Clasificarea marfurilor alimentare Necesitatea clasificarii marfurilor alimentare a aparut ca o consecinta a diversificarii lor explozive, indeosebi in ultimele decenii,

cit si datorita complexitatii sistemelor de reglementari nationale si internationale. Scopul urmarit prin realizarea clasificarilor consta in sistematizarea (gruparea, ordonarea) marfurilor alimentare intr-un mod unitar, logic, sinoptic. Clasificarea merceologica clasica a marfurilor alimentare foloseste diverse criterii, mai frecvent intilnite fiind cele prezentate in tabelul 1. Tabelul 1 Clasificarea merceologica a produselor alimentare Criteriul Grupa aferenta

1)Originea produselor

- produse vegetale - produse animale - produse minerale - produse de sinteza (chimica, biotehnologica)

2)Gradul de prelucrare tehnologica

- materii prime - semifabricate (semipreparate) - produse finite

3)Modul de ambalare - produse prezentate in vrac - produse prezentate in semivrac - produse preambalate

4)Scopul utilizarii

- produse nutritive - produse gustative (condimente, stimulente, bauturi) - produse tehnologice (concentrate alimentare, aditivi

alimentari)

5)Functia nutritionala de baza

- produse energetice (preponderent glucidice / lipidice)

- produse proteice - produse echilibrate energo-proteic - produse dietetice - alimente / suplimente nutritionale etc.

Clasificarea merceologica stiintifica (folosita in mare parte si pe plan international) grupeaza produsele alimentare in 10 categorii:

1. Cereale, leguminoase si produse rezultate din prelucrarea lor; 2. Legume, fructe proaspete si produse de prelucrare; 3. Produse zaharoase (materii prime si produse de prelucrare); 4. Produse gustative: condimente, stimulente, bauturi nealcoolice si alcoolice; 5. Grasimi alimentare (vegetale, animale, mixte); 6. Carne si produse rezultate din prelucrarea carnii ; 7. Lapte si produse rezultate din prelucrarea laptelui 8. Oua si produse din oua; 9. Peste si alte produse acvatice (inclusiv produse derivate); 10. Concentrate alimentare.

In mod uzual in activitatea de productie si comercializare, clasificarile sunt realizate ierarhic, pe niveluri de detaliere intre care exista relatii de subordonare. Fiecare treapta contine un numar de trepte inferioare, purtind diverse denumiri: sector (ex.: carne si produse din carne), grupa (raion, ex.: preparate din carne), subgrupa (ex. salamuri), sortiment (ex. salamuri crude uscate), articol (ex. Salam de Sibiu, Salam Moldova, Salam Banatean etc.).

Clasificarea merceologica a mrfurilor

nainte de a trece la clasificarea merceologica a mrfurilor, cred c ar fi util s clarificm civa termeni implicai n aceast clasificare, cum ar fi: Sortimentul Sectorul

Grupa Subgrupa Articolul Sortul

Sortimentul de mrfuri reprezint ansamblul de mrfuri produse sau comercializate de ctre o firm. n funcie de tipul de firm care propune oferta de mrfuri consumatorilor, putem spune c avem: Sortimentul comercial, reprezentnd mrfurile vndute n diverse spaii comerciale (magazin, supermarket, hipermarket, depozit en-gros etc.). n sens restrns, sortimentul comercial reprezint oferta unei firme comerciale. Sortimentul industrial, reprezentnd produsele realizate de ctre diverse firme productoare. n sens restrns, sortimentul industrial reprezint oferta unei firme productoare.

Exist dou mari sectoare de mrfuri, din punct de vedere merceologic, i anume: Mrfuri alimentare Mrfuri nealimentare (industriale)

Pentru a putea urmri si gestiona evidena mrfurilor cu uurin s-a conceput un sistem de clasificare mrfurilor denumit Clasificarea unitar a mrfurilor. Clasificarea unitar a mrfurilor cuprinde: Sectorul (familia), reprezentat de mrfurile care au caracteristicile fundamentale asemntoare, cum ar fi: produsele alimentare i produsele nealimentare, fiecare reprezint un sector aparte, Mrfurile alimentare, reprezint sectorul de mrfuri alimentare. Mrfurile nealimentare (industriale), reprezint sectorul produselor nealimentare (industriale). Grupa, reprezint o parte a sectorului, fiind alctuit dintr-un ansamblu de mrfuri similare, n principal, dup materia prim pe care o conin i destinaia acestora. De exemplu, carnea i produsele din carne. Subgrupa, la rndul ei, este o parte din grup. De exemplu, preparatele din carne. Articolul, reprezint mrfurile care se difereniaz prin caracteristici, proprieti. De exemplu, salamuri. Sortul, reprezint o marf care se distinge printr-o singur proprietate. De exemplu, lapte cu 3% grsime, cu 1,5% grsime, lapte degresat cu 0,1% grsime.

Modelele practice oficiale de clasificare a marfurilor la nivel national sau international poarta denumirea de nomenclaturi. Se apreciaza ca, cu cit aceste nomenclaturi sunt mai detaliate si mai precise, cu atit sunt mai utile in practica activitatii comerciale. In comertul international cu produse alimentare, cele mai utilizate nomenclaturi sunt nomenclaturile vamale (ex: Nomenclatura Consiliului de Cooperare Vamala NCCV) si cele destinate analizelor economice care sunt adaptate acestui scop (ex: Clasificarea Tip pentru Comertul International CTCI). Tara noastra utilizeaza pentru activitatea de import, Tariful vamal de import al Rominiei, in care produsele alimentare sunt incadrate in 4 sectiuni si 24 de capitole in volumul Produse agricole).

Bibliografie: 1. C.I. Postovei, V. tefania, D. Vian, L. Modreanu, R. Matei COMER, Manual clasa a XI-a 2. T. Petre, G. Iordache, G. Simionescu, T. Stnescu COMER, Manual clasa XI-a 3. www.protlc.net