Proiectarea tehnologiei de manipulare depozitarea transport intern

Transporturi
+ Font mai mare | - Font mai mic Proiectarea tehnologiei de manipulare depozitarea transport intern 1 Calculul volumului de marfuri si a indicatorilor de volum. Necesitatea unui sistem eficient de unitati de incarcatura DOCUMENTE SIMILARE Share on vk Share on facebook Share on mymailru Share on favorites More Sharing Services 0 Calculul instalatiei mobile de incarcare Asistent sef manevra,manevrant Norme SSM-conform dispozitiei nr 17/22.05.2007 Asistent acar, revizor ace REGIA AUTONOMA DE TRANSPORT TIMISOARA Transportul si manipularea marfurilor STRATEGIA NAVALA IN SPATII GEOGRAFICE RESTRANSE MANEVRA NAVEI IN ZONE CU ADANCIMI MICI MANEVRA NAVEI Transporturile internationale in trafic feroviar SUBSISTEMUL INFORMATIONAL

Din punct de vedere logistic, drumul pe care il parcurg bunurile materiale, de la locul de unde se produc pana la locul de utilizare sau desfacere, comporta doua categorii de activitati strans legate una de alta, si anume : a) transportul si manipularile succesive, prin care se realizeaza incarcarea, descarcarea si b) depozitarea. In structura pretului de cost al unui produs, partea aferenta transportului este mai redusa in raport cu cheltuielile pentru manipulare: 310/o fata de 1570/o. Pentru a mari eficienta economica a sistemului logistic, este necesar deci a se actiona, in special, pentru micsorarea cheltuielilor legate de operatiile de manipulare. Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin cresterea marimii unitatii de TERMENI importanti pentru acest incarcatura, prin reducerea numarului de manipulari document si marirea productivitatii acestei activitati, prin : tabelul entalpiilor de formare standard : mecanizarea operatiilor de incarcare descarcare si depozite frigorifice legume exemple scheme : depozitare, realizand in final circuite integrate. amplasarea spatilor unei fabrici de carne : Formarea unitatilor de incarcatura consta in gruparea schema amplasare fabrica : marfurilor in loturi convenabil constituite, in scopul de a putea fi manipulate, depozitate si transportate, fara a fi dezmembrate, indiferent de mijlocul de transport, procedeu sau utilajul folosit pentru aceste operatii. Unitatea de incarcatura se poate defini ca ,,un tot coerent, constituit din gruparea, in limitele unor anumite dimensiuni si greutati a marfurilor ambalate sau neambalate, care pastreaza un caracter de permanenta pe tot timpul operatiilor de manipulare, transport si depozitare, de la locul de formare pana la locul de utilizare'.

Definitia contine patru notiuni: grupate,' coerenta, dimensionare (gabarit, greutate) si permanenta. Primele doua notiuni sunt conditii obiective ale unitatii de incarcatura. Dimensionarea depinde de foarte multi factori, intre care : natura si felul marfurilor, posibilitatea de livrare in ambalaj sau fara ambalaj, felul si dimensiunile unitatii de ambalare, standardele in vigoare, reglementarile pe linie de transporturi, conventii internationale etc. Permanenta este o cerinta care impune masuri organizatorice si tehnologice pentru a elimina fragmentarea unitatii de incarcatura in timpul procesului de productie sau de distributie a marfurilor in reteaua comerciala. Unitatile de incarcatura pot fi realizate dintr-un singur obiect sau prin gruparea (asezarea) mat multor obiecte, precum si a marfurilor in vrac sau in ambalaj e usoare, pe palete, in containere sau in pachete. Realizarea unui sistem eficient de unitati de incarcatura pe intregul lant de transport si depozitare impune ca dimensiunile unitatii de incarcatura sa fie corelate cu gabaritul mijloacelor de transport, a utilajelor de manipulare, cu dimensiunile mobilierului (rafturi, stelaje) si a spatiului de depozitare. Dimensiunile unitatilor de incarcatura trebuie sa aiba la baza un modul, care sa permita gruparea acestora, astfel incit sa se inscrie ca submultipli ai dimensiunilor mijioacelor de transport si spatiilor de depozitare. Un astfel de sistem de dimensiuni implica stabilirea, pentru orice fel de marfa, a unor formate sau ambalaje care sa permita constituirea de unitati de incarcatura modulate, cu ajutorul carora se obtine un maximum de eficienta economica in efectuarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport. Treptele dimensionale ale unitaii de incarcatura se refera la produsul fabricat (marfa), ambalajul de prezentare si desfacere, ambalajul de transport, cit si la palete (de uz general plana si lada sau speciale), containere (universale, speciale etc.), sisteme do asamblare a pachetelor etc. Crearea unor sisteme de dimensiuni bazate pe module se obtine prin standardizarea dimensiunilor ambalajelor si a unitatilor de incarcatura. In acest domeniu s-au realizat in ultimii ani progrese substantiale, obtinandu-se efecte economice deosebit de favorabile, in special in ceea ce priveste paletizarea si containerizarea. Paletizare domenii de aplicare. Avantaje eficienta economica. Paletizarea este un procedeu de manipulare si depozitare care permite deplasarea si stivuirea usoara, cu ajutorul unor utilaje adecvate, a marfurilor grupate in unitati de incarcatura. Paletizarea trebuie conceputa ca un proces unitar, de la producator (furnizor) la consumator (unitate de desfacere), indiferent daca marfurile trec sau nu printr-un depozit intermediar. In practica, procesul de paletizare cuprinde faze de desfasurare in interiorul intreprinderilor de productie sau a depozitelor si activitati intre aceste sau intre acestea si unitati de desfacere (consumatori). Paletizarea interioara consta in manipularea, depozitarea si transportul materialelor, semifabricatelor sau produselor grupate in unitati de incarcatura, cu ajutorul paletelor in cadrul intreprinderilor, in procesul tehnologic, intre sectii, ateliere etc., inclusiv depozitele intermediare si depozitele de produse finite ale intreprinderilor producatoare. Paletizarea exterioara consta din livrarea organizata a marfurilor, in unitati de incarcatura pe palete, catre alte intreprinderi, depozite centrale, baze de aprovizionare, circuitul fiind indicat a fi prelungit pana la locul de utilizare sau consum, in reteaua de distributie.

In principiu, pentru a obtine o eficienta maxima, paletizarea exterioara presupune existenta, in prealabil, a paletizarii interne, prin completarea si organizarea intr-un proces unic a celor doua forme, obtinandu-se circuite integrate conform conceptiei logistice. Avantajele paletizarii sunt multiple si in conditiile generalizarii sistemului, ele se evidentiaza la toti factorii procesului de vehiculare a marfurilor : producatori, transportatori, unitatii de depozitare, beneficiar. Prin paletizare se obtine : a. Cresterea vitezei de circulatie a marfurilor, materiale semifabricate si produse finite etc., intre locul de productie si cel de utilizare, depozitare sau consum. Aceasta se datoreaza, pe de o parte, posibilitatii mecanizarii complete si eficiente a operatiilor de incarcare - descarcare, inca din procesul de productie, prin folosirea paletelor de diferite tipuri sau a containerelor ca dispozitive auxiliare tehnologice pentru transportul materiilor prime sau a semifabricatelor intre masini, sectii, ateliere, depozite. Pe de alta parte, exista posibilitatea de constituire a unitatilor de incarcatura in momentul incleierii ciclului de fabricatie si transportul acestora, fara fi fragmentate pe parcurs, pana la destinatie, in productie sau la desfacere in unitatile comerciale. In cazul producerii marfurilor pe linii de fabricatie ce depasesc cadenta de 400 de obiecte pe ora, constituirea unitatilor de incarcatura se poate face semiautomat sau automat cu ajutorul unor instalatii speciale de paletizare. De asemenea, prin folosirea traficului combinat auto-cale ferata naval aerian la transportul marfurilor paletizate, se asigura primirea marfurilor de catre beneficiari intr-un timp scurt, de obicei 2448 ore de la expeditie, fara fragmentarea incarcaturii pe parcurs. b. Elasticitatea functiei de depozitare printr-o mat buna folosire a spatiilor, in special pe verticala. In cazul primirii unei cantitati mari de marfuri, care depasesc capacitatile de depozitare, pentru perioade scurte se pot adopta solutii simple, datorita usurintei de a deplasa unitati mari de incarcatura in timp relativ scurt si posibilitatii de combinare a diferitelor sisteme de depozitare (stivuire in bloc, depozitare pe stelaje). Se poate utiliza la maximum inaltimea incaperilor si, daca este necesar, chiar suprafetele pe care in mod obisnuit nu se depoziteaza marfa. Prin aceasta capacitatea de inmagazinare se poate mari temporar, fara a mat fi necesare improvizatii ca, stivuirea sub cerul liber. Constructii de soproane, inchirieri de spatii m afara intreprinderii etc., care, in general, conduc la pierderi materiale si cheltuieli suplimentare importante. c. Pastrarea calitatii si integritatii marfurilor in intregul proces de manipulare, depozitare si transport prin reducerea numarului de manipulari, eliminarea manipularilor care pot produce degradarea operatii (azvarlire, trantire, frecare etc.) prin mecanizarea lucrarilor cu ajutorul unor utilaje caracterizate printr-o functionare lina, fara socuri. Se evita, de asemenea, sustragerile ; unitatile de incarcatura fiind grupate, se asigura o protectie sigura cu posibilitatea de verificare usoara, in orice faza a procesului de transport si depozitare a continutului.

d. Reducerea necesarului de ambalaje de transport. In situatia actuala, greutatea ambalajelor de transport reprezinta m general 3050 din tonajul marfurilor transportate, consumandu-se anual pentru confectionarea acestora importante cantitati de material lemnos. Datorita paletizarii, necesarul de ambalaje de transport se reduce substantial. Caile prin care se realizeaza acest lucru sunt : micsorarea sectiunilor unor elemente componente ale ambalajului, care nu sunt solicitate la compresiune, in cazul utilizarii paletelor plane eliminarea partiala sau completa a ambalajului ; folosirea unor ambalajelor ieftine, simple si usoare, in cazul formarii unitatilor de incarcatura in palete - lazi, palete cu montanti, sau de alte tipuri Rezulta astfel in medie economii de cca 25 m3 cherestea la mia de ton. de marfuri transportate, e. Cresterea productivitatii muncii in procesul de ambalare manipulare, transport si depozitare. Paletizarea permite eliminarea partiala sau totala a operatiilor costisitoare de ambalare, caracterizate printr-un consum mare de materiale si forta de munca, prin inlocuirea, dupa caz, cu operatii simple de asezare si imobilizare pe palete plane sau introducerea in palete - lazi. Prin cresterea greutatii unitatii de manipulare, de la 2550 kg pana la 1000 kg si mecanizarii operatiilor de incarcare descarcare, productivitatea muncii creste de 1520 ori. In acelasi timp scade efortul fizic al muncitorilor si se reduce posibilitatea de accidentare si imbolnavire a acestora. In tabelul 1. se dau date privind reducerea necesarului de forta de munca ce se obtine prin paletizare la descarcarea unui vagon de 20 t. Descarcare manuala Descarcare a unui vagon incarcat cu Durat a ore Efectiv muncito r Manoper a Productivitat e Efectiv muncito r Descarcare paletizata Durat a ore Manoper a Prod Ton e/ ore om 20 24 40 15

ore

Ore - om

Tone / ore om 1,25 2,06 1,66 1,5

ore

Ore - om

20 t tabla 12 t produse horticole 29 t caramizi 15 t citrice

4 3 4 5

1 1,5 3 2

16 4,5 12 10

2 1 1 2

0,5 0,5 0,5 0,5

1 0,5 0,5 1

Timpul economisit prin paletizare la descarcarea unui vagon comparativ cu decarcarea manuala f. Economia de mijloace de transport. Folosirea nerationala a mijloacelor de transport se datoreaza, in primul rand, timpului mare de stationare la efectuarea operatiilor de incarcare descarcare Acestea dureaza, in medie, 34 ore pentru un vagon de 20 tone respectiv 4560 minute pentru un autocamion de 5 tone, daca munca este bine organizata si exista muncitori suficienti si disciplinati. In unele cazuri, durata incarcarii sau descarcarii se mareste simtitor, la timpul de

incarcare sau descarcare adaugindu - se timpul pentru formalitatile necesare primirii sau predarii marfurilor. Prin aplicarea procedeelor de paletizare, inclusiv de executare a operatiilor de incarcare descarcare cu utilaje specializate, timpulde incarcareea unui vagon de 20 tf se reduce sub o ora, respectiv 15 minute pentru un autocamion de 5 tf.. Mecanizarea distribuirii marfurilor in reteaua comerciala este de asemenea rezolvata prin folosirea autocamioanelor specializate, echipate cu oblon ridicator sau macara cu brat rotitor si a paletelor de distributie cu role. In aceste conditii, rulajul vagoanelor si al autocamioanelor se imbunatateste considerabil, permitand reducerea corespunzatoarc a necesarului de mijioace de transport in modie cu 40/o. g. Reducerea volumului necesar de constructii pentru depozite si magazii de cale ferata, in statii auto si in porturi. Paletizarea in depozite cu ajutorul utilajelor adecvate (stivuitoare, poduri rulante stivuitoare, translatoare) permite cresterea inaltimii de stivuire intre 6 si 30 m, prin aceasta realizindu-se implicit o marire corespunzatoare a capacitatii depozitelor. Se inlatura astfcl necesitatea unor investitii costisitoare pentru cladiri care sa ocupe suprafete mari, realizindu-se si o utilizare rationala a terenului pe care se executa constructia. h. Reducerea cheltuielilor de circulatie, transport si dopozitare. Valoarea cheltuielilor necesare pentru efectuarea procesului de vehiculare a marfurilor, de la producator la beneficiar, se ridica. In conditiile manipularii manuale, la 2540 din valoarea marfii il cuprinde : costul manipularilor, costul ambalarii si al ambalajelor .cheltuielile pentru restituirea si reconditionarea acestora. contravaloarea pierderilor si avarierii incarcaturii. Din analizele efectuate reiese ca prin paletizare, aceste cheltuielile se reduc substantial. De exemplu, in procesul de depozitare, manipulare si transport a produselor ambalate in recipienti metalici sau in borcane (conserve, lacuri, vopsele etc.), se pot realiza economii de manipulare de 32 pana la 56 lei pe tona de marfa transportata pe palete plane, si de 37 pana la 61 lei pe tona de marfa transportata in palete lazi ; in acelasi timp costul ambalajului se reduce cu circa 55 lei, iar cheltuielile de transport cu circa 2,65 lei pa tona. i. Simplificarea circulatiei, continutului si numarului de documente de gestiune, transport si livrare, datorita posibilitatii de a folosi paletele : in productie, la transportul si depozitarea interfazica in procesul tehnologic ; la inmagazinarea in depozite, antrepozite si in reteaua de desfacere ; la transportui auto, pe calea ferata, naval sau aerian, precum si ca unitate de inventar si unitate de comanda, livrare si facturare. De asemenea, prin rationalizarea si aplicarea metodelor moderne de evidenta si gestionare se pot mecaniza integral aceste operatii. j. Imbunatatirea eficientei exportului de marfuri. Transportui paletizat s-a generalizat in majoritatea tarilor, in toate domeniile de activitate, atat in transportui intern, cit si in relatiile internationale. Avantajele paletizarii aratate anterior, apar evidente si la export, deoarece transporturile se efectueaza pe distante mai lungi, ambalajele de cele mai multe ori costisitoare nu pot fi recuperate, iar eficienta care rezulta, atat din ieftinirea transporturilor si manipularilor, cat si din eliminarea pierderilor si avariilor este mai mare, deoarece operatiile financiare se

efectueaza in valuta. De asemenea, daca nu se respecta cererea unor beneficiari externi de livrare a marfurilor paletizat, se aplica reduceri, scazandu-sc un procent al valorii expeditiilor, aceasta ducand la pierderi evidente. Transportui paletizat in relatiile de export esre deosebit de avantajos. De exemplu, la exportul de butelii de sticla pe palete plane si acopcrirea incarcaturii cu huse din folie de polietilena contractibila, din calcule efectuate la fabrica de sticia Bucuresti, a rezultat ca se pot realiza economii de cca 12 000 000 lei anual. Datorita avantajelor aratate, eficienta economica a paletizarii este foarte mare, daca se are in vedere ca aproape 75 % din totalul marfurilor generate se pot transporta in acest mod. Exista insa si anumite limite. Astfel, nu se realizeaza o elicienta atunci cand greutatea marfurilor pe o paleta este mai mica de 200 kgf sau daca rulajul unui depozit nu depaseste 1 500 tone pe an. In cazul transportului, rentabilitatea utilizarii paletelor este determinata si de cheltuielile necesitate cu intoarcerea paletelor. In graficul din fig. se arata eficienta economica a paletizarii integrale in functie de distanta, comparata cu manipularea manuala bucata cu bucata. Astfel in functie de cantitatea de marfa ce poate fi manipulata intr-un depozit si de numarul zilelor lucratoare intr-un an vom prezenta in continuare eficienta economica a unui depozit in functie de acesti 2 parametri. Calculul zilelor lucratoare intr-un an Date: Numarul de zile dintr-un an sunt: 365 Numarul de zile lucratoare dintr-un an se cal in functie de parametrrii: 1. nr. de saptamanii: 365/7=52 saptamani 2. nr de zile libere pe saptamana: - presupunem 2 zile libere pe saptamana. 52*2=104 3. nr de zile libere acordate de lege a. Zilele de paste b. Zilele libere de Craciun 2 c. Zilele libere de Anul Nou 2 d. Ziua de 1 Mai Asadar numarul zilelor libere acordate de stat 7 4. nr. de zile lucratoare pe an 365-(104+7)=365-111=254 zile lucratoare pe an 2 Relevarea obiectivelor unitatii economice. 1 Calculul cantitatii de marfa manipulate zilnic Unitatea economica se va ocupa de ambalarea in masa a mai multor sortimente de inghetata, in vederea obtinerii unei eficiente ridicate a unui depozit astfel: Cantitatea de inghetata manipulata anual din fiecare sortiment.

1 M1=100 TONE 2 M2=110 TONE 3 M3=200 TONE 4 M4=210 TONE 5 M5=300 TONE 6 M6=310 TONE 7 M7=400 TONE 8 M8=410 TONE 9 M9=500 TONE 10 M10 = 510 TONE

Avand in vedere ca la punctul anterior s-a calculat numarul zilelor lucratoare intr-un an se va calcula cantitatea de marfa manipulata zilnic.

= M1+M2+M3+M4+M5+M6+M7+M8+M9+M10 M1+M2+M3+M4+M5+M6+M7+M8+M9+M10=3050 TONE

Asadar cantitatea de marfa manipulata zilnic din suma marfii este :

/254

/254=3050/254=12 TONE/ZI 2 Calculul cantitatii de marfa manipulate pe fiecare zi. Cunoscand cantitatea de marfa manipulata anual si numarul zilelor lucratoare, se va calcula pentru fiecare marfa cantitate de marfa manipulata zilnic din fiecare sortiment. 1 M1=100 TONE=100/254=0.4 TONE/ZI 2 M2=110 TONE=110/254=0.43 TONE/ZI 3 M3=200 TONE=200/254=0.8 TONE/ZI

4 M4=210 TONE=210/254=0.83 TONE/ZI 5 M5=300 TONE=300/254=1.2 TONE/ZI 6 M6=310 TONE=310/254=1.23 TONE/ZI 7 M7=400 TONE=400/254=1.6 TONE/ZI 8 M8=410 TONE =410/254=1.61 TONE/ZI 9 M9=500 TONE=500/254=1.96 TONE/ZI 10 M10=510 TONE=510/254=1 TONE/ZI 3 Calculul depozitelor frigorifice Depozitele frigorifice, denumite si frigorifere sau antrepozite frigorifice, sunt spatii racite, destinate pastrarii produselor alimentare. Depozitele frigorifice pot sa cuprinda mai multe tipuri de spatii racite: Tunele de refrigerare; Depozite pentru produse refrigerate; Tunele de congelare; Depozite pentru produse congelate. In imagine, este prezentat interiorul unui depozit frigorific modern, pentru pastrarea produselor refrigerate, in care operatiile de incarcare si descarcare, respectiv cele de aranjare a marfii, se realizeaza complet mecanizat.

Depozit frigorific modern in care transportul este realizat cu autostivuitoare

O alta solutie foarte moderna pentru transportul produselor in depozitele frigorifice, o reprezinta utilizarea transportoarelor teleghidate, ca in cazul frigoriferului din imagine.

Frigorifer in care se ulizeaza transportoare teleghidate

Calculul depozitelor frigorifice

Cele mai importante etape in dimensionarea unui depozit frigorific sunt urmatoarele: - Determinarea suprafetelor de prelucrare prin frig si pentru depozitare; - Stabilirea unui amplasament performant; - Calculul necesarului de frig; - Calculul termic al ciclului de functionare a instalatiei; - Calculul de proiectare sau alegere din cataloage a aparatelor componente.

Determinarea suprafet elor de prelucrare prin frig si pentru depozitare

Capacitatea de depozitare (cantitatea de produse care trebuie pastrate), este unul din parametrii principali de proiectare a unui depozit frigorific.

Acest parametru depinde de natura si dimensiunile produselor, de suprafata spatiilor racite, ca si de inaltimea de stivuire. Capacitatea camerelor de depozitare se calculeaza in functie de cantitatile maxime de marfuri vehiculate, in conditii de maxima eficienta a operatiilor de distributie a marfurilor. Suprafata utila necesara a spatiilor de depozitare se determina impartind cantitatea de produse care trebuie pastrate, la incarcarea specifica [kg/m2] stabilita prin normative si care difera de la un produs la altul. Suprafata construita a spatiului de depozitare, este cu 2040% mai mare decat suprafata utila, deoarece se tine seama de faptul ca exista stalpi pentru sustinerea cladirii, culoare si spatii libere intre produse si pereti, necesare circulatiei aerului. Pentru dimensionarea tunelelor de refrigerare si de congelare se va tine seama de functionarea acestora in sarje, iar suprafetele se vor calcula in functie de cantitatea de produse racite intr-o sarja.Trebuie cunoscuta si luata in considerare durata de prelucrare, care depinde de natura produselor. Suprafetele utile de incarcare cu produse se calculeaza cu relatia:

unde: mi [kg] este cantitatea de produse pentru spatiul de depozitare i; Ni [kg/m2 ] este norma de incarcare cu produse pe unitatea de suprafata a pardoselei, recomandata de literatura de specialitate.

Suprafetele construite ale camerelor de depozitare se calculeaza cu relatia:

unde este coeficientul de adaus, care tine seama de suprafetele necesare spatiilor dintre produse, spatiilor dintre produse si pereti, culoarelor pentru circulatia autostivuitoarelor, respectiv de existenta stalpilor de sustinere; Cateva valori orientative pentru i sunt prezentate in continuare: - Pentru tunele de refrigerare avand suprafata utila Su<80 m2 =1,4;

- Pentru tunele de congelare =1,4; - Pentru depozite de refrigerare avand suprafate intre 80300 m2 =1,3; - Pentru depozite de congelare avand suprafete peste 300 m2 =1, Daca frigoriferul se va realiza prin amenajarea unei constructii existente, atunci cu ajutorul relatiilor prezentate se vor calcula cantitatile maxime de produse care vor putea fi pastrate in depozit

Stabilirea amplasamentului depozitelor frigorifice

Modul in care sunt amplasate spatiile de depozitare s i de prelucrare prin frig, precum si spatiile anexe, este deosebit de important pentru proiectarea frigoriferului. Diferentele de temperatura dintre spatiile frigorifice trebuie sa fie minime, in vederea reducerii necesarului de frig, respectiv pentru diminuarea puterii frigorifice a instalatiei de racire aferente. Dispunerea spatiilor racite impreuna cu culoarele necesare circulatiei produselor, se va realiza intr-o forma cat mai apropiata de un patrat. Astfel patrunderile de caldura dinspre exterior spre spatiile racite vor fi minime. Sectiile de prelucrare prin frig a produselor, se vor amplasa avand in vedere cateva aspecte particulare: Existenta unor trasee cat mai scurte pentru transportul produselor s i cu cat mai putine intersectii; Reducerea gradata a temperaturii dinspre exterior spre centru; Amplasarea spatiilor cu temperaturile cele mai scazute, spre latura de nord, sau in centrul frigoriferului;

Calculul depozitelor frigorifice Amplasarea spatiilor cu temperaturile cele mai ridicate (de exemplu sala masililor, birourile sau vestiarele) se va realiza spre latura de sud. Un exemplu de amplasament pentru un depozit frigorific este prezentat in imagine: Exemplu de amplasament pentru un frigorifer Accesul la frigorifer se va asigura prin amplasarea cat mai aproapiata de caile de comunicatii (s osea si cale ferata). Se recomanda ca rampa auto si rampa C.F. sa fie amplasate pe laturi opuse ale depozitului frigorific, si sa fie acoperite. Copertinele de acoperire vor fi mai late decat rampele cu minim 30cm. Mecanizarea transportului intern se va asigura printr-un amplasament al frigoriferului astfel incat sa permita manevre usoare si cat mai putine, atat pe orizontala cat si pe verticala.

Calculul depozitelor frigorifice

Culoarele se dimensioneaza in functie de necesitatile tehnologice si de mijloacele de transport utilizate. In cazul stivuirii mecanizate, latimea culoarelor de circulatie este cuprinsa intre 35m.

Usile frigorifice ale spatiilor racite se construiesc din lemn sau metal si sunt izolate termic. Constructia usilor trebuie sa prevada o bariera de vapori pe partea exterioara (calda) a usilor, astfel incat sa fie impiedicata umezirea izolatiei. Este util ca toate caturile usilor sa fie prevazute cu rezistente electrice montate in teci de protectie. Astfel este posibila degivrarea usilor si se impiedica blocarea acestora in pozitia inchis prin inghetare, respectiv se elimina situatiile in care datorita depunerilor de gheata usile nu se pot inchide etans. Instalatiile electrice din cladirea frigoriferului vor fi de tip etans. Pentru a minimiza degajarile de caldura din spatiile frigorifice, se vor utiliza cabluri in manta din pluta sau material plastic. Tablourile de distributie a energiei electrice vor fi de constructie speciala (capsulate) si se recomanda amplasarea intr-o camera speciala, incalzita la minim +15C. Sala masinilor se va incalzi de preferinta cu aer cald, asigurandu-se in sezonul rece temperaturi de minim 16C. Ventilarea acestor sali se realizeaza astfel incat concentratia maxima a vaporilor de amoniac sa nu depaseasca nici in caz de avarie limitele admise. Ventilatoarele trebuie sa poata evacua un volum de aer viciat egal cu volumul salii masinilor, in 35 min. Evacuarea apei provenite din degivrarea racitoarelor de aer din spatiile frigorifice pentru produse congelate, se va realiza fara amplasarea de sifoane, care sunt interzise in aceste spatii. Tevile de scurgere ale racitoarelor se vor goli direct prin conducte de diametru mare (min. 100 mm) pentru a permite evacuarea bucatilor de gheata sau zapada. Daca distantele parcurse de tevile de golire, prin spatii aflate la temperaturi sub 0C sunt mari, atunci aceste tevi se vor prevedea cu sisteme de prevenire a inghetarii, prin incalzire electrica sau cu fluide calde.

Determinarea necesarului de frig al depozitelor frigorifice

Pentru determinarea necesarului de frig al frigoriferelor, trebuie cunoscute cateva date de intrare, dintre care cele mai importante sunt urmatoarele: Planul si dimensiunile depozitului; Orientarea cladirii fata de punctele cardinale; Dimensiunile fiecarui spatiu frigorific in parte; Temperaturile necesare in fiecare spatiu racit; Conditiile climatice din zona in care urmeaza sa fie amplasat frigoriferul; Cantitatea de produse care urmeaza sa fie racite, etc. Pentru acest calcul se iau in considerare cele mai nefavorabile conditii de lucru: Temperatura aerului exterior pentru luna cea mai calda a anului; Incarcarea maxima si simultana a tuturor spatiilor frigorifice;

Camerele frigorifice vecine celei pentru care se efectueaza calculele se considera ca sunt goale si se afla la temperatura coridoarelor de acces.

Necesarul de frig se determina pe categorii de consumatori, grupati dupa nivelul de temperatura scazuta solicitata. Astfel se pot determina puterile frigorifice corespunzatoare fiecarei temperaturi scazute in parte.
Calculul depozitelor frigorifice

Necesarul de frig, pentru fiecare spatiu racit se calculeaza din bilantul termic pentru un interval de 24h. Cantitatea totala de caldura care trebuie extrasa Q[kJ/24h], se determina cu relatia: Q=Q1+Q2+Q3+Q4 unde: Q1 este cantitatea de caldura patrunsa din exterior prin izolatii, datorita diferentelor de temperatura. Se tine seama inclusiv de radiatia solara; Q2 este necesarul de frig tehnologic, pentru refrigerarea sau congelarea produselor; Q3 este necesarul de frig pentru ventilarea camerelor; Q4 este necesarul de frigul pentru acoperirea pierderilor din timpul exploatarii, datorate deschiderii usilor, prezentei corpurilor de iluminat, a motoarelor, a persoanelor care presteaza diverse activitati in depozite

Q1, cantitatea de caldura patrunsa din exterior prin izolatii, datorita diferentelor de temperatura si datorita radiatiei solare, se detremina cu relatia:

unde: ki [W/m2 K] este coeficientul global de transfer termic pentru elementul de constructie i (perete); Si [m2] este suprafata elementului de constructie i; [C] este diferenta de temperatura pe fetele elementului de constructie i; [C] este cresterea suplimentara a diferentei de temperatura, datorata radiatiei solare.

- pentru pereti exteriori se considera temperatura conventionala de calcul tex pentru localitatea in care este amplasat frigoriferul (temperatura medie multianuala in luna cea mai calda a anului). - pentru pereti interiori se considera diferenta dintre temperaturile separate de fiecare perete in parte, cu precizarea ca in cazul peretilor care separa spatii frigorifice, se va considera ca spatiul vecin nu este racit (nu este incarcat cu produse). Influenta radiatiei se ia in considerare numai pentru peretii exteriori si pentru plafoanele care reprezinta s i acoperisul cladirii: =0C pentru peretii exteriori orientati spre N; =510C pentru peretii exteriori orientati spre E, V, SE s i SV; =15C pentru peretii exteriori orientati spre S; =1520C pentru plafoane care sunt s i acoperis sau terasa. Pentru pardoseli asezate pe sol, se poate admite ca temperatura de calcul a solului (sub pardoseala) are valoarea de 15C. Se recomanda ca toate calculele pentru determinarea necesarului de frig al frigoriferelor sa se efectueze tabelar, pentru fiecare spatiu racit s i pentru fiecare perete sau element de constructie (plafon, podea) in parte. La stabilirea valorii Q1 ca necesar de frig pentru vaporizatoarele racitoare de aer, se iau in considerare fluxurile de caldura patrunse prin toate cele 6 elemente de constructie delimitatoare ale fiecarui spatiu frigorific in parte, considerand conditiile de lucru cele mai grele, corespunzatoare situatiei cand nici unul din spatiile invecinate nu sunt racite. Calculul depozitelor frigorifice La stabilirea valorii Q1 ca necesar de frig pentru compresoare (respectiv pentru instalatie) se ia in considerare doar unul dintre fluxurile termice prin suprafetele peretilor care separa doua spatii frigorifice vecine. Q2, necesarul de frig tehnologic, se calculeaza in mod asemanator atat pentru refrigerarea cat s i pentru congelarea produselor.

Pentru refrigerare se utilizeaza relatia:

Pentru congelare se utilizeaza relatia:

unde: - m [kg/24h] este cantitatea de produse prelucrate prin frig; - hi, hf [kJ/kg] sunt entalpiile specifice ale produsului in starea initiala si finala, recomandate de literatura de specialitate; - .m [%] este pierderea in greutate a produselor daorita deshidratarii, recomandata de literatura de specialitate. Produsele refrigerate pierd din greutate prin vaporizarea apei, iar produsele congelate pierd din greutate prin sublimarea apei. Migrarea apei din produse, spre aerul din spatiul de pastrare a acestora, se realizeaza datorita faptului ca in aceste spatii cantitatea de vapori de apa din aer este extrem de scazuta, pentru ca umiditatea se depune in permanenta pe suprafetele racitoarelor de aer. In aceste conditii, aerul prezinta o puternica tendinta de a absorbi umiditate; - lv [kJ/kg] este caldura latenta de vaporizare a apei din produsele refrigerate: lv2500kJ/kg; - ls [kJ/kg] este caldura latenta de sublimare a apei din produsele congelate: ls2835kJ/kg; - Qrc [kJ/kg] este cantitatea de caldura degajata prin reactii biochimice de catre produse, fiind utilizata si denumirea de caldura de respiratie. Valoarea acestei calduri este de asemenea recomandata de literatura de specialitate pentru fiecare tip de produs in parte. Este o marime specifica produselor vii (legume, fructe, oua) refrigerate; [h] este durata procesulrui de racire (refrigerare sau congelare). La refrigerarea si congelarea carnii in carcase sau semicarcase, imediat dupa sacrificare, temperatura initiala a acestor produse este de ti=3538C. La procesele de refrigerare, temperatura finala a produselor este de tf=04C. La procesele de congelare, temperatura finala a produselor este de tf=-18-25C. Componenta Q2 a necesarului de frig include daca este cazul si caldura necesara racirii ambalajelor.

Deoarece regimul de racire este nestationar, Q2 se va majora prin inmultirea cu un coeficient de neuniformitate a sarcinii C=1,8. Pentru depozitele de refrigerare si de congelare, destinate produselor care nu degaja aldura de respiratie, Q2=0 kJ/24h.

Calculul depozitelor frigorifice Q3, necesarul de frig pentru ventilarea camerelor. In functie de natura produselor din spatiul frigorific, este necesar uneori sa se realizeze ventilarea spatiului, prin asigurarea unui anumit numar de schimburi ale aerului din incinta in 24h. Ca exemplu, intotdeauna va fi necesara ventilarea, prin introducere de aer proaspat, in spatiile de pastrare pentru legume, fructe si oua refrigerate. Aceste produse vii, respira in timpul pastrarii si necesita in consecinta ventilarea spatiilor de pastrare. Componenta necesarului de frig pentru ventilare, se poate calcula cu relatia:

unde: V [m3] este volumul camerelor frigorifice ventilate; a este numarul de schimburi de aer in 24h, pentru spatiul respectiv; este densitatea aerului din interiorul spatiului racit. Q4, necesarul de frigul pentru acoperirea pierderilor din timpul exploatarii, datorate deschiderii us ilor, prezentei corpurilor de iluminat, a motoarelor, a persoanelor care presteaza diverse activitati in depozite. La dimensionare, se poate considera

Aceasta relatie se aplica separat necesarului de frig pentru vaporizatoarele racitoare de aer si separat pentru compresoare. Dupa determinarea celor patru componente ale necesarului de frig, pentru toate spatiile frigorifice, se calculeaza puterile frigorifice pe nivele de temperaturi de vaporizare. Un posibil exemplu consta in identificarea urmatoarelor trei necesaruri de frig: Q01 pentru t01=-40C - tunele de congelare; Q02 pentru t02=-30C - depozite de congelare; Q03 pentru t03=-1015C - refrigerare. Dupa finalizarea calculelor tabelare s i centralizarea rezultatelor, necesarul de frig, respectiv puterea frigorifica a vaporizatoarelor racitoare de aer, se utilizeaza pentru calculele de dimensionare

ale acestor aparate, iar necesarul de frig, respectiv puterea frigorifica pentru compresoare se utilizeaza in calculul termic al instalatiei frigorifice. In continuare sunt prezentate cateva anexe cu elemente utile pentru calculul depozitelor frigorifice.

2.4 Determinare capacitatii de incarcare, manipulare, depozitare si transport. 4.1 Determinare dimensiunilor de gabarit ale depozitului Avand in vedere faptul ca marfa ce se va depozita in depozit este o marfa speciala intrucat necesita temperaturi de mentinere foarte scazute proiectarea depozitului va tine seama de acesti factori. Conforma anexelor de mai sus ave asadar: Pentru a putea depozita o cantitate de marfa de inghetata este necesar de un volum de 0,3 tone/m3. Avand in vedere ca depozitul de marfa trebuie sa aiba o capacitate de 3050 tone pe an acesta trebuie sa aiba un volum de: 3050/0,3=10167 m3 . Intrucat nu se poate lua o valoare fixa a acestui volum de depozitare se va lua un coeficient de siguranta de 1,7. Asadar volumul depozilului va fi de10167*1,7=14234 m3 Intrucat volumul depozitului se apropie de 15000m3 vom adopta o val standard de 15000 m3. In functie de volumul depozitului dimensiunile depozitului vor fi: Lungime 60 metri. Latime 10 metri . Inaltime 25 metri. 4.2 Manipulare marfii. Manipulare cantitatii de marfa la nivelul depozitului se va efectua cu un sistem de conveioare montate pe peretii depozitului. Capacitate de incarcare a conveiorului va fi de circa 1,2 tone. Viteza de deplasare va fi: Distanta [D] de parcurs 60 m Timpul [t] de parcurs distanta 180 secunde Viteza [V] de deplasare a conveioarului 0,3 m/s V=D/t [m/s] Cantitatea de marfa manipulata este de 1.2 tone/0.3m 4.3 Proiectarea depozitului. Constructie logistica: Depozit sau zona de triere, nod al unei retele care poate apartine unui prestator, unei intreprinderi industriale sau unui distribuitor. Exista 2 tipuri de depozite: depozitul de uzina, care are ca functie stocarea iesirilor din lantul de productie al unei intreprinderi industriale si depozitul central, care centralizeaza stocurile care provin de la mai multe unitati de productie.

Amplasament logistic: Zona de activitate specializata in logistica. Pol logistic: Sector care regrupeaza diverse amplasamente logistice intr-un perimetru local. Arie (zona) logistica: Se defineste la scara unei metropole, al unei regiuni chiar mai multor regiuni. Principalele operatiuni realizate intr-un depozit sunt: Receptie: descarcare, controlul conformitatii, atribuirea locului afectat lotului, intrarea in inventar (gestiune); Manipulare: transportul marfurilor in depozit, respectarea normelor de siguranta, intrarea produsului in stocul de disponibilitate, gestiunea eventuala a conditionarilor; Pregatirea comenzilor: pregatirea paletelor, actiunea de picking (extragerea unor produse dintr-un lot si includerea lor in altul), alcatuirea loturilor comandate, regrupari ale unor expedieri pe zone, ambalare, banderolare, marcare pentru expediere; Expedierea: regruparea comenzilor in zona de expediere, alocarea cheltuielilor de transport, completarea loturilor de livrare si control, incarcare, inregistrare informatica. Evolutia functiilor indeplinite in depozite este legata de mutatiile logisticii. Considerat cu cateva decenii in urma ca un simplu loc de stocare, depozitul poate acoperi in zilele noastre numeroase activitati. In realizarea unei platforme logistice intervin numerosi profesionisti. Dupa rolul lor in timpul diferitelor faze legate de constructie, se pot distinge: a. dezvoltatorii sau cei care se ocupa cu amenajarea teritoriului. Fie ca sunt controlati de catre autoritatile publice centrale, fie locale acestia urmaresc dezvoltarea economica a teritoriului, punerea in valoare a infrastructurii existente sau viitoare, crearea de locuri de munca etc. In principal ei realizeaza operatiuni anterioare realizarii platformei: studiu de fezabilitate, de piata, de accesibilitate, cumpararea terenurilor si viabilizarea lor. b. promotorul realizeaza o operatiune imobiliara (echipamente logistice) pentru a o revinde apoi unui investitor. Ca atare, promotorul joaca un rol temporar in procesul de creare a platformelor logistice. Se pot distinge 2 cazuri de investitii: fie promotorul investeste in dezvoltarea operatiunilor in alb, adica fara chiriasi identificati; fie promotorul investeste in operatiuni in gri, in cazul in care viitorii ocupanti sunt cunoscuti. Piata imobiliara pentru intreprinderi se caracterizeaza printr-o prezenta puternica a investitorilor straini, care poseda cea mai mare majoritate a patrimoniului inchiriat de catre intreprinderi. c. investitorii pot fi specializati in domeniul logistic sau generalisti. Logica lor de dezvoltare se sprijina pe termenul lung. Prin urmare, acestia urmaresc obtinerea securitatii

economice a plasamentelor lor, privilegind astfel zonele logistice cele mai apropiate de marile bazine de consum, cu riscul de accentua fenomenele de metropolizare. O aceeasi intreprindere poate realiza atat functii ale promotorului, cat si ale investitorului. Ponderea investitorilor in realizarea amplasamentelor logistice este legata ca importanta de mijloacele lor financiare. Ei joaca un rol pivot intre colectivitatile teritoriale si utilizatorii platformei. d. societatile de consultanta in domeniul imobiliar destinat intreprinderilor intervin in vanzarea sau inchirierea in intregime sau partiala a imobilului. Competenta lor consta in cautarea cladirilor care trebuie inchiriate sau vandute, a constructiilor la cheie etc. De asemenea, aceste societati au dezvoltat noi servicii: studii pe piata depozitelor, analiza mediului economic, legislativ, studii ale marilor fluxuri de marfuri si infrastructuri de transport. e. chiriasii sunt fie expeditorii, fie logisticienii. Acestia din urma prefera inchirierea spatiului din motive de flexibilitate si de mobilitate. Aceasta tendinta de inchiriere favorizeaza metropolizarea depozitelor si, de asemenea, constructia noilor depozite, ceea ce pune problema vechilor depozite. Prin urmare, chiriasii cauta contracte de inchiriere care sa nu depaseasca 3 ani, in timp ce investitorii ar dori sa inchirieze spatiul pe o perioada mai lunga (6 pana la 9 ani). Aceasta vointa de a avea contracte de inchiriere pe perioade relativ scurte este, in principal, legata de scurtarea duratelor contractelor logistice intre prestatori si expeditori. Toti acesti actori si indeosebi promotorii tind sa detaseze funciarul logistic de intreprinderile industriale si de prestatorii logistici. Aceasta tendinta conduce la fragilizarea investitiilor logistice in masura in care inchirierea este facilitata si chiriasul poate schimba locul de implantare (amplasare) la circa 3 ani. In consecinta, inchirierea este modul cel mai cautat de catre intreprinderi. Aparitia marilor grupuri pune o problema de amenajare a teritoriului. De fapt, investitorii incearca sa minimizeze riscul lor de non-inchiriere, presand astfel pe intarirea metropolizarii cu problemele de congestionare pe care aceasta il produce. Dimensiunile de gabarit. Lungime 60 metrii Latime 10 metri Inaltime 25 metri Avand in vedere aceste dimensiuni marfa din depozit va fi manipulata cu conveioare. Conveioarele se vor deplasa pe sine care sunt amplasate pe peretii laterali ai depozitului. Pe sinele respective vor fi montate 3 macarale pivotante cu destinatia de a deplasa marfa in depozit. De asemenea depozitul datorita inaltimii sale depozitul va avea 2 etaje fiecare etaj avand o inaltime de 11 metri restul de 3 metri reprezentand acoperisul. In continuare vom prezenta schemele bloc ale depozitului luat in calcul

Schema exterioara a depozitului

Schema exterioara si instalatia de racire De asemenea accesul in depozit se va face prin doua usi aceste fiind glisabile. Accesul pe cele doua usi putandu-se face si cu utilaje de mare tonaj.

4.4 Prezentarea interioara a depozitului.

4.5 Proiectarea utilajului de manipulare a marfii in interiorul depozitului.

Schema de baza a functionarii conveiorului. Conveiorul montat in interiorul depozitului va avea montate pe peretii laterali ai depozitului sinele pe care se va deplasa utilajul de ridicare. Utilajul de ridicare va fi de asemenea montat pe o sina putandu-se deplasa pe toate cele 4 directii. Totodata sina pe care va fi montat utilajul de incarcare descarcare va pute sa fie mutata atat in stanga cat si in dreapta. Pentru o eficienta mai buna s-au montat trei astfel de utilaje.

Schema bloc a convieiorului. functionare.

Schema montarii conveiorului. Principiul de

Schemabloc a conveiorului Fig1

Schemabloc a conveiorului si principiul de functionare Fig 2

In figura 1 este prezentata schema bloc a conveiorului In figura 2 este prezentat conveiorul si principiul de functionare. Autotractorul se deplaseaza pe sina orizontala de la stanga la dreapta in timp ce poate cobori sau urca furca de la stivuitor. De asemenea conducatorul autotractorului poate misca sina in ambele directii ale depozitului. Astfel

cu ajutorul acestor sisteme se poate manipula toata marfa pe toata suprafata depozitului. Avand mari avantaje faptul ca personalul necesar in astfel de depozit este foarte redus. In continuare vom prezenta functionarea autotractorului si deplasarea acestuia pe sine Sarcina utila a utilajului este de 1,2 tone, acesta avand o vitzeza de deplasare de circa 0,3 m/s.

Schema de functionare a utilajului de manipulare prin depozit 4.5 Formarea unitatilor de incarcatura.
Palete definitii clasificare tipuri constructive accesorii Primele palete au fost simple platforme. Folosirea ulterioara in operatiile de manipulare a acestora, a utilajelor speciale prevazute cu furca, a condus la aparitia in confectionarea paletelor a. intrarilor pentru furci, practicate de obicei pe toate cele patru laturi. Conform STAS 6087-1970, paleta de transport este o platforma de incarcare, formata din doua placi unite intre ele prin antretoaze, sau dintr-o placa care se sprijin pe picioare, suporturi sau role, a caror inaltime este redusa la minimum necesar pentru ca sa per- mita manipularea cu utilaje cu furca (transpalete, eloctrostivuitoare etc.). Datorita extinderii paletizarii in domenii variate, paletele uti- lizate astazi sunt de o mare diversitate constructiva. Elementele principale ale unei palete sunt platforma care poate avea diferite variante constructive si deschiderile pentru furcile utilajelor de manipulare. Paletele se clasifica astfel : _ din punct de vedere al posibilitatii de reutilizare : palete reutilizabile, folosite la depozitarea si transportui marfurilor, in raporturi bilaterale intre furnizori si depozite sau umtati de desfacere, sau in

regim de schimb (pool de palete) si palete nerecuperabile (de tip pierdut), concepute si construite ca sa asigure integritatea marfii pentru un singur transport, folosite, in special, la exportui de marfuri ; din punct de vedere al formei constructive : palete plane (fig. 1, a), palete plane eu aripi (fig. 1, b), palete cu montann (fig. 1, c), palete-lada (fig. 1, d), palete-lada pliabile (fig. 1 e) ; din punct de vedere al utilizarii : palete de uz general destinate transportului si depozitarii unei game de marfuri diferite si palete speciale destinate unui anumit produs, grupe de produse similare sau anumitor procese tehnologice de fabricatie. De exemplu palete pentru butoaie (fig. 1 f palete pentru corpuri rotunde (fig. 1 g), pentru produse pulverulente (fig. 1 h}, palete pentru sarcini lungi (fig. 1, i ), palete pentru .Uz industrial palete de distributie cu role

Tipuri de palete pentru depozitarea diferitelor tipuri de marfa A, B, C, D.

Tipuri de palete pentru depozitarea diferitelor tipuri de marfa E, F, G, I Pentru exemplu de fata s-au folosit palet de tip C, palet cu montanti datorita caracteristicii ambalajului, car nu poate sa sustina greutatea unui alt palet. Din punct de vedere al depozitului, a carui sarcina de incarcare este de 15 metrii cubii, depozitul poate primii in funtie de gabaritul paletului (lungime1.2 m , latime 0,9 m, inaltime 1,44m) adica un volum de 1,6 m3 un numar de 9500 de paleti incarcat la capacitatea maxima a depozitului, masa unui palet =1200 kg. Dar intrucat din punct de vedere STAS pentru o ventilare corecta este necesar de 0,3 tone/m3 sarcina maxima de incarcarea a depozitului este de 31666 paleti cu ingehtata. Calculul numarului maxim de paleti: 9500/0,3=31500 paleti maximi admisi in depozit cu masa max de 300 kg. In functie de tipul ambalajului ales: 1 galeti. Dimensiunile de gabarit fiind: inaltime 45 cm., lungimea = latimea =30 cm paletul va suporta un numar de 36 galeti pe palet. 2 ambalaje carton. In cazul ambalajelor (lungime 40 cm latime 30 inaltime 45) acestea vor contine in interior un numar de 24 de cutii de inghetata (lungime 20 cm, latime 15 cm, inaltime 7,5 cm). Tinand seama de volumul cutiilor numarul de paleti incarcat astfel este de 35 de paletii 3 folie protectoare. In cazul in care inghetata este ambalata in vederea consumului aceasta va fi de asemenea ambalata in cutii de carton cu dimensiunile de gabarit de le punctul Dimensiunile de gabarit ale ambalajului protector fiind lungime 20 cm latime 5 cm si inaltime 1 cm. Asadar in acest caz este nevoie de un numar de 10 paleti. Schemele de incarcare a paletilor in functie de tipul ambalajelor.

Schema 1 ambalarea in galetii

Schema 2 Ambalarea torturilor (cutii de plastic) de inghetata in cutii de carton

Schema 3 Ambalarea inghetatei in ambalaje amplasate in cutii de carton in vederea paletizari 2.5 Intocmirea tabelului de fluxuri

Infrastructurile logistice
Infrastructura logistica este constituita din depozite si cai de comunicatii. Are ca obiect miscarea fluxurilor materiale, pentru a le dirija de la locurile de productie pana la locurile de transformare, apoi de la locurile de transformare catre locurile de consum. Aceste legaturi sunt in general, despartite (separate). Separarea locurilor de productie, de transformare si de consum este rezultatul factorilor socio-economici (legati de costul mainii de lucru), de mediu (productia de alimente), geografici (minerale si zacaminte), etc. Astfel, de exemplu, conditiile climatice permit producerea anumitor fructe intr-un loc de pe planeta, dar banii disponibili si obiceiurile de consum ale acelorasi produse se gasesc in alta parte; sau costul mainii de lucru si riscurile sociale sunt mai scazute in unele tari, dar resursele pentru achizitia bunurilor de echipament pe care le produc se gasesc in alta parte. Constituirea stocurilor poate avea la baza diverse motive: specula, adica vointa de a cumpara o marfa abundenta, apoi de a o revinde realizand un castig in perioadele de penurie (cand cererea este superioara ofertei); strategia si politica statelor sau organizatiilor, de exemplu in alegerea de a stoca aur, metale pretioase, carburanti, marfuri considerate de importanta strategica pentru o anumita firma;

obligatii rezultate din reglementari, adica respectarea duratelor de carantine, de exemplu, ca in productia farmaceutica sau cosmetica; constrangerile comerciale, ca de exemplu, atingerea cresterii la maturitate a unui fruct, flori, animal inainte de a deveni comercializabil; constrangerile de productie, ca de exemplu obligatia de a regrupa diferitele componente ale unui produs finit, inainte de a face asamblarea lui; necesitatile financiare, care fac ca transportul sa fie mai costisitor daca este mai frecvent si daca se face pe marimi de loturi mai mici; in acest caz, trebuie verificat daca este mai putin scump sa se recurga la stocare, construind depozite si facandu-le sa functioneze sau daca este mai putin scump sa se recurga la transport pe loturi de productie. Diversitatea circuitelor de distributie, destinatia depozitelor, vocatia interna sau continentala, vocatia industriala sau comerciala, tipurile de mijloace de transport si de manipulare etc. conduc la caracteristici diferite ale depozitelor, platformelor logistice sau amplasamentelor logistice. In acest sens, se pot da ca exemple: depozitul situat in spatele intreprinderii industriale (stocare langa locul de productie sau de transformare) sau depozitul amplasat departe de locurile de productie (destinat regruparii productiilor mai multor intreprinderi industriale); depozitul de campanie destinat colectarii legumelor si fructelor si depozitul amplasat in zona industriala, in periferie, pentru a alimenta lanturile comerciale din marea distributie; depozitul conectat la caile ferate, pentru primirea trenurilor cu marfuri grele, depozitul plasat pe malul unui canal pentru a primi transporturile pe caile fluviale sau depozitul mesageriei destinat sa primeasca frecvent foarte multe camioane etc. Conceptul de platforma logistica a fost propus ca o componenta importanta a unui sistem logistic eficient, care sa asigure reducerea efectelor negative ale transportului de marfuri in vederea unei dezvoltari durabile. Conceptul de platforma logistica a fost propus initial in Olanda (Janssen si Oldenburger, 1991) si ulterior in Germania (Ruske, 1994). Platformele logistice reprezinta elemente ale sistemului de distributie in care se realizeaza operatii de transbordare a marfurilor, depozitare, comercializare a marfurilor in vrac, ambalare, sortare si grupare a marfurilor in vederea expedierii lor la beneficiari. Acestea sunt proiectate pentru a satisface toate cerintele unui sistem logistic urban, prin utilizarea unui sistem informational complex, care sa permita aplicarea unor programe de rutare optima a vehiculelor, de planificare eficienta a vehiculelor pentru realizarea operatiilor de colectare/distributie a produselor. Amplasarea platformelor logistice se face, in general, in punctele de legatura dintre transportul magistral de mare capacitate si sistemul de transport urban (fig. 1). Rezultatele utilizarii unui astfel de sistem cu platforme logistice sunt reducerea numarului de vehicule necesare pentru oferirea unor servicii cel putin la acelasi nivel calitativ, sporirea coeficientului de utilizare a capacitatii de transport a vehiculelor, reducerea parcursului vehiculelor, atat in stare incarcata, cat si in stare goala.

Preluare : Costescu Dorinela, Rosca Mircea Augustin Platforme logistice solutii eficiente pentru economisirea de resurse si reducerea efectelor poluante , Buletinul AGIR nr. 1/2007 Platformele logistice ofera posibilitatea gruparii firmelor mici, creandu-se conditiile organizarii eficiente a proceselor de transport. Ele reprezinta sisteme in care un grup de expeditori sau transportatori pot utiliza acelasi parc de vehicule, aceleasi terminale sau acelasi sistem informational, cu scopul de a reduce costurile de distributie. Intrucat este un concept relativ nou, proiectarea unei platforme logistice necesita studii complexe in ceea ce priveste amplasarea, dimensionarea, tehnologiile aplicate, precum si rolul pe care trebuie sa il aiba autoritatile in promovarea si functionarea platformei. Obiectivele proiectarii platformelor logistice sunt: optimizarea proceselor de distributie a marfurilor si reducerea costurilor sociale rezultate in urma acestor procese. Platformele logistice asigura transferul marfurilor intre transportul magistral de mare capacitate si sistemul urban de distributie a marfurilor. Mijloacele de transport de mare capacitate aduc marfuri (in general dintr-o singura categorie) direct de la furnizori. Aceste marfuri sosite in unitati de incarcatura de dimensiuni mari (containere, cutii mobile) sau in vrac sunt descarcate, depozitate si ambalate in unitati mici de incarcatura in vederea comercializarii si distributiei la beneficiari. In functie de cererile de distributie marfurile sunt grupate in loturi destinate unui beneficiar. Daca dimensiunile loturilor de expeditie sunt mai mici decat capacitatea autovehiculelor care realizeaza distributia urbana, atunci in functie de pozitia geografica a beneficiarilor se grupeaza mai multe loturi si se expediaza cu acelasi mijloc de transport. Ambalare inghetatei in galeti
a galeti SERIE 1 Marfa 1 [tone] Marfa 2 [tone] Marfa 3 [tone] Marfa 4 [tone]

100000 110000 200000 210000

nr de galeti 10000 11000 20000 21000

nr de paleti 277,7777778 305,5555556 555,5555556 583,3333333

val max paleti pe an Vak max paleti pe zi 278 1,064282673 306 1,170710941 556 2,128565347 583 2,234993614

Marfa 5 [tone] Marfa 6 [tone] Marfa 7 [tone] Marfa 8 [tone] Marfa 9 [tone] Marfa 10 [tone]

300000 310000 400000 410000 500000 500000

30000 31000 40000 41000 50000 50000

833,3333333 861,1111111 1111,111111 1138,888889 1388,888889 1388,888889

833 861 1111 1139 1389 1389

3,19284802 3,299276288 4,257130694 4,363558961 5,321413367 5,321413367 32,35419327 paleti

32

Ambalarea torturilor (cutii de plastic cu dimensiuni prestabilite) de inghetate in cutii

b cuti SERIE 2 Marfa 1 [tone] Marfa 2 [tone] Marfa 3 [tone] Marfa 4 [tone] Marfa 5 [tone] Marfa 6 [tone] Marfa 7 [tone] Marfa 8 [tone] Marfa 9 [tone] Marfa 10 [tone]

100000 110000 200000 210000 300000 310000 400000 410000 500000 500000

nr de cuti 200000 220000 400000 420000 600000 620000 800000 820000 1000000 1000000

nr de cuti carton 8333,333333 9166,666667 16666,66667 17500 25000 25833,33333 33333,33333 34166,66667 41666,66667 41666,66667

nr de paleti 308,6419753 339,5061728 617,2839506 648,1481481 925,9259259 956,7901235 1234,567901 1265,432099 1543,209877 1543,209877

val max anuala 309 340 617 648 926 957 1235 1265 1543 1543

Val max pe zi 1,182536304 1,300789934 2,365072608 2,483326238 3,547608912 3,665862542 4,730145215 4,848398846 5,912681519 5,912681519 35,94910364 Paleti 35

Ambalarea inghetatei in vederea consumarii

c. ambalaje SERIE 3 Marfa 1 [tone] Marfa 2 [tone] Marfa 3 [tone] Marfa 4 [tone] Marfa 5 [tone] Marfa 6 [tone] Marfa 7 [tone] Marfa 8 [tone] Marfa 9 [tone] Marfa 10 [tone]

100000 110000 200000 210000 300000 310000 400000 410000 500000 500000

nr inghetate nr de cuti carton 1000000 1851,851852 1100000 2037,037037 2000000 3703,703704 2100000 3888,888889 3000000 5555,555556 3100000 5740,740741 4000000 7407,407407 4100000 7592,592593 5000000 9259,259259 5000000 9259,259259

nr de paleti 68,58710562 75,44581619 137,1742112 144,0329218 205,7613169 212,6200274 274,3484225 281,2071331 342,9355281 342,9355281

val max annuala Val max pe zi 69 0,262785845 75 0,28906443 137 0,525571691 144 0,551850275 206 0,788357536 213 0,81463612 274 1,051143381 281 1,077421966 343 1,313929227 343 1,313929227 7,988689697 Paleti 8

Graficele fluxurilor anuale si zilnice. Graficul fluxului anual

Graficul fluxurilor zilnice