Operatiile 

ce se executa in depozite sunt:

primirea produselor: descarcare, manipulare, receptie cantitativa si tehnica,
depoziterea: pastrarea si conservarea,
comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesita fractionarea, ambalarea si etichetarea marfurilor,
expeditia: incarcare, transport, gestiunea documentelor utilizate.
Toate aceste operatiuni se pot desfasura in spatii distincte sau in perimetrul aceleiasi suprafete, in functie de:
 dimensiunile depozitului;
 marimea si structura asortimentului de marfuri;
 proprietatile naturale si tehnice ale produselor;
 frecventa de aprovizionare;
 echipamentele tehnice necesare;
 sistemul de preluare a ambalajelor goale.
Fluxul marfurilor si ambalajelor cuprinde toate circuitele conduse dupa anumite reguli, precum si stationarile dorite
sau nedorite ale marfurilor si ambalajelor. Rationalizarea acestui flux presupune respectarea unor conditii:
reducerea numarului de circuite ale fluxurilor de marfuri;
ordonarea logica a diferitelor parti componente ale fluxului;
evitarea intersectarii fluxului de marfuri si ambalaje cu cel al clientilor.

Depozitarea marfurilor: pastrarea marfurilor in afara spatiilor de vanzare - cu scopul de a le pune la dispozitia
clientelei, la un moment dat, pentru o vanzare continua - presupune existenta unui spatiu de depozitare, a carui marime
este conditionata de:
numarul si suprafata raioanelor de vanzare;
specificul marfurilor in functie de frecventa si structura aprovizionarilor.
Organizarea interioara a depozitului trebuie sa respecte o serie de reguli:
 promovarea mecanizarii, automatizarii, robotizarii operatiilor, proceselor incluse in fluxurile tehnologice ale
activitatilor desfasurate;
 stabilirea modului de depozitare;
 stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la formarea incarcaturii pe paleta;
 optimizarea transportului intern;
 introducerea informaticii in gestionarea activitatii.
 mentinerea ordinei si sigurantei de pastrare a marfurilor;
 identificarea cu usurinta a fiecarui articol;
 accesul facil la fiecare articol fara a deplasa alte produse;
 preluarea marfurilor din depozit dupa principiul 'primul intrat, primul iesit'.

La implantarea detaliata a grupelor de marfuri in halele de depozitare trebuie avute in vedere urmatoarele criterii:
caracteristicile marfurilor – frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole;
cerintele tehnice – particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective, de dotare cu anumite utilaje specifice
Stocarea in depozit se face in functie de viteza de circulatie a produselor depozitate. Produsele depozitate
pentru un timp scurt sunt stocate in apropierea culoarului principal de circulatie, cele care sunt stocate pentru mult timp
sunt asezate in zonele mai indepartate.
Culoar:
Zona I - se stocheaza marfuri care au o viteza mare de circulatie, care se livreaza cu frecventa mare, in cantitati mari;
Zona II – localizata de o parte si de alta a primei zone, sau in adancime fata de aceasta, in ea fiind stocate marfuri care
au o circulatie lenta, livrate cu o frecventa si in cantitati medii;
Zona III – amplasata in partile periferice ale depozitului, cele mai indepartate de caile principale de
acces este destinatase pastrarii stocurilor de rezerva.
Paletele de marfuri se pot plasa perpendicular pe culoarul de acces sau intr-un unghi de pana la 60 de grade.
Modul de pozitionare cel mai des intalnit este cel perpendicular. Decizia de pozitionare intr-un unghi situat in
intervalul ( 60 ] de grade trebuie sa se bazeze pe analiza atenta a punctelor forte si a limitelor specifice. Principalele
avantaje oferite de pozitionarea unghiulara sunt:
reducerea latimii culoarului de acces, datorita unui unghi de intoarcere sub 90 de grade;
eficienta sporita a operatiunilor efectuate de echipamentele de manipulare a paletelor, care nu mai afecteaza intoarceri de 90 de grade.
Dezavantajele se refera la urmatoarele aspecte:
 spatiul neutilizat din zonele unde sunt amplasate paletele ;
 dificultati de identificare a paletelor in unghiul corect;
 cresterea cheltuielilor de manipulare
 Pentru stocurile de marfuri din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja in partea superioara a
sectiilor de receptie si expeditie, ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de inaltime ce se creeaza intre cele doua sectii, pe de o
parte, si hala de pastrare, pe de alta parte.
Dorinta cresterii productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor au condus la sectorizarea inaltimii utile de depozitare a unuio stelaj in
trei zone:
 zona I, situata pe primul nivel al stelajului, destinata marfurilor cu volum si greutate mare, sau cu o viteza de circulatie accelerata;
 zona a II-a situata pe al doilea nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mica, sau cu o viteza de circulatie lenta;
 zona a III-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva.

Ca tehnici de depozitare pot fi:

a)      depozitarea pe sol;
b)      depozitarea pe rafturi;
c)      depozitarea prin stivuirea directa;
d)      depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti;
e)      depozitarea pe palete simple
Depozitarea pe sol - produsul depozitat va fi asezat nemijlocit pe podea si daca ambalajul prin capacitatea si stabilitatea lui, permite
suprapuneri, acestea se fac pana la o anumita inaltime, corespunzatoare conditiilor tehnice ale muncii:
inaltimea maxima pana la care pot fi preluate manual in conditii de siguranta este de 1,60 m;
inaltimea maxima de ridicare normala este de 1,40 m;
inaltimea maxima atinsa cu o mana este de 2 m.
Depozitarea pe rafturi - se pot folosi rafturi simple, stivuirea cu rame, palete, dulapuri cu sertare.
Ambalajele goale in care au fost primite marfurile (cutii, sticle, lazi, etc.) se impart in:
ambalaje goale cu obligatia de a fi restituite (palete, recipienti, alte feluri de ambalaje de transport),
ambalaje refolosibile (sticle, borcane)
ambalaje nerestituibile, dar care pot fi vaolrificate.
Depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de incarcatura aflate pe paleta, intalnita la pastrarea unor produse livrate in
saci. Inaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului la forta de apasare, rezultata din suprapunerea paletelor incarcate, de
natura si caracteristicile produsului.

Depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada care inlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria
produselor apte unei asemenea pastrari.
Depozitarea pe palete simple in rastele metalice care se practica in cazul depozitarii unei cantitati mari, intr-o structura foarte diversificata.
Cat priveste preluarea de catre magazin a ambalajelor refolosibile, in practica exista diferite variante de organizare a acestei operatii:
ambalajul gol va fi predat la casa in schimbul cumpararii altui produs,
clientul preda sticlele primind in schimbul lor bani,
predarea ambalajelor se face intr-un alt loc, organizat special.

Necesarul de suprafata destinat depozitarii ambalajelor goale depinde de:

 numarul unitatilor livrate;
 timpul de asteptare al ambalajului gol;
 volumul ambalajelor;
 posibilitatile de stivuire a ambalajelor.

Echipamentele folosite in depozit sunt:

 pentru stivuire - paleti, recipiente, rafturi, containere;
 pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalatii de aerisire;
 pentru manipulare - masini de ridicat, manipulatoare;
 pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.
Munca in depozit trebuie mecanizata si chiar informatizata.
Mecanizarea este necesara pentru ca se ridica si se manipuleaza cantitati mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea
depozitului, ci de intreg sistemul logistic (modul cum producatorul trimite marfurile, modul cum clientii doresc marfurile), prin cuprinderea
intregului flux tehnologic din depozit. Atingerea acestui obiectiv este conditionata si de preocuparile manifestate de partenerii aflati in amontele si
in avalul depozitului. La indeplinirea acestui obiectiv participa de asemenea si introducerea rapida a progresului tehnic, angajarea de investitii cu
eficienta certa.
Folosirea de paleti si de containere usureaza mecanizarea muncii. Informatizarea este necesara pentru evidenta produselor, regasirea lor,
optimizarea stocurilor si a transportului, pentru gestionarea activitatii dsepozitului in general.
De regula, intr-un sistem de stocare, marfurile nu se mai “vad”, campul vizual este limitat la utilajul, mobilierul care preia marfa pentru
pastrare. Determinarea locului unde este depozitata marfa se poate realiza doar pritr-un dialog cu detinatorul informatiei: calculatorul. Prin
calculator se realizeaza un sistem de coordonare a fiecarei celule din stelajele de mare inaltime, amplasat in depozit.Fiecare referinta, produs,
se codifica si trece in memoria calculatorului.
Codul trebuie sa fie format    din minimum trei numere. Pentru localizarea unui punct in spatiu se impune:
numerotarea sirurilor de stelaje;
numerotarea pozitiei celulei in lungul culoarului de circulatie;
numerotarea nivelului, (randului) la care se gaseste celula.
In depozite este important sa se respecte normele de protectie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai scazut de calificare al muncitorilor
face ca un procent mare de accidente sa aiba loc in depozite.