Comercializarea Produselor De Ciocolata

Category: Business
Autor: oanymand 08 May 2011
Words: 10545 | Pages: 43
GRUP SCOLAR"VIRGIL MADGEARU " IASI

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE
NIVEL II
SPECIALIZAREA: COMERCIANT-VANZATOR
PROFESOR:
ELEVA:
CLASA A XI-A H

2011

COMERCIALIZAREA PRODUSELOR
DIN CIOCOLATA
IN MAGAZINUL KAUFLAND IASI

CUPRINS:

Argument...
.... 5
Cap I Prezentarea generala a magazinului Kaufland.......... 7
I.1. Scurt
istoric.......... 7
Cap II Prezentarea grupei sau a subgrupei de marfuri........ 9
II.1. Clasificarea merceologica si sortimentul .
. 9
II.2. Caracteristici de calitate ale produselor de
ciocolata 11
Cap III Aprovizionarea magazinului cu produse de ciocolata
12
III.1.Principalii
furnizori 12
III.2.Oferta
furnizorilor. 12
III.3.Comanda produselor prin telefon si
corespondenta.. 14
III.4.Livrarea produselor de catre
furnizor 16
III.4.1. Factura
fiscala 17
III.4.2.Aviz de
insotire 18
III.4.3.Certificat de calitate, declaratie de conformitate, buletin de
analize 19
III. 5. Plata furnizorilor ...
.. 20
CapIV.Receptia marfurilor livrate
21
IV.1.Receptia cantitativa a marfurilor
primite.. 21
IV.2.Receptia
calitativa 21
IV.2.1Fise de
calitate. 22
IV.3.Intocmirea documentelor de
receptie. 26
Cap V.Depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare la Kaufland 27
V.1.Asigurarea conditiilor de de
depozitare 27
V.2.Pregatirea marfurilor la Kaufland si transportul in sala de vanzare
27
CapVI.Sala de
vanzare 29

VI.1.Etalarea marfurilor din grupa produse de

ciocolata... 29
VI.2.Oferta magazinului la grupa de produse de
ciocolata 30
VI.3.Comercializarea propriu-zisa a produselor de
ciocolata.. 32
VI.3.1.Dialogul
comercial.. 32
VI.3.2.Modalitati de plata a contravalorii
marfurilor 34
VI.3.3.Documente intocmite la sfarsitul
zilei 37
Cap VII. Analiza SWOT a magazinului KAUFLAND....
49
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Evolutia de ansamblu a economiei mondiale scoate in evidenta faptul ca, peste tot in
lume, comertul a devenit un sector economic foarte dinamic, aparatul comercial
cunoscand profunde mutatii pe toate planurile : metode de vanzare, firme de distributii,
repartitii geografice.
Cu aproximativ 1400 de ani inainte de a aparitia ciocolatei bastinasii Amerikani
descopereau arborele de cacao, respectiv bomboanele de cacao ca alimente si delicatese .
Acest lucru se intampla cu mult timp inainte ca Philipe Schuarz sa sa serbeze pe 17
noiembrie 1825 deschidere primei fabrici de ciocolata in America,lansandu-se astfel
ciocolata de casa .
Fernado Cortez s-a aratat interesat de fructul nobil si la adus in Europa , insa Europenii
nu au fost foarte entuziasmati de acest fruct. Un cetatean din Europa fiind bucatar s-a
gandit sa inventeze din acest fruct o bautura din ciocolata.
Arborele de cacao a fost descoperit in urma cu mai bine de 2000 de ani in padurile
tropicale din continentul american. Pastaile acestui tip de arbore contin seminte ce sunt
procesate pentru a obtine pudra de cacao. Aceasta este folosita in producerea ciocolatei.
Istoria ciocolatei incepe inca din 250-900 I.H., cand maiasii utilizau arborii de cacao, pe
care i-au adus din padurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau, fermentau, prajeau si

macinau semintele de cacao pentru a le transforma intr-o pasta. Aceasta pasta era
amestecata cu apa, ardei iuti si faina de porumb pentru a crea o bautura spumoasa si
condimentata, de ciocolata. In cultura Maya, populatia avea dreptul sa bea ciocolata doar
la ocazii; in rest, acesta bautura era destinata folosirii doar de catre regi. Insa, in cultura
Azteca, doar preotii, militarii decorati, conducatorii si comerciantii foarte instariti aveau
dreptul sa utilizeze aceasta licoare regala. Totodata, ciocolata a reprezentat un element
foarte important al spiritualitatii acestor doua culturi, maiasa si azteca. Boabele de cacao
erau oferite de catre marii preoti drept ofrande pentru zei, iar in timpul ceremoniilor
religioase era servita bautura de ciocolata. Boabele de cacao au ajuns pentru prima data in
Europa in anul 1521, atunci cand Mexicul a fost cucerit de catre spanioli. Deoarece a
devenit, in timp, un produs de export foarte scump, ciocolata a mai ramas inca 300 de ani
de atunci bautura celor bogati. Cand au adus ciocolata in tara, spaniolii au inceput sa-i
modifice compozitia. Prin incercarea lor de a scapa de gustul puternic amar, acestia au
adaugat scortisoara si zahar bauturii. Ciocolata indulcita a devenit in scurt timp cel mai
mare capriciu al continentului. Spaniolii au tinut inca 100 de ani secretul ciocolatei, din
momentul cand au adus-o in tara lor. Cand a reusit sa ajunga in toata Europa, ciocolata a
devenit produs de lux.
In Franta, datorita costului foarte ridicat al importului de zahar si cacao, ciocolata era
interzisa, fiind consumata doar la curtea regelui. Dezvoltarea exportului de cacao a
produs schimbari diferite pe continente diferite. Daca in Europa capetele incoronate
comandau noi tipuri de seturi de portelan si argint, special concepute pentru a bea
ciocolata, in America Latina deja erau create colonii de sclavi pentru a munci plantatiile
de arbori de cacao. Din anul 1800, odata cu dezvoltarea tehnologiei si cu Revolutia
Industriala, procesul de producere al ciocolatei a suferit schimbari majore. Inventarea de
masini industriale pentru macinat boabele de cacao si pentru crearea amestecului de
ciocolata a facut ca acest produs sa nu mai fie consumat doar in stare lichida, ci si in cea
solida, sub forma de tablete. Dezvoltatea tehnologica nu a adus insa si modificari in
procesul de crestere si recoltare a boabelor de cacao. Chiar si in prezent se folosesc exact
aceleasi proceduri ca acum 2000 de ani. Boabele de cacao sunt recoltate, fermentate,
uscate, curatate si macinate, actiuni desfasurate in mare parte manual.
Ciocolata este produsa in milioane de forme si sortimente. Ceea ce a inceput prin a fi o
bautura iute si amara folosita in procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produs dulce
din lume.
Modificarea structurii pe varste a populatiei genereaza, indeosebi, prin gusturile si
motivatiile fiecarei categorii de consuumatori, in mod continuu, noi exigente privind
evolutia comercializarii produselor din ciocolata.
In prezent exista pe piata o gama foarte diversificata de produse din ciocolata, fiecare
persoana in functie de preferinte si posibilitatea financiara are acces la aceste produse.
"CEVA DULCE MULT ADUCE "
CAP I PREZENTAREA GENERALA A MAGAZINULUI
I.1 SCURT ISTORIC

SC Kaufland SCS este o firma/societate in comandita simpla de origine germana. In anul

1930 , Iosif Schwarz, debuteaza ca asociat la firma Sustfruchete Lidl&Co din Heifran .
Dupa un timp numele firmei se schimba devenind astfel Lidel&Schworz K.G., si firma se
transforma intr-un en-gross de produse alimentare.
La inceputul anului 1968 , se deschide primul magazin la Heeckasuln la Backnang cu
numele de Handelshsf..
Iosif SCHWARZ moare la varsta de 72 ani . Dupa ce a decedat , firma a fost preluata de
fiul sau Dieter Schwarz .
Dupa reunirea Germaniei , in 1990, sa deschis primul magazin Kaufland in Heissen ,
dupa care a urmat ca in 1994 , sa se deschida primele magazine de brutarii din Kaufland
si Jeipzig , pentru a optimiza oferta de produse proaspete.
Primul magazin Kaufland in anul 2000 se deschide in orasul Paprad in Japonia.
In 2002 deja lantul de magazine Kaufland se extinde in continuare pe plan international
cat si national.
In jurul anului 2005 continuind sa se extinda , aniverseaza 72 de ani de existenta.
In Iasi s-a infiintat , in august /2007 cu datele :
-strada Pavlov nr 14
-nr de telefon la care pot fi contactati:0232/239993
-email:www Kaufland.ro
-cod postal 021173
-cont bancar RO15991149
-numar de inreg9istrare l ; a registrul comertului:j40-17052/2003
-program de lucru - Luni-Sambata: 7:30 - 22:00
- Duminica: 8 :00 - 20:00.

CAP II PREZENTAREA PRODUSELOR DE CIOCOLATA

II. 1. CLASIFICAREA MERCEOLOGICA A PRODUSELOR DIN CIOCOLATA
Pentru a usura operatiile de urmarire a marfurilor in circuitul lor, s-a realizat o clasificare
unitara a mafurilor pentru orice tara.
Diversificarea produselor si cresterea nivelului tehnic al acestora a determinat
reconsiderarea criteriilor utilizate pentru clasificarea marfurilor:
Criterii genetice
Proprietatile produsului
Criterii tehnologice
Criteriul destinatiei
Clasificarea merceologica presupune:
1. Sectorul: alcatuit din produse cu caracteristici similare
2. Grupa : parte a sectorului

3. Subgrupa : o parte a grupei

4. Articolul : un anume model tip de produs, ce se deosebeste de altul prin anume
proprietati.
5. Sortimentul : un produs anume distinct, ce se deosebeste de altul prin anumite
proprietati.
Marfurile sunt grupate dupa anumite criterii :
-dupa felul materiilor utilizate pot fi : - naturale
- sintetice
-dupa stadiul de prelucrare si folosire pot fi : - materii prime
- produse semifabricate
- produse finite
-dupa destinatie producator la cunsumator, care pot fi: - de uz casnic
- materiale sportive
Produsele din ciocolata se prezinta astfel :
- Bomboane de ciocolata Chokotoff se prezinta in bucati de forme diferite acoperita cu
ciocolata de vanilie si cu un interior de crema de samburi grasi.
- Praline de ciocolata umplute cu lapte Poiana si cu glazura de capsuni
- Specialitati de ciocolata Milka, Africana sunt in forma rotunda , de diferite forme, de
culoare brun, cu un interior de masa de fondant cu cacao, cu aroma de rom
- Crema de ciocolata Bon Apettite in recipiente de plastic de 80g
- Ciocolata umpluta : - praline
- crema de ciocolata
- fondant simplu aromat
- fondant in amestec cu fructe
- Ciocolata neumpluta : - simpla - amaruIe
- cu vanilie
- menaj
- Cu adaosuri-cu lapte :
- cu cafea
- cu alune
- cu stafide
Articolul reprezinta notiunea de baza a clasificarii produselor. Din punct de vedere al
calsificarii merceologice a cicolatei Poiana cu alune avem :
-sector : marfuri alimentare
-grupa : produse zaharoase
-subgrupa : produse de ciocolata
-articol : ciocolata
-sortiment : ciocolata cu alune Poiana

II.2. CARACTERISTICI DE CALITATE ALE PRODUSELOR DIN CIOCOLATA

Calitatea reprezinta totalitatea insusirilor proprietatilor unui produs, ce confera acestuia,
aptitidinea de a fi consumat sau utilizat satisfacand nevoile consumatorilor.
Caracteristicile de calitate ala unor produse alimentare sunt cele importante proprietati
folosite in evaluarea corecta a nivelului calitativ a unui produs.
Caracteristicile de calitate sunt acele proprietati ale marfurilor cu ajutorul carora se
evalueaza la un moment dat gradul de satisfacere a nevoilor clientilor.
Reprezinta cele mai importante proprietati, selectionate dupa contributia lor la stabilirea
gradului de utilitate a produsului.
Conform STR.2289/86, produsele de ciocolata trebuie sa indeplineasca urmatoarele
caracteristici de calitate :
- Aspectul exterior : se examineaza la temperatura de 16-18 grade C.
- Aspectul in sectiune : masa de ciocolata trebuie sa fie omogena, mata, in ruptura fara
bule de aer.
- Culoare : uniforma, in functie de compozitie , de la brun inchis pana la brun inchis.
- Consistenta : ciocolata trebuie sa fie tare si casanta la rupere.
- Mirosul si gustul : placute , cu arome specifice adaosurilor.
- Continutul de apa : maxim de 2 %.
- Continutul total de zahar : in functie de sortiment intre 40-60 %

TRUFE CIOCOLATA

CAP III APROVIZIONAREA MAGAZINULUI KAUFLAND CU PRODUSE DIN

CIOCOLATA
III.1. PRINCIPALII FURNIZORI
Magazinul KAUFLAND se aprovizioneaza de la depozitul principal al concernului
Bucuresti Kaufland Romania, de unde se aprovizioneaza toate magazinele din tara, de la
toti furnizorii. Kaufland Bucuresti are rolul de a distrubui paleti de marfa, cuprinzand
marfa de la diferiti producatori.
III.2. OFERTA FURNIZORILOR
Furnizorii de la care se aprovizioneaza magazinul Kaufland sunt:
1.Kraft Foods : - Poiana
-Africana

-Milka
-Amicii obsession
2.Kandia : -Kandia
-Laura
3.Supreme : -Primola
- Novatini
4.Heidi : -Heidi
-Specialitati minoreti
5.Techesland : -Smash
-Snikers

Nr.crt Furnizor Articol Sortiment Pret/kg

1. Kraft Foods 1.Poiana cu alune
cu stafide
cu caramel 1,61
1,93
2,58
Praline cu capsuni cu capsuni intregi
cu sirop de capsuni
cu praf de capsuni 5,49
4,52
3,48
Africana cu stafide
cu alune
simpla
cu lapte 1,41
1,29
1,22
1,93
Milka cu cirese confiate
cu lapte
cu caramel 1,35
1,93
2,56
Amicii obsession

cu lapte
cu stafide

cu cirese 4,52
4,2
3,74
2 Heidi Chocolats Suisse SA Heidi cu lapte
cu cacao
cu cappucino
1,93
1,29
2,26
Specialitati Minoretti cu rom
cu capsuni
cu vanilie 0,64
1,29
0,77

III.3. COMANDA PRODUSELOR PRIN TELEFON

Paralel cu evolutia structurii distributiei formele de vanzare in comertul en detail au
cunoscut un progres constant. Fiecare inovatie in materie de metoda de vanzare a dus la
crearea unui nou tip de magazin cu o tehnologie de amenajare interioara bine definita:
super si hipermagazinul, Cash and Carry, discount.
Vanzarea prin telefon este din ce in ce mai folosita in intreaga lume,ea se caracterizeaza
prin realizarea unei bune parti din afacerile unei intreprinderi de genul:negocieri cu
materii prime, vanzatorul trebuie sa tina cont de faptul ca ii lipseste prezenta fizica si tot
ajutorul de a apela la o eventuala mimica, iar forta de convingere rezulta din faptul ca
dialogul trebuie sa fie direct, scurt, precis si concis, organizarea muncii acestuia
presupune o buna functionalitate a locului de munca .
Comenzile pentru marfurile necesare in magazinul Kaufland se realizeaza numai
telefonic; acestea fiind onorate imediat sau la termenul convenit cu furnizorul.
In continuare voi prezenta o comanda:

MINISTERUL COMERTULUI
COMANDA Fila 1
CENTRALA
INTREPRINDEREA SC KAUFLAND SCS CATRE FURNIZOR SC KRAFT FOODS
SRL
LOCALITATEA IASI COD POSTAL LOCALITATEA IASI COD POSTAL------STRADA PAVLOV NR. 14 TEL.0332/ 425521 STRADA INDEPENDENTEI .NR. 120
JUDETUL IASI
COD OPERATII COD BENEFICIAR NR COMANDA DATA
ZI LUNA AN
-------- ---------- 3 5 05 2011
Rugam a expedia la adresa: Localitatea
IASI.StradaPavlov..Nr14Cod postal
--------------------.Judetul-IASI
Prindelegatul IONESCU MARIANla statia------------Cod statie -------Plata se va face : Nr. Cont RO48RZBR0000060003897280.Banca Raiffensen Bank.
.Poz. plan------Capitol-------.Nr.rep ------.
Receptia se va face conform normelor in vigoare. Ambalaj fara valoare
Va rugam sa transmiteti contractul sau confirmarea comenzii
COD PRODUS DENUMIREA PRODUSULUI U.M. COD U.M. CANTITATE PRET
UNITAR
LEI- VALOARE
- LEI- TERMEN DE LIVRARE
- Praline cu capsuni intregi
buc.
- 123 5,49 675,27 30 05 2011
- Milka cu lapte buc.
- 67 1,93 129,31 30 05 2011
- Amicii Obsession cu stafide buc. - 48 4,2 201,6 30 05 2011

TOTAL 330,6
DIRECTOR.Popescu Ioan CONTABIL SEF.Marinescu Alina

III.4. LIVRAREA PRODUSELOR DE CATRE FURNIZOR

III.4.1. Documente ce insotesc marfa
a. Factura fiscala este un document cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare,
tiparit in blocuri cu cate 150 file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
Albastru exemplarul 1 la cumparator
Rosu exemplarul 2 se arhiveaza la compartimentul desfacere
Verde exemplarul 3 se arhiveaza la compartimentul financiar contabil
SE INTOCMESTE manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in 3 exemplare, la livrarea
produselor, marfurilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, de catre
compartimentul de desfacere.
SERVESTE CA:
Document de insotire a marfii pe timpul transportului
Document de incarcare in gestiunea primitorului
Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizotului si a cumparatorului
CIRCULA LA:
1. CUMPARATOR:
la compartimentul de aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii, avand atasat
( exemplarul 1) :
a. exemplarul din avizul de insotire a marfii daca e cazul
b. nota de receptie si constatare de diferente in cazul in care marfa nu a fost insotita de
factura pe perioada transportului
la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru
acordarea vizei ( exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de
receptie si constatare de diferente)
la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru
inregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii,
inclusiv nota de receptie si constatare de diferente dupa caz)
2. FURNIZOR:
la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv
pentru acordarea vizei (toate exemplarele)
la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii (toate
exemplarele)

 la compartimentul de desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru

eventualele reclamatii ale clientilor - exemplarul 2 al facturii, la care se anexeaza
dispozitia de livrare.
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate
b. Avizul de insotire este un document cu regim special, tiparit in blocuri cu cate 150 file,
formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite:
Albastru exemplarul 1 la cumparator
Rosu exemplarul 2 se arhiveaza la compartimentul desfacere
Verde exemplarul 3 se arhiveaza la compartimentul financiar contabil atasat la
exemplarul 1 al facturii
SE INTOCMESTE in 3 exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii
facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale din cauza
unor conditii obiective si cu totul exceptionale facandu-se mentiunea FARA
FACTURA". Se emite, pe masura livrarii, de catre comprtimentul desfacere, care
semneaza pentru intocmire.
SERVESTE CA:
Document de insotire a marfii pe timpul transportului
Document ce sta la baza intocmirii facturii
Document de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial,
ale aceleiasi unitati
Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul
aceleiasi unitati in cadrul transferului
CIRCULA LA:
1. CUMPARATOR:
la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori
materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa
consemnarea rezultatelor ( exemplarul 1)
la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in
evidenta acestuia ( exemplarul 1)
la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si
analitica, atasat la factura ( exemplarul 1)
2. FURNIZOR:
la delegatul unitatii care face transportul sau la cel al clientului, pentru semnare de
primire ( exemplarul 1)
la compartimentul de desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele
acestuia si pentru intocmirea exemplarul 2 si 3 al facturii
la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3)
c. Certificatul de calitate constituie principala modalitate de certificarea a calitatii
produselor in raporturile dintre unitati. Certificatul de calitate trebuie sa mentioneze
incercarile si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu standardele. El se
semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului de control al calitatii sau
de delegatii acestora.

Documentul care stabileste suma de plata catre furnizor se numeste factura fiscala. Plata
furnizorului se efectueaza cu bani in numerar din incasari, in contul de la banca cu ordin
de plata, file cec sau cu efecte de plata cum este biletul la ordin. Efectele comerciale de
plata sunt cambia, biletul la ordin, documente cu o valoare pe care o poate plati clientul
catre furnizor prin intermediul bancii la o anumita data numita scadenta. Daca plata se
efectueaza prin file cec unitatea trebuie sa aiba in cont la banca suma respectiva in ziua in
care se efectueaza plata.

III.4 1.Factura fiscala

FurnizorSC KRAFT FOODS SRL Cumprator SC KAUFLAND SCS
...........
(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica)
Nr. Ord.registru com./an J22/1576/2002. Cod fiscal R 2816464.
Cod fiscal R 1664459. Sediul str. PAVLOV NR 14
Sediul IASI Judetul IASI
Contul RO43ABNA0400264100133554. Banca Raiffensen Bank.
Banca ABN AMRO Bank
FACTUR
FISCAL
Nr. Facturii 49
Data (ziua, luna,anul) 28-05-2011
Nr. Aviz insotire a marfii 3
Cota T.V.A. 24.%
Nr. Crt. Denumirea produselor sau a serviciilor U.M. Cantitate
Pretul unitar
(fara TVA)
-lei- Valoarea
-lei- Valoarea
TVA
-lei0 1 2 3 4 5(3*4) 6
1. Praline cu capsuni intregi
buc.
123 5,49 675,27 128,30
2. Milka cu lapte buc.
67 1,93 129,31 24,56

3. Amicii obsession cu stafide buc. 48 4,2 201,6 38,30

CNP :1790523226567
Sem .
si
stamp
furniz.
Date privind expeditia
Numele delegatuluiIonescu Marian
Buletinul/cartea de identitate
seria MX.nr.031443 eliberat de Pol. Mun. IASI.
Mijlocul de transport AUTO
Nr. IS 09 LAC
Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de 5-05-2011
Semnaturile
Total din care:
Accize 330,6 191,16
X
Semnatura de primire
Total de plat
(col.5+col.6)
521,76

III.4.2.Avizul de insotire
Furnizor: SC Kraft Foods SRL Cumpartor: SC KAUFLAND SCS
(denumire, forma juridica) (denumire, forma juridica
Nr. Ord.registru com./an: J22/1576/2002. Cod fiscal: R 2816464.
Cod fiscal: R 1664459 Sediul str. PAVLOV NR 14
Sediul: IASI Judetul: IASI
Banca: ABN AMRO Bank Banca: Raiffensen Bank.
AVIZ DE INSOTIRE A MRFII

Nr . 3
Data (ziua, luna,anul) 28-05-2011
Nr. Crt. Denumirea produselor sau a serviciilor U.M Cantitate
Livrata Pretul unitar
(fara TVA)
-lei- Valoarea
-lei0 1 2 3 4 5(3*4)
1. Praline cu capsuni intregi
buc.
123 5,49 675,27
2. Milka cu lapte buc.
67 1,93 129,31
3. Amicii Obsession cu stafide buc. 48 4,2 201,6

Sem .
si
stamp
furniz. Date privind expeditia
Numele delegatuluiIONESCU MARIAN
Buletinul/cartea de identitate
Seria MX nr 031443 eliberata POl. MUN IASI
Mijlocul de transport AUTO
Nr. IS 09 LAC
Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de 5-05-2011 ora
Semnaturile
Total
330,6 lei
Semnatura de primire

III.4.3.Certificat de calitate

INTREPRINDEREA: SC KRAFT FOODS SRL

ADRESA: STR.INDEPENDENTEI NR. 134

CERTIFICAT DE CALITATE

In conformitate cu prevederile legale privind raspunderea pentru calitatea produselor

livrate, se atesta ca (1) MILKA CU LAPTE beneficiar SC KAUFLAND SCS contract nr.
1 cantitate livrat 67 fabricat la data de 12.01.2011 in concordanta cu (2) normele in
vigoare.
Prin prezenta garantam (3) calitatea produselor cu conditia respectarii prescriptiilor
depozitare, transport.
Produsele au fost livrate la data de 28.05.2011 cu factura fiscala nr. 49 impreuna cu
0 accesorii.
Pentru stabilirea calitatii s-au facut verificarile.
S-au folosit metodele de control prevazute in normativ.
Prezentul certificat intocmit in conformitate cu legea nr. 7/1977 atesta legal ca produsul
corespunde scopului pentru care a fost realizat si se incadreaza in parametrii de calitate
prevazuti.

SC KRAFT FOODS SRL

DIRECTOR.Popescu Ioan SEF.Ionescu Paul

III.5. Plata furnizorilor

Chitanta serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la
caseria unitatii. Este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani,
chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici. Mai poate
fi definita si ca un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor
produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar. Trebuie sa includa in pret si TVA
-ul aferent.
FURNIZOR.:SCKAUFLAND.S.C.S SERIA.C.CLFD NR.2343465..

NR..REG.COM:J22/375/2002
C.I.F:.RO16401228.
SEDIUL:IASI.STR. Pavlov nr 14.
CHITANTA NR.2343465.
DIN DATA DE .29 05 2011.
Am primit de la .SC KRAFT FOODS.Adresa./str.PAVLOV..Jud.IASI..Nr .14.Suma
de ..521,76..lei....................cincisutedozecisiunuleisisaptezecibani.........................repreze
ntand contravaloarea............facturii....nr.49/.28.05.2011............................ Casier....Tanase
Paul.
Aprobat prin H.G.Nr 83 O.M.F.P.989 2002 Sistem Unitar de Inscriere si Inventar asigurat
de Ministrul Finatelor Publice si CNA.Imprimeria Nationala a SA

CAP IV RECEPTIA PRODUSELOR DIN CIOCOLATA

IV.1.RECEPTIA CANTITATIVA A PRODUSELOR DIN CIOCOLATA
Receptia semnifica operatia de identificare si veriificare cantitativa si calitativa a
marfurilor ce se primesc in depozit. Scopul receptiei este de a :
-verifica modul in care furnizorul isi indeplineste obligatiile asumate prin contract cu
privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare.
-verifica masura in care organelle de transport si-au respectat obligatiile asumate in
legatura cu mentinerea integritatii cantitative si calitative a marfurilor pe toata durata
transportului
Receptia lotului de marfa pe care il reclama, se compune din derularea succesiva a trei
categorii de operatii
1. Verificarea documentelor de contractare si a celor ce insotesc lotul de marfuri livrate
2. Identificarea lotului livrat si verificarea lui cantitativa
3. Verificarea calitativa a lotului de marfa
IV.2. RECEPTIA CALITATIVA
Receptia calitativa are ponderea ce mai mare procesul de receptie a unui lot de marfa si
consta intr-o serie de operatiuni cum ar fi:
1. identificarea produselor din lot
2. examinarea ambalajelor
3. verificarea integritatii sigiliilor
4. verificarea marcarii si etichetarii

5. definirea planului de control

6. prelevarea esantionului
7. concluzii pentru lot
In urma executarii acestor operatii lotul este declarat corespunzator sau necorespunzator.
IV 2.1.Fise de calitate
Fise de calitate Baton ciocolata
NR. CRT. CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI
1 Identificarea produsului si a grupei Specialitati de ciocolata
-baton de ciocolata
-grupa: produse zaharoase
-subgrupa: produse de ciocolata
2 Ambalarea Baton in folie de staniol litografiata
3 Marcarea
-prezinta toate datele de identificare si informare
-denumirea produsului : baton de ciocolata cu lapte
-denumirea producatorului : SC EXCELLENT SA
-ingrediente : zahar, grasimi vegetale, hidrogenate, lapte, emulgator
-a se pastra la loc uscat si racoros
-a se consuma de preferinta inainte de : 22 08 2008
4 Masa
33gr
5 Aspectul Baton de ciocolatain forma de ursulet umpluta cu lapte
6 Consistenta Trebuie sa fie tare
7 Culoare Maro inchis
8 Gust si miros Placut de ciocolata cu lapte
9 Infestare Nu prezinta infestari sau corpuri, mirosuri, gusturi sraine
10 Constatari Apt de comercializare
Data 29.04.2011 Semnatura: Teodorescu Roxana

Fisa de calitate CIOCOLATA HEIDI

NR. CRT. CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI

1 Identificarea produsului si a grupei Ciocolata Heidi cu capuccino

-grupa: produse zaharoase
-subgrupa: produse de ciocolata
2 Ambalarea In hartie de carton, captusita prin interior cu hartie pergaminata
3 Marcarea
Cuprinde toate datele de identificare si informare prin litografiere
-denumirea produsului : ciocolata Heidi cu cappucino
-denumirea producatorului : HEIDI CHOCOLATS SUISSE SA
-ingrediente : zahar, unt , lapte praf, grasime vegetala, masa de cacao, cafea
aroma.substanta uscata de cafea 29%
-a se pastra la loc uscat si racoros
-a se consuma de preferinta inainte de 18 09 2008
4 Masa 60gr
5 Aspectul Suprafata neteda fara zgarieturi,
-masa omogena fara bule de aer
6 Consistenta Casanta la rupere cu o aroma placuta
7 Culoare Brun inchis
8 Gust si miros Placut caracteristic adaosurilor comerciale fara bule de aer
9 Infestare Lipsa
10 Constatari Apt de comercializare
Data 29.04.2011 Semnatura: Teodorescu Roxana
Fisa de calitate - POIANA CU ALUNE
NR. CRT CARACTERISTICA VERIFICATA CONSTATARI
1 Identificarea produsului si a grupei Cicolata Poiana cu alune
-grupa: produse zaharoase
-subgrupa: produse de ciocolata
2 Ambalarea Cutii de carton captusita cu hartie pergaminata
3 Marcarea
Cuprinde toate datele de informare si identificare prin litografiere direct pe ambalaj
-denumirea produsului : ciocolata poiana cu alune
-denumirea producatorului : KRAFT FOODS POLONIA
-ingrediente : zahar , unt, lapte praf,masa de cacao , zer praf , grasime vegetala ,
emulgatori vanilina
-valoare energetica : 2181kg /100gr
-a se pastra la loc uscat si racoros
-a se consuma de preferinta inainte de : 14 08 2008
4 Masa 100gr
5 Aspectul -la exterior suprafata neteda fara zgarieturi
- in sectiune masa omogena mata in ruptura
6 Consistenta Trebuie sa tare casanta la rupere
7 Culoare Brun deschis
8 Gust si miros Placut cracteristic cu gust de lapte fara gust si miros strain

9 Infestare Lipsa
10 Constatari Apt de comercializare
Data 29.04.2011 Semnatura: Teodorescu Roxana
IV. 3. INTOCMIREA DOCUMENTELOR DE RECEPTIE
Nota de receptie si constatare de diferente este una dintre documentele de receptie.
Serveste ca :
1. Document pentru receptia bunurilor aprovizionate
2. Document justificativ pentru incarcarea in gestiune
3. Proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constate la receptie
4. Document justificativ de inregistrare in contabilitate
Se intocmeste de obicei in 2 exemplare in cazul in care se constata diferente se
intocmeste in 3 exemplare, completandu-se un proces verbal, in care se specifica
minusurile sau plusurile. Nota de receptie si constatare de diferente circula la gestionar
pentru incasarea in gestiune a marfurilor receptionate la compartimentul financiar
contabil pentru inregistrare in contabilitate precum si la unitatea furnizoare si la cea de
transport pentru a comunica lipsurile, daca este cazul si se arhiveaza la compartimentul
contabil.
Nota de receptie si constatare de diferente este un document specific intrarii de marfuri in
unitate. Serveste ca document pentru receptia marfurilor , aprovizionate de la furnuzor
precum si ca proba in litigii cu furnizorii pentru diferentele constatate la aprovizionare.
Se intocmeste la locul de depozitare a marfurilor sau in unitatea cu amanuntul pe masura
efectuarii receptiei de catre comisia de receptie legal constituita. Este un document ce se
intocmeste in 2 exemplare. In situatia in care la receptie se constata diferente se vor
intocmi 3 exemplare , complectandu-se un proces verbal in care se specifica si plusurile.

CAP V Depozitarea si pregatirea marfurior pentru vanzare la magazinul Kaufland

V.1Asigurarea conditiilor de depozitare
Tehnologia pastrarii si depozitarii marfurilor consta intr-o serie de operatii specifice.
Principalele operatii de intretinere a produselor de ciocolata pe timpul depozitarii sunt :
1.Asigurarea parametrilor de pastrare : -Temperatura 18 g C
-Umiditate 65-75 %
-Ventilatie
2.Verificarea stocurilor de marfuri pentru a se constata si verifica prezenta fenomenului
de incingere
3.Verificarea respectarii vecinatatii admise
4. Verificarea periodica a termenului de valabilitate
5.Stergerea de praf a ambalajelor comune

6.Indepartarea microorganismelor, dezinfectarea , deratizarea.

Depozitarea marfurilor este o etapa importanta in circulatia marfurilor, de la producator la
consumator. Rolul pastrarii si depozitarii este aela de a mentine caracteristicile de calitate
ale produselor pe o anumita perioada determinata de timp. Pentru a mentine, optima
temperatura si pentru a evita oscilatiile, este necesara o ventilatie corespunzatoare a
spatiului de depozitare.
V.2.Pregatirea marfurilor si transportul in sala de vanzare
Procesul de vanzare, cuprinde in structura sa si pregatirea prealabila a marfurilor ,
deoarece unele nu sunt furnizate in toate cazurile , gata pregatite pentru vanzare.
Gama operatiilor pregatitoare variaza in functie de natura marfurilor de gradul de
pregatire a lor de catre furnizor , precum si de formele de vanzare folosite.
Din punct de vedere tehnic, realizarea pregatirii marfurilor presupune 2 categorii de
operatii:

1.Operatii comune tuturor marfurilor: -Dezambalarea

-Sortarea si formarea sortimentului
-Stergerea de praf
-Etichetarea si afisarea pretului
- Ttransportul si expunerea in sala de vanzare
2.Operatii specifice unor grupe de marfuri :
-Preambalarea marfurilor livrate in vrac cu deosebire la cele alimentare ce presupune
cantarirea si ambalarea portionata in pungi.

CAP VI SALA DE VANZARE

VI.1.Etalarea marfurilor din grupa produse de ciocolata
Expunerea si etalarea se face in functie de :
1.Gruparea pe sortimente : - Produse de laborator
- Produse de ciocolata
- Caramelaj
2.Ambianta este placuta vesela, cu elemente de decor pline de fantezie.
3.Realizarea unei etalari artistice folosind compozitii de linii spirale in planuri si la
inltimi diferite.

4. Decorul este elaborat de materii de sezon.

Tehnologia prezentarii si etalarii marfurilor in sala de vanzare se realizeaza pe 3 nivele :
-Nivelul de la sol
-Nivelul din dreptul mainilor
- Nivelul din dreptul privirii
O etalare corespunzatoare a marfii, respectiv realizarea unei oferte active, contribuie la
cresterea volumului vanzarilor si in final la sporirea beneficiilor comerciantului.

VI.2. Oferta magazinului la produsele din ciocolata

Articol Sortiment Marca Pret/Kg
POIANA
cu alune
cu stafide
cu caramel Kraft Foods 1,61
1,93
2,58
PRALINE CU CAPSUNI

cu capsuni intregi
cu praf de capsuni
cu sirop de capsuni Ulpio
5,49
4,52
3,48
AFRICANA

cu lapte
cu alune

simpla
Kraft Foods 1,41
1,29
1,22
1,93
MILKA

cu cirese confiate
cu caramel
cu lapte
cu cirese
cu alune SUCHARDINE 1,35
1,93
2,56
AMICII OBSESSION CU LAPTE
CU STAFIDE
CU CIRESE Kandia Excelent 4,52
4,2
3,74
HEIDI CU LAPTE
CU CACAO
CU CAPPUCINO Cadburi Schwepres 1,93
1,29
2,26
SPECIALITATILE MINORETI cu rom
cu capsuni
cu cacao Cadburi Schwepres 0,64
1,29
0,77

VI.3. Comercializarea propriu-zisa a produselor de ciocolata

VI.3.1. Dialogul comercial
Dialogul comercial presupune urmatorii pasi :
1.Primirea cumparatorului
2. Evaluarea si verificarea informatiiilor clientului

3.Descoperirea nevoilor clientului

4.Verificarea si demonstratia
5.Raspunsul la obiectii
6.Rezumarea acordului obtinut si incercarea de a obtine un angajament din partea
clientului
7.Discutarea pretului
8.Cererea facuta clientului de decizia de cumparare
9.Negocierea conditiilor de vanzare
10.Vanzarea unor marfuri complementare
11.Conducerea clientului
12.Despartirea de client

C : Buna ziua
V. Buna ziua bine ati venit in magazinul nostru . Cu ce sa va servesc ?
C. As dori sa cumpar un cadou pentru sotia mea. Insa nu sunt hotarat . Imi puteti oferi
dumneavoastra cateva informatii ?
V Bineinteles poftiti sa va prezint o gama foarte variata de produse noi care abia asteapta
sa fie incercate de clientii nostri . In pimul rand ce prefera sotia dv in materie de
dulciuri ?
C. Sotia mea opteaza pentru bomboanele de ciocolata sau praline.
V. Avem bomboane de ciocolata umplute cu rom Visul din livada ,sau Praline de ciocolata
cu lichior Heidi Minoretti
C. Si la ce prt sunt ?
V. Bomboanele de ciocolata sunt la 7 lei, si pralinele la 6 lei.
C. Le cumpar pe amndoua,insa sacosele de caddouri nu aveti ?
V. Da priviti , avem orice marime doriti , mica cu inimioare la 2,5 lei, medie la 4 lei, si
mare cu trandafiri la 5 lei. De care doriti ?
C. O cumpar pe aceea mica cu inimioare.
V. Buna alegere.pana acum aveti un total de 38 lei .Mai doriti si altceva ?
C. Nu multumesc doar atat .
V. Poftim restul dumneavoastra .Va mai poftim pe la noi oricand doriti.
C. Multumesc. La revedere.
V. La revedere. Multumesc si dumneavoastra la fel . Va doresc petrecere frumoasa .
C. Multumesc.

VI. 3.2. Modalitati de plata a contravalorii marfurilor

SC Kaufland SCS accepta ca modalitati de plata din partea clientilor :
1. Cardurile
Reprezinta un instrument de plata bazat pe electronica, al carui detinator are dreptul de a
autoriza efectuarea de plati din contul personal.Au aparut pentru prima data sub forma de
carti de credit in SUA iar in Romania au aparut in 1992 prin aderarea la sistemul Visa
International iar in 1994 prin sistemul Europey. Cardurile inglobeaza in banda magnetica
informatii standardizate (securizate si individualizate), aceste informatii prin decodificare
cu ajutorul unor dispozitive speciale permit accesul titularului la contul sau bancar,
autorizatii de plati, efectuari de plati, obtinere de numerar.
Intalnim urmatoarele tipuri de carduri :
1. Card preplatit (cu valoare de depozit )
Aceste carduri permit bancii sa transfere o parte din sumele din contul unei persoane
catre contul de card, urmand ca persoana respectiva sa-l foloseasca pentru cumpararea
diverselor bunuri .
2. Card de debit (cu transfer direct)
Implica : telefonarea automata la banca atunci cand se cumpara ceva si ordonarea unui
transfer de bani catre vanzatori in mod direct.
3. Card de acumulare
Permit cumpararea de bunuri pe perioada unei luni, la sfarsitul lunii urmand sa platesti.

2. Numerar
Se realizeaza pe baza de moneda nationala sau valuta si este una dintre cele mai utilizate
forme de achitare a produselor si anume cu bani cash. Aceasta metoda este cea mai veche
si chiar daca este mult mai simplu si comod sa se foloseasca cardul este mult mai des
intalnita pe piata comerciala din Romania .

3. Tichete le de masa reprezinta o forma de plata acceptata de toate supermarketurile si nu

numai. Magazinul Kaufland nu mai accepta tichetele cadou si cele cheque dejeuner. Un
exemplu de tichete acceptate sunt urmatoarele :

4. Bonul fiscal
Este un document emis de catre AMEF ce trebuie sa cuprinda denumirea, adresa si codul
fiscal al agentului economic emitent, logotipul si seria aparatului, numarul de ordine, data
si ora emiterii, denumirea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, cantitate, pret unitar,
valoare, cotele TVA, valoarea totala precum si alte taxe. Datele inscrise in bon trebuie sa
fie vizibile si univoce ( nu se pot schimba) .
VI. 3.3. Documente intocmite la sfarsitul zilei
1. Monetarul
Este un document justificativ, tiparit in carnet a cate o suta de file si inseriat. Acesta
reprezinta volumul incasarilor pentru ziua sau tura respectiva. Este intocmit si semnat de
casier (primitor/predator).

2. Raportul de casa general

Raportul fiscal de inchidere zilnica "z"
Este documentul care contine denumirea, adresa si datele de identificare ale agentului
economic, emitent, seria aparatului, numarul de ordine, data si ora emiterii, numaru
bonurilor emise in ziua respectiva, valoarea totala a operatiunilor efectuate inclusiv si
TVA, valoarea taxelor care nu se includ in baza de impozitare a TVA.Raportul fiscal de
inchidere zilnica si registrul special se arhiveaza si se pastreaza 10 ani .
Raportul de casa general
Regimul de raportare se face astfel :

1. emiterea raportului nefiscal "x" care reprezinta o vizualizare a valorilor

curente cumulate in totalizatoarele zilnice, de la ultimul raport fiscal de inchidere zilnica
pana in momentul tiparirii acestuia.
2. emiterea raportului fiscal "z" la inchiderea zilnica pe baza totalizatoarelor
zilnice din memoria de date proprii insotit de inscrierea datelor cu caracter fiscal care
caracterizeaza sintetic ziua de lucru urmat de operatiunea efectiva de golire.
3. emiterea de rapoarte fiscale periodice pentru anumite perioade.
RAPORT GENERAL
Numar clienti 8
TOT. PLU 2350
TOTAL 2350
=
NUMERAR 22350
TOTAL 2350
=
NUMERAR IN SERTAR
NR. BON FISCAL: 8
04 . 22 16:20
BON NEFISCAL
3. Raportul de gestiune zilnic este documentul in care se inscriu atat cumpararile si
vanzarile de marfuri la pretul de vanzare cu amanuntul, cat si alte intrari sau iesiri .
UNITATEA: SC KAUFLAND SCS
GESTIONAR: IONESCU MIHAI DATA:28-05-11
RAPORT DE GESTIUNE ZILNIC
NR.CRT. NUMAR
DOCUMENT EXPLICATII VALOAREA IN LEI
MARFURI AMBALAJE
INTRARI SOLD PRECEDENT 1800
1 1 NIR nr 1

VANZARI+IESIRI TOTAL INTRARI+SOLD

1 MONETAR nr incasari din vanzari 2350

TOTAL VANZARI+IESIRI
SOLD FINAL
GESTIONAR, VERIFICAT,

CAP VIII Analiza SWOT a magazinului KAUFLAND

Organizarea oricarei afaceri impune realizarea unui plan managerial ce cuprinde pe langa
obiectivele respectivei activitati si o analiza a punctelor tari, puncelor slabe ,
oportunitatilor si amenintarilor unei afaceri.
Analiza SWOT este destinata identificarii ratiunilor pentru adoptarea diferitelor directii
de actiuni.
1.punctele tari tin de mediul intern al firmei
2.puncele slabe tin de mediul intern al firmei
3.oportunitatile tin de mediul extern al firmei si pot aparea datorita clientilor
4.amentarille tin de mediul extern al firmei
Are rolul de a :
1)constituie o realizare a fiecarui segment de importanta sociala
2)de a respecta cerintele, de a fi scurta si interesanta
3)identifica numai si numai problemele reale .
Am realizat in continuare analiza SWOT pentru magazinul Kaufland Iasi Filiala Pavlov.
1.Puncte tari
a). existenta multor case de marcat
b). amenajare unor parcari mari
c). relatii directe cu agentii economici
d). oferte variate de produse
e). personal calificat cu experienta in domeniu
2. Puncte slabe
a) existenta unor produse deteriorate

b) pierderea unor clienti importanti

c) nerespectarea termenului LIFO FIFO
3.Oportunitati
a) atrgerea de fonduri noi
b) extinderea pe piata
4.Amenintari
a) posibile calamitati
b) concurenta acerba
c) atrgerera personalului prin oferte salariale atragatoare de catre firma

PLAN DE IMBUNATATIRE A MAGAZINULUI KAUFLAND

1. Asigurarea personalului de paza calificat
2. Marirea personalului ce se ocupa cu curatenia magazinului
3. Repartizarea personalului
4. Personal capabil si eficient in luarea deciziilor
5. Cerintele sefilor sa fie normale pentru ca angajatii sa poata face fata acestora
6. Instruirea personalului.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE
1. Bozgan V. - Comert si servicii, Editura economica Preuniversitara, Bucuresti 2002.

2. Dinu V. - Tehnologia comercializarii marfurilor, Editura ASE, BUCURESTI 2003.

3. Dinu V. - Tehnologia comercializarii marfurilor, Editura DIDACTICA SI
PEDAGOGICA R.A, BUCURESTI 1994.
4.Istratoaie Dumitru, Patrutescu Emil Merceologie, Editura Psihopedagogica, Bucuresti
1996.
5. Paraschivescu Andrei - Managementul calitatii marfurilor alimentare, Editura
Tehnopres, IASI 2004.
6. Paraschivescu Andrei - Managementul calitatii marfurilor alimentare, Editura
Tehnopres, IASI 2006.
7. http://www.kaufland.ro
8. Revista MAGAZINUL PROGRESIV Nr.10 / 2004