferice.
Persoane abilitate: membrii compartimentului tehnic, responsabil cu protecia
muncii,responsabil ISCIR etc.

24
 BIBLIOGRAFIE

1.V.Constantinescu Indrumator pentru normele de

Gh.dinu exploatare a automobilelor
Editura Tehnica Bucuresti-1973

2.M.Voicu Instalatii de ridicat

A.Macris si de transportat manual
Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti-1977

25