CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………pag. 2

CAPITOLUL I
Clasificarea sortimentului de confectii din tesaturi si tricoturi……………….pag. 3

CAPITOLUL II
Operatii specifice receptiei confectiilor………………………………………..pag.
4

CAPITOLUL III
Operatii specifice pregatirii pentru vanzare a confectiilor……………………..pag.
6

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………pag.8

1
 ARGUMENT

Confectiile sunt produse textile folosite ca articole de imbracaminte si se

obtin in general din tesaturi si tricoturi.
Succesul unui magazin de confectii depinde in mare masura de modul in
care se efectueaza procesul de receptie a marfurilor.
Receptia este un proces secundar premergator actului de vanzare-
cumparare, ce presupune luarea in primire a marfurilor si verificarea cantitativa si
calitativa a acestora pentru confirmarea datelor inscrise in documentele insotitoare
(aviz de expeditie, factura fiscala etc.). Se realizeaza de catre beneficiar in prezenta
sau absenta furnizorului.
Intr-o prima etapa are loc receptia cantitativa. Pentru aceasta se confrunta
documentele de primire (factura fiscala, aviz de insotire a marfii etc.) in vederea
stabilirii concordantei dintre cantitatea inscrisa pe documente si cantitatea primita
efectiv.
Receptia calitativa a confectiilor se refera la verificarea existentei
defectelor.
Pregatirea marfurilor pentru vanzare are rolul de a reduce gama de
operatiuni tehnice din timpul procesului de vanzare si de a prezenta cat mai
atragator si igienic produsele. Totodata, se urmareste mai buna servire a
consumatorilor si deci sporirea volumului vanzarilor.
Operatiunile pregatitoare se efectueaza in functie de natura marfurilor si de
formele de vanzare practicate, grupandu-se astfel:
a) Operatiuni commune tuturor marfurilor
- dezambalarea;
- sortarea si formarea sortimentului comercial;
- stergerea sau curatirea de praf;
- etichetarea sau afisarea preturilor;
- deplasarea si expunerea marfurilor in sala de vanzare.
b) Operatiuni specific unor grupe de marfuri
Ambalajele utilizate, de regula, pentru produsele textile sunt: pungi din
plastic, hartie extrafina, cutii din carton sau din plastic. Dezambalarea confectiilor
trebuie sa se realizeze tinand cont de tipul ambalajului, astfel incat produsele sa nu
fie deteriorate in momentul dezambalarii.
Marcarea produselor textile se face prin etichetare.
Inainte de expunerea in magazine, confectiile trebuie calcate si asezate pe
umeras sau pe manechine.

2
 CAPITOLUL I
CLASIFICAREA SORTIMENTULUI DE CONFECTII DIN
TESATURI SI TRICOTURI

Imbracamintea este un bun vestimentar pe care oamenii il folosesc pentru

apararea corpului de intemperii precum si in scop estetic. Ambele functii au
determinat o varietate de produse si modele care sa satisfaca cerintele omului in
functie de necesitati. Aceasta reprezinta totalitatea obiectelor care imbraca corpul
omenesc.
Confectiile sunt produse textile folosite ca articole de imbracaminte si se
obtin in general din tesaturi si tricoturi.
Rolul confectiilor este:
- de reglare a temperaturii corpului;
- influenteaza starea de sanatate a omului;
- influenteaza randamentul productiv al omului;
- influeteaza asupra psihicului, comportamentului;
- dezvolta si cultiva gustul consumatorilor pentru frumos.
Clasificarea sortimentului de confectii din tesaturi si tricoturi
Confectiile din tesaturi si tricoturi se clasifica dupa urmatoarele criterii:
Tesaturi:
a) Din punctul de vedere al frecventei cererii:
- confectii de stricta sezonalitate;
- confectii cu vanzare in tot timpul anului.
b) Dupa imprejurarea in care este purtata confectia:
- confectii sport pentru vacanta sit imp liber;
- confectii pentru agrement;
- confectii de ocazie;
- confectii de lucru pentru dierite activitati;
- confectii pentru interior si uz casnic.
c) Dupa materia prima:
- din tesaturi de bumbac;
- din tesaturi de lana;
- din tesaturi de matase;
- din tesaturi de in.
d) Dupa destinatie:
- confectii pentru copii si adolescent;
- confectii pentru femei;
3
 - confectii pentru barbati.
In cadrul fiecarei grupe de confectii se deosebesc urmatoarele subgrupe:
- articole de imbracaminte exterioare;
- articole de imbracaminte interioara (corp);
- lenjerie de pat si decorative.
Tricoturi:
a) Dupa materia prima:
- tricoturi din bumbac;
- tricoturi din lana;
- tricoturi din fire PNA;
- tricoturi tip matase.
b) Dupa varsta si sex:
- pentru nou-nascuti;
- pentru copii;
- pentru adolescente si adolescenti;
- pentru femei si barbate.
c) Dupa destinatie:
- lenjerie;
- imbracaminte exterioara;
- articole de sport;
- ciorapi;
- articole de galanterie.

CAPITOLUL II
OPERATII SPECIFICE RECEPTIEI CONFECTIILOR

Succesul unui magazin de confectii depinde in mare masura de modul in

care se efectueaza procesul de receptie a marfurilor.
Receptia este un proces secundar premergator actului de vanzare-
cumparare, ce presupune luarea in primire a marfurilor si verificarea cantitativa si
calitativa a acestora pentru confirmarea datelor inscrise in documentele insotitoare
(aviz de expeditie, factura fiscala etc.). Se realizeaza de catre beneficiar in prezenta
sau absenta furnizorului.
In cazul magazinului de confectii, verificarea cantitativa si calitativa a
acestora raspunde pe de o parte nevoilor de gestionare corecta a ofertei de marfuri,
iar pe de alta parte, cerintelor de garantare a calitatii bunurilor de consum
comercializate.
Intr-o prima etapa are loc receptia cantitativa. Pentru aceasta se confrunta
documentele de primire (factura fiscala, aviz de insotire a marfii etc.) in vederea

4
stabilirii concordantei dintre cantitatea inscrisa pe documente si cantitatea primita
efectiv.
Se realizeaza prima data sortarea confectiilor pe articole de imbracaminte
(pantaloni, fuste, sacouri etc.), iar in cadrul acestora pe culori, dimensiuni (marimi)
etc. Receptia cantitativa a confectiilor se realizeaza prin numarare.
In situatia in care se constata o necondordanta intre cantitatea inscrisa pe
documentele de livrare si cantitatea primita efectiv, acestea sunt consemnate in
procesul-verbal de receptie. Eventualele lipsuri se comunica furnizorului.
Calitatea confectiilor primite este extrem de importanta pentru succesul
magazinului, deoarece o calitate superioara a produselor influenteaza volumul
vanzarilor in sensul cresterii acestora.
Principalele cerinte de calitate ale oricaror confectii textile se pot imparti in
tre grupe mari:
A. Cerinte estetice si de prezentare:
- sunt hotaratoare in decizia de cumparare;
- ele se modifica rapid in timp si trebuie sa fie adaptate sezonului si grupelor
de varsta, sex si destinatie de utilizare;
- au o importanta cu atat mai mare, cu cat astazi se pune accent deosebit pe
realizarea unor confectii de calitate superioara;
- la realizarea confectiilor in serie mare trebuie sa se aleaga din moda ceea
ce corespunde nevoilor, obiceiurilor si exigentelor actuale estetice.
B. Cerinte de durabilitate:
- se refera la rezistenta confectiilor la actiunea diferitilor agenti fizico-
mecanici, chimici si difera in functie de destinatie, varsta, sex etc.
- factorul moda actioneaza puternic asupra uzurii morale a confectiilor.
C. Cerinte fiziologice si de confort:
- se refera la capacitatea de izolare termica, capacitatea de transport, a
umiditatii, capacitatea de aerisire permanenta a corpului (permeabilitatea la aer),
capacitatea de a fi usoara, usor de intretinut, moale, de a nu contine elemente
iritante etc.
Receptia calitativa a confectiilor se refera la verificarea existentei
defectelor.
Defectele sunt imperfectiunile unui produs de imbracaminte, cauzate de
patarea materialului textile sau din diverse alte motive. Acestea pot aparea local,
adica sunt defecte vizibile de fir, de confectie sau de culoare, si se pot intinde pe o
portiune a materialului sau pe toata suprafata acestuia.
Defectele se clasifica in:
a) defecte de tesere sau tricotare, cum ar fi:
- fire lipsa din batatura sau urzeala, identificate ca fire trase (duse);
- imbinarea gresita a firelor de urzeala sau de batatura;
5
 - ochiuri deformate: ochi inclinat de la directia sa corecta, de obicei dreapta;
- ochiuri rare: ochiuri la care nu este pastrata desimea necesara;
- formarea de nopeuri: aparitia de aglomerari de bucle si capete de fibre
incalcite sub forma unor bilute pe suprafata unui material;
- biezare: tendinta unui material textile plan de a se deforma, atunci cand
este intins liber pe o suprafata, prin abaterea de la perpendicularitatea elementelor
constituent, respectiv a firelor de urzeala fata de cele de batatura, a sirurilor fata de
randurile de ochiuri.
b) defecte de finisare, de exemplu, neuniformitati de vopsire locale: portiuni
deschise sau inchise la culoare, colorare neregulata, scamosare si latime
neuniforma, lipsa tivuirii, a nasturilor etc.
c) defecte de ambalare si transportare, cum ar fi rupturi, pete de ulei, gauri
etc.
Produsele primite cu defecte, asadar necorspunzatoare calitativ, pot fi
returnate furnizorului, se poate solicita schimbarea acestora cu altele
corespunzatoare calitativ sau neplata contravalorii acestora pe motive de prezentare
de defecte.

CAPITOLUL III
OPERATII SPECIFICE PREGATIRII PENTRU VANZARE A
CONFECTIILOR

Pregatirea marfurilor pentru vanzare are rolul de a reduce gama de

operatiuni tehnice din timpul procesului de vanzare si de a prezenta cat mai
atragator si igienic produsele. Totodata, se urmareste mai buna servire a
consumatorilor si deci sporirea volumului vanzarilor.
Operatiunile pregatitoare se efectueaza in functie de natura marfurilor si de
formele de vanzare practicate, grupandu-se astfel:
a) Operatiuni commune tuturor marfurilor
- dezambalarea;
- sortarea si formarea sortimentului comercial;
- stergerea sau curatirea de praf;
- etichetarea sau afisarea preturilor;
- deplasarea si expunerea marfurilor in sala de vanzare.
b) Operatiuni specific unor grupe de marfuri
Ambalajele utilizate, de regula, pentru produsele textile sunt: pungi din
plastic, hartie extrafina, cutii din carton sau din plastic. Dezambalarea confectiilor
trebuie sa se realizeze tinand cont de tipul ambalajului, astfel incat produsele sa nu
fie deteriorate in momentul dezambalarii.
Marcarea produselor textile se face prin etichetare:
6
 a) eticheta din material textil ce se regaseste la interiorul confectiilor si care
trebuie sa cuprinda: marimea produsului, compozitia fibroasa, informatii cu privire
la intretinerea produsului.
b) eticheta exterioara din carton sau material plastic ce se regaseste la
exteriorul confectiilor si care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii despre
produs: firma producatoare, culoare, model, numarul lotului din care face parte,
talia, data fabricatiei, conformatia corpului.
Etalarea marfurilor reprezinta un ansamblu de procedee si regului de
prezentare a marfurilor in magazine, care sa contribuie la cresterea volumului
vanzarilor si, in final, la sporirea beneficiului comerciantului.
Etalarea, ca element fundamental al promovarii vanzarii marfurilor,
actioneaza asupra consumatorului in mai multe sensuri:
- pune in valoare articolul;
- poate modifica dorinta de cumparare a unui client;
- furnizeaza informatii inedite despre utilizarea produsului pe care-l pune in
valoare.
Inainte de expunerea in magazine, confectiile trebuie calcate si asezate pe
umeras sau pe manechine.
Criteriile de expunere a confectiilor in interiorul magazinului sunt
urmatoarele:
- se expune intregul sortiment in sala de vanzare;
- confectiile se etaleaza separat pentru barbati, femei si copii;
- expunerea se face pe articole (costume, sacouri, rochii, pantaloni, fuste,
halite, veste, jachete, compleuri etc.), iar in cadrul acestora pe marimi, modele si
culori;
- costumele, sacourile, taioarele, compleurile, paltoanele, pardesiele se
expun pe umerase asezate in stendere cu fata spre comparator;
- fustele se expun pe suporti care permit agatarea umeraselor speciale;
- rochiile de seara se expun in vitrine de sticle, pe manechine sau busturi;
- pentru expunerea camasilor, ambalate pe suport de carton si in pungi de
polietilena, se folosesc stendere prevazute cu suporti speciali din sarma;
- camasile sunt prezentate pe marimi, modele si culori.

7
 BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Bozgan – “Comert si servicii. Manual pentru Scoala de arte si

meserii”, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2002

2. Luiza Modreanu, Rodica Matei, Denisa Visan, Stefania Verdes, Catalina

Ileana Postolescu – “Comert. Manual pentru Scoala de Arte si Meserii”, Ed. Oscar
Print, Bucuresti, 2005

3. Marieta Olaru – “Managementul calitatii. Manual pentru clasa a X-a”, Ed.

Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2005