CUPRINS

ARGUMENT .......................................................................................pag. 2

CAPITOLUL I - NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFA...........pag. 4

1.1. IMPORTANTA SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI
DE MARFA...........................................................................pag. 4
1.2. CLASIFICAREA MARFURILOR.....................................pag. 6

CAPITOLUL II - PREZENTAREA OFERTEI DE MARFURI

NEALIMENTAREpag. 8
2.1. GENERALITATI PRIVIND MARFURILE
NEALIMENTARE...pag. 8
2.2. OFERTA DE MARFURI NEALIMENTARE..pag. 8
2.2.1. Produse textile pag. 9
2.2.2. Marfuri din piele si inlocuitori.. pag.11
2.2.3. Produse cosmetice.......pag.12
2.2.4. Produse chimice de uz casnic..pag.15
2.2.5. Marfuri din sticla si marfuri ceramice....pag.16
2.2.6. Marfuri din lemn..pag.17
2.2.7. Marfuri metalice...pag.18
2.2.8. Marfuri pentru constructii si instalatii
tehnico-sanitare pag.18
2.2.9. Produse electrotehnice pentru instalatii electrice
si de iluminat.pag.19
2.2.10. Produse electrocasnicepag.19
2.2.11. Produse electronice.pag.20
2.2.12. Produse informatice si de birotica.pag.20
2.2.13. Produse auto-moto-velo.pag.20
2.2.14. Produse cine-fotopag.20
2.2.15. Instrumente muzicale.pag.21

BIBLIOGRAFIE .................................................................................pag.22

1
 ARGUMENT

Pentru satisfacerea tuturor nevoilor pe care le au, oamenii folosesc o

multime de produse nealimentare.
Ca viitor tehnician in activiti de comert, mi-am propus prin lucrarea de
fa, intitulat Prezentarea ofertei de marfuri nealimentare , sa prezint cteva
dintre aspectele eseniale despre marfa si in special despre marfurile
nealimentare.
Lucrarea este structurat pe doua capitole.
n primul capitol, Notiuni generale despre marfa, am prezentat mai
nti importanta si semnificatia conceptului de marfa. Marfa, ca produs al
muncii, are o anumita valoare a carei marime este determinata de valoarea
materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de uzura aparatelor si a
instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca necesar pentru producerea
ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate acestea, insumate, determina
valoarea marfii si se exprima prin pret.
Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de
modul cum marfa satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de
valoarea de intrebuintare.
Marfa este corespondentul material al unei necesitati de consum
determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata
obiect material (inclusiv ca suport pentru informaii variate) apare in dubla
ipostaza: ca produs-entitate pana in faza contractarii, apoi ca lot de marfa
identica,, omogena si finita de produse pana in momentul vanzarii, cand este
transmis consumatorului, din nou, ca produs-entitate.
n continuare am prezentat semnificatiile si trasaturile esentiale ale
marfurilor.
Elaborarea unei clasificari eficiente a marfurilor este posibila numai prin
utilizarea unui sistem de criterii intercorelate, perfectionate continuu pentru a se
putea pune de acord cu progresele inregistrate in domeniul materiilor prime si
proceselor tehnologice si cu modernizarea continua a activitatii comerciale.
Clasificarea marfurilor este de doua feluri:
marfuri alimentare
marfuri nealimentare
n capitolul al II-lea al lucrrii, Prezentarea ofertei de marfuri
nealimentare, am vorbit despre particularitatile privind studiul marfurilor
nealimentare si despre oferta de marfuri nealimentare.
Produsele nealimentare raspund unor nevoi multiple ale consumatorului,
deoarece satisfac necesitati variate, de ordin fiziologic, socio-cultural si de
confort.
O particularitate importanta a studiului marfurilor nealimentare este aceea
ca ele nu-si pierd valoarea de intrebuintare imediat dupa consum ca in cazul
produselor alimentare. Consumarea lor presupune o utilizare pe o perioada

2
indelungata , timp in care trebuie sa-si mentina caracteristicile de calitate fizice,
chimice, mecanice, ergonomice, tehnicofunctionale, de confort si igiena etc.
Unele marfuri nealimentare formeaza grupe de marfuri numite chiar
marfuri de folosinta indelungata. Marfurile nealimentare trebuie astfel
realizate incat pe toate fluxurile logistice pana la postconsum sa-si mentina
calitatea si sa fie compatibile cu principiile dezvoltarii durabile contribuind la
sanogeneza si mentinerea echilibrului ecologic al mediului inconjurator.
Oferta de marfuri nealimentare este formata din urmatoarele grupe :
- produse textile
- marfuri din piele si inlocuitori
- produse chimice
- produse cosmetice
- marfuri din lemn
- marfuri din sticla
- marfuri ceramice
- marfuri metalice
- produse electrocasnice
- produse electronice
In continuare am prezentat detaliat toate aceste grupe de marfuri
nealimentare, cu criterii de clasificare, imagini si exemple.

3
 CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFA

1.1. IMPORTANTA SI SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE MARFA

Cercetarea teoretica a marfii cunoaste o etapa de emancipare la nivelul

principiilor si tezelor, remarcandu-se o parasire a abordarilor doctrinar-
materialiste care au monopolizat stiinta economica romaneasca in ultimele
decenii.
In acest context se disting cateva incercari de abordare a problematicii
marfii in traditia scolii economice occidentale. Astfel, marfa nu mai este
considerata exclusiv un bun gandit si realizat pentru schimb si vandut ulterior, ci
reprezinta un bun care se vinde si se cumpara. Realitatea evidentiaza frecvente
situatii in care bunuri din cele mai variate categorii isi alterneaza statutul
economic in mod repetat conform contextului economic si intereselor
detinatorilor de bunuri.
Marfa, ca produs al muncii, are o anumita valoare a carei marime este
determinata de valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricare, de
uzura aparatelor si a instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca
necesar pentru producerea ei, de valoarea ambalajelor folosite etc. Toate acestea,
insumate, determina valoarea marfii si se exprima prin pret.
Marimea valorii exprimata prin pret este insa stabilita si in functie de
modul cum marfa satisface o anumita necesitate a omului, adica in functie de
valoarea de intrebuintare.
Marfa este corespondentul material al unei necesitati de consum
determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata
obiect material (inclusiv ca suport pentru informaii variate) apare in dubla
ipostaza: ca produs-entitate pana in faza contractarii, apoi ca lot de marfa
identica, omogena si finita de produse pana in momentul vanzarii, cand este
transmis consumatorului, din nou, ca produs-entitate.
Marfa, pentru a fi realizata pe piata, trebuie sa fie cat mai repede si cat
mai eficace ndreptata spre consumatorul final, astfel incat ciclul bani-marfa-
bani sa se efectueze in conditii cat mai avantajoase si pentru productor si pentru
consumator.
Totalitatea bunurilor care se interpun intre o nevoie sau o dorinta
exprimata sau implicita a consumatorilor, pe de o parte, si satisfacia acestora, pe
de alta parte, in societatea contemporana, ia forma de marfa, adica se
concretizeaza in ceva care rezulta prin transferul de la producator la
consumator (obiect material, substanta, serviciu, idee, informatie), transferul
decurge prin intermediul schimbului pe piata contra banilor, concretizarea

4
reprezinta rezultatul posibil a fi obtinut la un moment dat, intr-un anumit loc si
in forma adecvata, in urma procesului de proiectare, productie si distributie
catre consumator, iar referinta comuna recunoscuta care permite perceperea,
dimensionarea, clasificarea, manipularea, schimbul, acceptarea marfii este
valoarea.
Marfa, conform abordarii merceologiei traditionale, reprezinta un bun
economic mobil destinat schimbului, care indeplineste anumite cerinte de
materialitate si de transferabilitate.
Marfa poate fi considerata, pe de o parte, mijloc de satisfactie a unor
nevoi particulare derivate din dorintele subiective si aspiratiile individului, iar
pe de alta parte, sistem de mijloace de produtie derivate din sistemul de consum
social.
Marfurile de astazi au devenit mai complexe pentru a raspunde mai bine
comportamentelor consumatorilor; in timp ce marfurile sunt din ce n ce mai
diferentiate, comportamentele de consum tind sa se uniformizeze. Merceologia
contemporana trebuie s fie in masura sa individualizeze elementele
caracteristice ale procesului de fabricatie a produsului care stau la baza crearii
valorii de schimb a marfii pe piata. Astazi, exista marfuri care par s creeze
relatii singulare si complexe intre oameni, apartinand unor medii diferite si
detinand cunostinte diverse.
In concluzie, marfa contemporana prezin o configuraie totalizatoare,
care include:
o componenta functionala satisface o destinatie precisa, corespunde unui
scop bine stabilit;
o componenta instrumentala circulatia tehnico-economica a marfii se
bazeaza pe o logistica tehnica i comerciala judicios stabilite;
o componenta estetica marfa reprezinta un element de mediere intre sfera
nevoilor i oportunitatile sistemului de productie prin intermediul designului si
esteticii sale;
o componenta sociala, respectiv determina un anumit nivel de satisfactie in
utilizare si in consum, creeaza preferinte si fidelizeaza consumatorul, ii confera
prestigiu in societate si ii asigura un statut social.
Marfurile sunt grupate dupa anumite criterii:
- dupa felul materialelor utilizate, pot fi : naturale si sintetice;
- dupa stadiul de prelucrare si folosire, pot fi: materii prime, produse
semifabricate si produse finite;
- dupa destinatie pot fi: imbracaminte, materiale sportive, de uz casnic,
etc.
Termenul marfa a cunoscut diferite semnificatii :
- un bun gandit si realizat pentru schimb;
- un bun care se vinde si se cumpara;
- bun material destinat schimbului pe piata;
- ceea ce se vinde si se cumpara;

5
 - produs luat de la producator si pus la indemana consumatorilor cu un
beneficiu;
- orice obiect cu care se face negot, care se cumpara si se vinde;
- produs al muncii destinat schimbului.
Din definitiile intalnite ale termenului marfa, rezulta cateva trasaturi esentiale:
- marfa este rezultatul muncii omenesti;
- o marfa satisface o anumita trebuinta de interes larg, cu alte cuvinte are o
finalitate preconizata;
- marfa este destinata schimbului, deci este gandita si realizata exclusiv
prentru consumul nepropriu;
- schimbul marfii se face prin vanzare- cumparare, adica prin fapte de
comert.

1.2. CLASIFICAREA MARFURILOR

Clasificarea reprezinta o modalitate de ordonare a elementelor unei
multimi compuse din fapte, proprietati sau idei.
In practica economica, atunci cand se vorbeste despre clasificarea
marfurilor sunt utilizati urmatorii termeni:
- sortiment de produse
- sortiment industrial
- sortiment comercial
Sortimentul de produse reprezinta multimea marfurilor realizate sau
coemrcializate de o anumita organizatie in scopul satisfacerii cererii
consumatorului.
Sortimentul industrial reprezinta oferta unei firme producatoare sau a unei
ramuri industriale.
Sortimentul comercial reprezinta marfurile care se desfac intr-un loc de
vanzare.
Clasificarea marfurilor cea mai des intalnita care furnizeaza informatii
deosebit de importante este cea merceologica, si anume:
sectorul alcatuit din produse cu caracteristici similare (de exemplu,
sectorul produse alimentare)
grupa o parte din sector (de exemplu, grupa carne si produse din
carne)
subgrupa o parte din grupa (de exemplu, subgrupa produselor din
carne o formeaza preparatele din carne).
articolul se deosebeste de alt articol prin multe proprietati (exemplu
unt);
sortul se deosebeste de altul, printro singura proprietate (untul
superior).
Obiectul clasificarii marfurilor il constituie sortimentul de produse.

6
 Sortimentul de produse reprezinta multimea marfurilor realizate sau
comercializate de o anumita organizatie, in scopul satisfacerii cererii unui
anumit segment de consumatori si care asigura o activitate rentabila.
Dea lungul timpului au fost elaborate diferite sisteme de clasificare a
marfurilor. Pe masura progreselor inregistrate in stiinta, tehnica, in dezvoltarea
comertului, criteriile de clasificare au fost reconsiderate.
Clasificarea marfurilor este de doua feluri:
marfuri alimentare, de exemplu:
- produse de morarit si panificatie;
- legume, fructe si produse obtinute din prelucrarea lor;
- zahar si produse zaharoase;
- produse gustative .
marfuri nealimentare, de exemplu:
- marfuri textile si din piele;
- marfuri cosmetice, chimice;
- marfuri din lemn, sticla;
- marfuri ceramice, metalice.
Clasificarea marfurilor mai poate fi realizata asa cu se prezinta si in
tabelul urmator :

NR CRT CRITERII DE CLASIFICARE TIPURI DE MARFURI

1 Marime Marfuri mici si mari
Masa Marfuri usoare si grele
Criterii de clasificare folosite inca din
perioada ec. naturale
2 Originea geografica Marfuri clasificate in functie
Criterii ce s-au constituit odata cu de zona,continent
extinderea religiei comerciale
3 Criterii tehnice folosite in urma Marfuri clasificate in functie
dezvoltarii tehnologiei de caracteristici si tehnici
tehnologice
4 Criterii genetice dupa felul materiei prime Marfuri naturale si sintetice
5 Propietatile produsului Clasificarea merceologica
6 Criterii tehnologice Materii prime
(grad de prelucrare Semifabricate SF
Produse finite
7 Criteriul destinatiei Imbracaminte
Incaltaminte
Electrocasnice
Produse sportive

7
 CAPITOLUL II

PREZENTAREA OFERTEI DE MARFURI NEALIMENTARE

2.1. GENERALITATI PRIVIND MARFURILE NEALIMENTARE

Comerul cu mrfuri nealimentare reprezint, ca structur i varietate, cel

mai important sector al comerului cu amnuntul. Oferta de mrfuri
nealimentare este practic nelimitat, pe pia fiind ntlnite produse provenite de
la un numr extrem de mare de productori i distribuitori, unii de tradiie, dar
i o serie de firme necunoscute, interne sau externe, europene sau din
cele mai ndeprtate zone ale lumii.
Produsele ce fac obiectul comerului cu mrfuri nealimentare satisfac o
gam foarte diversificat de cerine ale consumului populaiei, incluznd
elemente ce in de consumul intermediar sau al stocurilor de investiii.
Din aceast perspectiv, comerul cu bunuri nealimentare presupune
sisteme diversificate de aprovizionare, de formare a sortimentelor, utilizarea
unor tehnologii comerciale, personal cu pregtire complex, reele vaste i
neomogene de desfacere cu amnuntul.
Un aspect specific pieei produselor nealimentare este acela c unitile de
desfacere cu amnuntul vin n contact cu segmente de populaie avnd o cerere
caracterizat printr-o mare mobilitate, produsele comercializate fiind, n cea mai
mare parte fungibile, cumprtorii avnd astfel posibilitatea unor substituiri
frecvente a acestora n procesul de consum.
Diversitatea produselor nealimentare a condus la structurarea comerului
cu aceste produse pe diferite ramuri i subramuri, cum ar fi domeniile textilelor
i al nclmintei, produselor metalo-chimice, articolelor electronice i
electrocasnice, mobilierului, materialelor de construcii i de amenajri
interioare, produselor ceramice i din sticl, produselor de sport turism i
divertisment, etc.

2.2. OFERTA DE MARFURI NEALIMENTARE

Oferta de marfuri nealimentare este formata din urmatoarele grupe :

- produse textile
- marfuri din piele si inlocuitori
- produse chimice
- produse cosmetice
- marfuri din lemn
- marfuri din sticla

8
 - marfuri ceramice
- marfuri metalice
- produse electrocasnice
- produse electronice

2.2.1. Produsele textile

Marfurile textile (fibre textile, fire textile, tesaturi, tricoturi, confectii,
covoare etc.) ocupa un loc important in satisfacerea nevoilor populatiei.

Fibrele textile sunt corpuri solide de origine vegetala, animala, minerala

sau de provenienta chimica, care pot fi transformate in fire, sfori, pasle etc. Sunt
elastice, rezistente si se prelucreaza cu usurinta mentinandu-si integritatea la
actiunea agentilor externi.
Fibrele textile se clasifica dupa origine in:
- fibre textile din bumbac fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din in fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din canepa fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din iuta fibra textila naturala vegetala
- fibre textile din lana fibra textila naturala animala
- fibre textile din matase fibra textila naturala animala
- fibre textile din azbest - fibra textile naturala minerala
- fibre textile din vascoza- fibra chimica din polimeri naturali
- fibre textile din cupro - fibra chimica din polimeri naturali
- fibre textile din celofibra- fibra textile din polimeri naturali
- fibre poliamidice fibra chimica din polimeri sintetici
Firele textile sunt obtinute prin reunirea mai multor fibre scurte sau
continue consolidate prin torsionare. Ele se folosesc pentru obtinerea tesaturilor,
tricoturilor si altor produse textile.
Firele textile se clasifica dupa materia prima in:
- fire din bumbac si tip bumbac
- fire din lana si tip lana
- fire din matase si tip matase
- fire din fibre liberiene
Tesaturile sunt marfuri textile prezentate sub forma de foi plane, subtiri si
flexibile care rezulta din imbinarea prin incrucisare, intr-o anumita ordine, a
doua sisteme de fire : urzeala si batatura. Firele de urzeala sunt dispuse in lungul

9
tesaturi, parallel cu marginea ei, iar firele de batatura sunt dispuse transversal,
perpendicular cu marginea tesaturii.
Tesaturile se clasifica dupa materia prima in:
- tesaturi din bumbac si tip bumbac
- tesaturi din in si tip in
- tesaturi din canepa si tip iuta
- tesaturi din lana si tip lana
- tesaturi din matase si tip matase.
Dupa destinatie tesaturile se clasifica in :
- tesaturi pentru imbracaminte
- tesaturi de corp, imbracaminte exterioara;
- tesaturi pentru uz casnic si decorativ;
- tesaturi pentru ambalaje
- tesaturi pentru furnituri de croitorie
- tesaturi pentru uz industrial etc.
Tricotajele sunt produse tricotate formate din ochiuri legate elastic intre
ele prin buclarea unuia sau mai multor fire intr-o anumita ordine in functie de
contextura.
Tricotajele se clasifica dupa felul materiei prime in:
- tricoturi de bumbac si tip bumbac
- tricoturi de lana si tip lana
- tricoturi din fire chimice.
Dupa numarul, pozitionarea si marimea defectelor avem urmatoarele
tipuri de tricoturi:
- clasa I de calitate
- clasa a II-a de calitate
- clasa a III- a de calitate.
Confectiile textile sunt marfuritextile folosite in exclusivitate ca imbracaminte.
Dupa materia prima folosita avem urmatoarele tipuri de confectii textile:
- confectii din tesaturi:
- tesaturi din bumbac si tip bumbac
- tesaturi din in si tip in
- tesaturi din lana si tip lana
- tesaturi din matase si tip matase
- confectii din tricotaje :
- tricoturi tip bumbac
- tricoturi tip lana
- tricoturi tip matase
- tricoturi din fire PNA
- confectii din textile netesute
- confectii din materiale impregnate si apoi acoperite cu materiale plastice
Covoarele alcatuiesc o grupa de tesaturi cu destinatie decorativa, dar cu
functiuni care contribuie la marirea confortului incaperii. Sunt tesaturi groase si

10
grele, cu suprafata neteda, plusata sau buclata si pot fi tesute, tricotate si
netesute.

Dupa materia prima avem urmatoarele tipuri de covoare:

- netesute din fibre liberiene si in amestec ( iuta)
- din lana si tip lana
- din fibre chimice.
Dupa tehnologia de fabricatie avem:
- covoare executate manual :
- cu suprafata neteda
- cu suprafata plusata
- covoare executate mecanic :
- covoare tesute
- covoare tricotate
- covoare obtinute prin tehnologii neconventionale.

2.2.2. Marfuri din piele si inlocuitori

In cadrul grupei marfuri din piele se pot delimita urmatoarele subgrupe:
- incaltaminte
- imbracaminte
- manusi si articole de marochinarie
- articole pentru sport
- materiale pentru tapitarie.
Incaltaminte

Dupa natura materialelor din care sunt confectionate fetele incaltamintei

avem:
- incaltaminte cu fete din piele

11
 - incaltaminte cu fete din inlocuitori
- incaltaminte din cauciuc

Dupa marime si destinatie :

- incaltaminte pentru copii
- incaltaminte pentru adolescenti
- incaltaminte pentru femei
- incaltaminte pentru barbati
Confectii din piele
Dupa materia prima avem:
- confectii din piele de bovine
- confectii din piele de ovine
- confectii din piele de porcine
- confectii din piele de caprine
Manusi si articole de marochinarie
Articolele de marochinarie sunt produse executate din piele si inlocuitori
din piele, care se folosesc ca accesorii la imbracaminte sau se intrebuinteaza la
pastrarea si transportul altor obiecte.

Dupa destinatie si modul de executie :

- articole de marochinarie grea: geamantane, serviette, genti de voiaj,
posete, sacose, ghiozdane, valize diplomat, mape
- articole de mica marochinarie: portvizite, portochelari, curele de ceas,
penare, portcasete, cordoane.
- manusi: obisnuite, de sport, de voiaj.
Articole sportive
Dupa destinatie :
- echipament sportiv: articole de incaltaminte,
- articole pentru sport : articole pentru gimnastica, articole pentru jocuri
sportive, articole pentru box, lupte si haltere
- articole pentru voiaj si turism: articole pentru transportul
echipamentului si al altor produse

2.2.3. Produse cosmetice

12
 Produsele cosmetice au un rol important in asigurarea sanatatii si
frumusetii corpului omenesc, in intarzierea procesului de imbatranire.

Produse de igena
- Sapun de toaleta
- standard
- superior
- fin si extra fin
- pentru copii
- medicinal
- Produse de barbierit :
- crme de ras
- lotiuni preras electric
- lotiuni dupa barbierit.
- Produse pentru ingrijirea gurii si a dintilor :
- pasta de dinti
- apa de gura
- produse pentru curatat proteze dentare
Produse cosmetice propriu- zise
a) Produse pentru ingrijirea fetei
Creme cosmetice dupa destinatie :
- nutritive
- hidratante
- pentru masaj
- antirid.
Lotiuni pentru fata- diferentiate dupa :
- tipul de ten
- compozitie
- destinatie.
Produse pentru curatat fata (demachiante) se diferentiaza dupa :
- tipul de ten
- compozitie
- destinatie
Pudre cosmetice :
- praf

13
 - lichide
- compacte
- creme
b) Produse pentru ingrijirea parului
Produse pentru curatare ( sampoane)
- dupa forma de prezentare:
- emulsii
- creme
- se diferentiaza in functie de :
- tipul de par
- destinatie
- compozitie
Produse pentru conditionare
- lotiuni
- uleiuri
- creme
Produse pentru vopsire
- nuantatoare
- decolorante
- sampoane colorante
- vopsele
Produse pentru coafare
- lacuri
- geluri
- spume fixative.
c) Produse pentru ingrijirea mainilor si a unghiilor
- lotiuni, emulsii si creme pentru ingrijirea mainilor
- pudre pentru maini
- lacuri nutritive pentru unghii
- produse pentru decolorarea unghiilor.
d) Produse pentru ingrijirea corpului
Produse deodorante si antiperspirante
- pudre
- creme
- emulsii
- lotiuni
- stik-uri
Produse pentru epilare
- pudre
- creme
- solutie
- ceara
Produse pentru si dupa baie

14
 - uleiuri
- saruri
- spume
- geluri
- creme
- pudre de corp
e) Produse de parfumerie - se diferentiaza in functie de continutul in ulei de
parfum si persistenta mirosului :
- ape de colonie
- ape de toaleta
- parfumuri
- esente de parfum
f) Articole de toaleta
- articole pentru barbierit
- articole pentru ingrijirea gurii
- articole pentru ingrijirea parului
- articole pentru ingrijirea fetei
- articole pentru ingrijirea mainilor, unghiilor si corpului.

2.2.4. Produse chimice de uz casnic

Marfurile chimice de uz casnic pentru spalat si curatat se comercializeaza
intr-un sortiment foarte variat, ce poate fi grupat astfel:

1. Produse chimice pentru spalarea si curatarea rufelor :

a) Sapun de rufe
- cu consistenta tare
- cu consistenta pastoasa
- sub forma de fulgi
b) Detergenti
- dupa forma de prezentare:
- solizi
- lichizi
- dupa destinatie:
- pentru inmuiere si prespalare
- pentru spalari fine
- pentru spalari grele

15
 - pentru covoare
- dupa clasa de calitate:
- detergenti de calitate obisnuita
- detergenti de calitate superioara
- detergenti de calitate lux
2. Produse chimice pentru curatat obiecte de uz casnic
a) dupa destinatie
- pentru vesela
- pentru faianta, gresie
- pentru instalatii sanitare
- pentru obiecte de uz casnis metalice
- pentru tamplarie
- pentru geamuri etc.
b) dupa forma de prezentare:
- praf
- lichid
- pasta
- gel.
3. Produse chimice cu diverse utilizari
a) produse pentru curatat mobile
b) produse pentru curatat mochete
c) produse dezinfectante pentru bai si WC
d) produse pentru parfumarea spatiilor din dulapuri etc.

2.2.5. Marfuri din sticla si marfuri ceramice

Marfurile din sticla se clasifica in doua mari grupe, si anume :

- marfuri din sticla pentru constructii
- marfuri din sticla pentru menaj.

Sortimentul marfurilor din sticla pentru menaj se poate clasifica in:

- articole de menaj (pahare, cani, platouri)
- articole decorative
- articole intrebuintate ca ambalaje
- articole din sticla termorezistenta
- diverse articole de menaj

16
Marfurile ceramice se clasifica dupa destinatie in:

- marfuri ceramice pentru menaj

- marfuri ceramice decorative
- marfuri ceramice pentru constructii
- marfuri ceramice pentru uz industrial

2.2.6. Marfurile din lemn

Lemnul constituie o importanta materie prima pentru o serie de ramuri ale
economiei nationale, datorita avantajelor pe care le prezinta: are o rezistenta
mecanica buna, are masa specifica redusa, se prelucreaza cu usurinta, se
regenereaza prin crestere.

Produsele obtinute din lemn se clasifica astfel :

- semifabricate din lemn
- semifabricate din lemn obisnuit
- semifabricate din lemn ameliorat
- semifabricate din lemn innobilat
- mobila
- dupa natura materiei prime
- mobilier din lemn masiv
- mobilier din PAL, PFL
- mobilier din materiale lemnoase
- mobilier din placaj.
- dupa modul de asamblare :
- mobilier demontabil
- mobilier fix

17
 - mobilier mixt.
- dupa destinatie :
- mobilier pentru locuinte
- mobilier pentru institutii publice
- mobiler pentru invatamant
- mobilier commercial.
- dupa stil:
- mobilier classic
- mobilier rustic
- mobilier contemporan

2.2.7. Marfurile metalice

Sortimentul marfurilor metalice este foarte variat.

Marfurile metalice se pot clasifica in :

- semifabricate, produse laminate si trefilate prelucrate

- organe de asamblare
- scule, unelte si dispozitive
- echipament metallic
- aparate, masini si utilaje pentru gatit si incalzit, cusut, sudura
- articole de uz casnic.
Dupa materia prima, articolele de uz casnic se clasifica astfel :
- marfuri din fonta : cratite, oale, cazane
- marfuri din sarma: cosuri pentru paine, gratare, teluri
- marfuri din tabla de otel: tigai, oale, cratite, polonice, forme pentru
prajituri
- marfuri din tabla si otel: masini de tocat carne, de macinat nuci etc.,
- marfuri din aluminiu: oale, cratite, ceainice etc;
- tacamuri- comercializate ca piese detasate sau ca serviciu
- ustensile pentru gospodarie : pailnii, aparate pentru scos samburii etc.

2.2.8. Mrfuri pentru construcii i instalaii tehnico-sanitare

18
 - marfuri pentru construcii: pietri, nisip, crmizi, ciment, var, vata de
sticl
- mrfuri tehnico- sanitare: czi, robinete, conducte, fitinguri

2.2.9. Produse electrotehnice pentru instalaii electrice i de iluminat

- surse electrochimice de curent electric: pile, baterii i acumulatori
electrici

- produse pentru instalaii electrice: conductori, prize, fise,

intreruptoare, sigurane
- produse iluminat: becuri, lustre, veioze

2.2.10. Produse electrocasnice

- pentru prelucrarea termic a alimentelor:

prajitoare, cuptor cu microunde
- pentru prelucrarea mecanic a alimentelor: rnit, mixerul, robotul de
buctrie
- pentru pstrarea la rece a alimentelor: frigider, congelator, combin
frigorific
19
 - pentru curirea i ntreinerea vestimenta iei : ma ina de cusut electric,
maina de splat, clcat
- pentru confort i igiena n locuin: ventilator, radiotor, aspirator,
nclzitor
- pentru igiena corporal, cosmetic i terapie : usctor pr, aparate
masaj,ondulator pr

2.2.11. Produse electronice

- pentru redarea sunetelor: radioreceptor, casetofon

- pentru redarea imaginii: televizor, video

2.2.12. Produse informatice i de birotic

- produse informatice : PC; tastatur, imprimant

- produse de birotic : copiatoare, telefoane, fax

2.2.13. Produse auto-moto-velo

- produse auto: autoturisme i piese

- produse moto: motociclete, piese
- produse velo : biciclete

2.2.14. Produse cine-foto produse cine-foto aparate de filmat,

fotografiat, film foto

20
 2.2.15. Instrumente muzicale de suflat, cucoarde, de percuie,
electrice: nai, trompet, vioar, chitar, pian

21
 BIBLIOGRAFIE

1) Ana Lucia Ristea Tehnologia Comercializarii Marfurilor,

1997, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

2) C-tin Tudose, Vasile Dinu Tehnologia

ComercializariiMarfurilor, manual pentru licee economice, administrative,
de servicii si comerciale, 1993, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

3) Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capota Comert

si Servicii, manual pentru clasa a XI-a, 2005, Editura Niculescu;

4) Tantica Petre , Gabriela Iordache Studiul Calitatii Produselor si

Serviciilor , manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Niculescu;

5) Rodica Pamfilie , Aurica Purcarea Studiul Calitatii Produselor

si Serviciilor , manual pentru, clasa a IX-a, 2004, Editura Economica

6) Institutul Virgil Madgearu Meseria de Comerciant,1995,

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti;

22