Livrarea marfurilor

Livrarea marfurilor din depozite presupune o astfel de organizare

care sa asigure:

Ajungerea marfurilor in timp util in reteaua  comerciala;

Folosirea rationala a mijloacelor de transport;

Utilizarea rationala a fortei de munca din depozite;

Mentinerea stocurilor in limite normale.

Organizarea livrarii se face pe baza de plan si grafic.

Pregatirea marfurilor in vederea livrarii si satisfacerii

consumatorilor cuprinde urmatoarele faze:

a resortarea marfurilor;

a alegerea marfurilor de catre client;

a ambalarea marfurilor alese;

a marcarea si etichetarea coletelor;

a transportul produselor spre locul de imbarcare sau la rampa.

Toate aceste operatiuni se fac intr-un interval cat mai scurt, simultan cu eliberarea
documentelor care vor insoti marfa (facturi, certificate de garantie, aviz de expeditie etc.).

5 Tendinte moderne in gospodarirea depozitelor

In acceptiunea actuala a notiunii de depozit, acestea nu mai sunt

constructii sau suprafete de pastrare a marfurilor, ci organizatii
economice, inzestrate cu utilaje corespunzatoare pentru optimizarea, din
punctul de vedere al timpului, ca si din punct de vedere al cheltuielilor, al
operatiilor legate de receptia, depozitarea si livrarea marfurilor. Orice
depozit se caracterizeaza printr-un sistem de parametri tehnico-economici
printre care esentiali sunt trei:

Capacitatea de depozitare a unei cantitati de bunuri materiale, exprimata in unitati naturale;

Capacitatea de primire si livrare a bunurilor materiale intr-o anumita unitate de timp;

Gradul realizarii functiei economice a depozitului calculat prin compararea celor doi
parametri.

Luarea in considerare a acestor parametri duce la concluzia ca, in final,

capacitatea de depozitare a marfurilor trebuie sa coincida cu volumul
marfurilor ce se opresc temporar pe parcursul de la locul de productie la
magazine. La randul ei, capacitatea de primire si livrare a depozitelor
trebuie sa coincida cu capacitatea acelor mijloace de transport care le
deservesc in mod obisnuit. Rezulta ca problematica depozitelor nu poate fi
despartita de problematica transporturilor. De aceea, de multe ori, ele se
analizeaza simultan.

Adoptarea celor mai moderne principii de organizare interioara a depozitelor implica:

Dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al

marfurilor si al personalului in cadrul depozitului;

Utilizarea intensiva a spatiilor si inaltimii de depozitare;

Amplasarea rationala a marfurilor in depozit si identificarea rapida a locurilor de

depozitare.

Dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al

marfurilor si al personalului. Acest principiu se poate aplica prin urmatoarele amenajari:

Spatii de receptie care se determina in raport cu volumul de marfuri ce se primesc si de

operatiile necesare pentru efectuarea receptiei cantitative si calitative;

Spatiul special amenajat pentru primirea marfurilor care sosesc in afara programului de lucru,
precum si spatiul marfurilor in custodie (pentru pastrarea marfurilor care nu corespund
calitativ sau cantitativ);

Spatii de depozitare, pentru stocarea marfurilor pe termen scurt, mediu si lung;

Spatii pentru pregatirea marfurilor in vederea aprovizionarii comertului;

Spatii de expeditie pentru centralizarea produselor, pe firme sau zone de aprovizionat;

Spatii pentru functionarea camerelor de mostre.

Aceste categorii de spatii constituie de fapt suprafata totala utila. Pentru desfasurarea in bune
conditii a activitatii comerciale, depozitul mai trebuie sa aiba spatii anexe (ateliere tehnice,
mecanice, intretinere, tamplarie, etc.).

Cunoasterea permanenta a locurilor de depozitare (denumirea articolului,

cantitatea, data intrarii in depozit) ofera conditii pentru identificarea
marfurilor ale caror stocuri sunt sub sau peste nivelul planificat, luandu-se
masuri in consecinta. Experienta depozitelor moderne demonstreaza ca nu
se pot aplica sisteme sablon de amplasare a marfurilor. Totusi, in functie
de marimea depozitului, numarul nivelelor, tipul si gradul de dotare cu
utilaje etc., pot fi luate in considerare unele criterii principale de
amplasare a marfurilor, cum sunt:  frecventa cererii, viteza de circulatie,
corelarea intre greutate, forma si marimea marfurilor, respectarea
conditiilor de vecinatate admise, supravegherea produselor mici cu valoare
mare.

Fluxul marfurilor constituie elementul cel mai important care determina si orienteaza celelalte
fluxuri.

Utilizarea intensiva a spatiilor si a inaltimii de depozitare. Pentru a se asigura un grad optim

de ocupare a suprafetei de depozitare, precum si pentru o exploatare rapida, este necesar ca
depozitele sa fie dotate corespunzator. Marfurile trebuie stivuite in sistemul modern cu
ajutorul paletelor. Marfurile asezate cu ajutorul paletelor simple sunt fie suprapuse direct, fie
sprijinite pe rastele metalice, pentru a se evita deprecierea lor. Marfurile asezate pe palete cu
montanti se depoziteaza, de asemenea, prin suprapunere fara folosirea altui mobilier. Aceste
tipuri de palete permit introducerea sau scoaterea marfurilor de pe paletele suprapuse unele
peste altele. Boxpaletele se pot depozita atat pe rastele metalice, cat si prin suprapunere fara
utilizarea altui mobilier. Asezarea paletelor se poate face in stive bloc, pe randuri in stelaje
metalice, in stelaje tunel etc. Toate aceste modalitati permit folosirea rationala si intensiva a
spatiilor de depozitare atat pe lungime, pe latime cat si pe inaltime.

Amplasarea rationala a marfurilor si identificarea rapida a locurilor de

depozitare Amplasarea rationala este strans corelata cu utilizarea
intensiva a spatiilor de depozitare.  Depozitarea marfurilor trebuie astfel
realizata incat sa permita accesul la fiecare incarcatura, posibilitati usoare
de accesare a produselor, precum si preluarea lor usoara spre a fi livrate.
De asemenea, aceste amplasari trebuie sa tina seama de caracteristicile
fiecarei categorii de produse, astfel incat depozitarea sa nu afecteze
calitatea acestora. Identificarea rapida a marfurilor se poate face doar prin
folosirea informaticii in gestionarea activitatii depozitului. In conditiile
depozitelor moderne, de mari capacitati, informatica este de neinlocuit.
Intr-un asemenea sistem de stocare, marfurile nu se vad, campul vizual
este limitat la utilajul, mobilierul care preia marfa pentru pastrare.
Determinarea locului unde este depozitata marfa se poate realiza doar
printr-un dialog cu detinatorul informatiei: calculatorul. Prin calculator se
realizeaza un sistem de coordonare a fiecarei celule din stelajul amplasat
in depozit. Fiecare referinta, articol, produs, se codifica si trece in
memoria calculatorului. Codurile folosite sunt formate din trei numere,
care indica numerotarea sirurilor de stelaje, numerotarea pozitiei celulei in
lungul culoarului de circulatie si numerotarea nivelului la care se gaseste
celula. Depozitele situate in marile porturi, statii de cai ferate, aeroporturi
etc. sunt asigurate cu sisteme informatice extrem de sofisticate care
permit receptia, depozitarea si livrarea marfurilor operativ, economic si in
perfecte conditii de siguranta. Pentru aceasta, informatica si in general
tehnica si-au adus pe deplin contributia.
Balan Carmen, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2006.

Balan Carmen, Logistica, Ed Uranus, 2006

Nistor R., Chis A., Biro A., Bazele tehnologiei si merceologiei, Ed. Presa
Univ. Clujana, Cluj-Napoca, 1999.

Nistor R., Chis A., Biro A., op.cit.

Nistor R., Chis A., Biro A., op.cit.

Nistor R., Chis A., Biro A., op.cit.