Sunteți pe pagina 1din 2

Clasificarea merceologica a mărfurilor

Înainte de a trece la clasificarea merceologica a mărfurilor, cred că ar fi util să clarificăm câţiva


termeni implicaţi în această clasificare, cum ar fi:

Sortimentul
Sectorul
Grupa
Subgrupa
Articolul
Sortul

Sortimentul de mărfuri reprezintă ansamblul de mărfuri produse sau comercializate de către o


firmă.

În funcţie de tipul de firmă care propune oferta de mărfuri consumatorilor, putem spune că
avem:

Sortimentul comercial, reprezentând mărfurile vândute în diverse spaţii comerciale


(magazin, supermarket, hipermarket, depozit en-gros etc.). În sens restrâns, sortimentul
comercial reprezintă oferta unei firme comerciale.
Sortimentul industrial, reprezentând produsele realizate de către diverse firme
producătoare. În sens restrâns, sortimentul industrial reprezintă oferta unei firme
producătoare.

Există două mari sectoare de mărfuri, din punct de vedere merceologic, şi anume:

Mărfuri alimentare
Mărfuri nealimentare (industriale)

Pentru a putea urmări si gestiona evidenţa mărfurilor cu uşurinţă s-a conceput un sistem de clasificare
mărfurilor denumit Clasificarea unitară a mărfurilor.

Clasificarea unitară a mărfurilor cuprinde:

Sectorul (familia), reprezentat de mărfurile care au caracteristicile fundamentale


asemănătoare, cum ar fi: produsele alimentare şi produsele nealimentare, fiecare reprezintă un
sector aparte, Mărfurile alimentare, reprezintă sectorul de mărfuri alimentare. Mărfurile
nealimentare (industriale), reprezintă sectorul produselor nealimentare (industriale).
Grupa, reprezintă o parte a sectorului, fiind alcătuit dintr-un ansamblu de mărfuri similare, în
principal, după materia primă pe care o conţin şi destinaţia acestora. De exemplu, carnea şi
produsele din carne.
Subgrupa, la rândul ei, este o parte din grupă. De exemplu, preparatele din carne.
Articolul, reprezintă mărfurile care se diferenţiază prin caracteristici, proprietăţi. De exemplu,
salamuri.
Sortul, reprezintă o marfă care se distinge printr-o singură proprietate. De exemplu, lapte cu
3% grăsime, cu 1,5% grăsime, lapte degresat cu 0,1% grăsime.

Bibliografie:

1. C.I. Postovei, V. Ştefania, D. Vişan, L. Modreanu, R. Matei – COMERŢ, Manual clasa a XI-a
2. T. Petre, G. Iordache, G. Simionescu, T. Stănescu – COMERŢ, Manual clasa XI-a

S-ar putea să vă placă și