Inovări ale sistemelor de ambalare la firma Ikea

Studiu de caz descriptiv

În prețul de vânzare afișat în magazine se regăsește cu un anumit procent și costul

activităților logistice. Prin urmare, la fel ca și celelalte componente de cost, logistica este în
căutarea unor soluții de raționalizare a cheltuielilor activităților sale. Una dintre acestea, cu
importanță de multe ori subapreciată, este ambalarea. Ambalajul are o serie de funcții, printre
care cea mai importantă este cea de protecție.
La rândul lui, ambalajul formează un sistem cu produsul, cu toate trăsăturile specifice.
Poate termenul mai corect și mai complet este cel de sistem de ambalare, pentru a descrie mai
bine ipostazele ambalajului și rolul îndeplinit în circulația produsului de la fabricant la
consumator. Sistemul de ambalare cuprinde nivelurile de ambalare, respectiv primar, secundar
și terțiar (figura 1). Ambalajul primar este cel aflat în
contact nemijlocit cu produsul, de multe ori având și
rol de condiționare a acestuia (la fluide). El este un
ambalaj de prezentare și vânzare, cu care consumatorul
intră în contact. Ambalajul secundar este un ambalaj
colectiv, care cuprinde mai multe ambalaje primare.
Ambalajul terțiar este un ambalaj de transport –
depozitare, apărând ca o unitate de încărcare, în care se
grupează mai multe ambalaje secundare. În acest
context, ambalajul trebuie privit în corelație atât cu
Figura 1. Niveluri ale ambalării
produsul, dar și cu procesele prin care acesta trece de
la producător la consumator și, eventual, de la acesta la reutilizare/reciclare/distrugere –
producție, transport, depozitare, vânzare, returnare.

Prezentarea firmei Ikea

Ikea este o bine-cunoscută firmă la nivel global, care este percepută de consumatori
pentru accesibilitatea produselor pe care le comercializează. Pentru a-și păstra această imagine,
compania caută soluții de reducere a costurilor pe toată lungimea lanțului logistic. Pentru
aceasta, Ikea conduce și controlează lanțurile sale logistice din întreaga lume, solicitând

1
producătorilor și prestatorilor de servicii să coopereze la formarea unei politici comerciale
unitare în întreaga lume.
Ikea este o firmă suedeză, înființată în anul 1943. În prezent, are peste 300 de magazine
răspândite în peste 40 de țări. În anul 2014, veniturile totale ale grupului au fost de circa 30
miliarde euro, din care aproape 29 miliarde cifră de afaceri. Sortimentul comercializat este de
aproape 10000 de articole, care provin de la peste 1000 de furnizori, din 51 de țări. Cea mai
mare parte a producției, 59 %, provine din Europa, dar procentul este în scădere față de anii
anteriori, compania orientându-se spre America de Nord și Asia de Sud Est.
Ikea are în jur de 147000 de angajați și distribuie aproximativ 220 milioane de cataloage
tipărite în 30 de limbi. În anul 2014, mai mult de 716 milioane de clienți au vizitat magazinele
Ikea, iar site-ul a fost accesat de peste 1,5 miliarde de persoane.
Toate acestea conturează imaginea unei firme globale de succes, care își datorează
competitivitatea modului în care managementul strategic înglobează toate componentele
organizaționale în preocupările sale.

Descrierea problemei

O preocupare majoră în cadrul Ikea o reprezintă lupta împotriva aerului care se găsește
în ambalajele produselor, în mijloacele de transport, în rafturile de depozitare etc. Este vorba
de orice spațiu gol, care conduce la o folosire inadecvată a capacităților. Aceste goluri sunt
determinate de caracteristicile unor produse, care au dimensiuni care nu le fac potrivite pentru
unități de încărcare standardizate (cum ar fi euro-paleții). Ikea vinde produse cu valoare mică
și volum mare, cum ar fi perne, saltele, canapele și alte produse umplute cu aer, dar și produse
cu dimensiuni care nu pot fi distribuite pentru a umple total un mijloc de transport – cazul așa
numitei grupe de produse „până în 600 mm”, adică piese de mobilier cu lățime până în 600 mm
și înălțime până în 2450 mm (dulapuri, mobilier pentru toaletă, biblioteci etc.). La acestea, se
adaugă diverse produse mărunte și accesorii, care se grupează într-un anumit număr și se
introduc într-un ambalaj unic.
În plus, unitățile de încărcare standardizate nu permit umplerea completă a acestora. La
Ikea se folosesc 4 tipuri de paleți: euro – paleți (folosiți mai ales în Europa), paleți de 2000 x
800 mm și 600 x 800 mm (ambele tipuri fiind de utilizare internă, fiind vehiculate între
depozitele și magazinele Ikea) și paleți cu cutii de carton ondulat (utilizați mai ales în țări non-
europene). Când dimensiunile produselor nu se potrivesc cu cele ale acestor unități de încărcare

2
rezultă un coeficient de utilizare a volumului sub-optimizat. În plus, și aceste unități de
încărcare ocupă un volum și au o anumită greutate.

Soluția Ikea

Pentru eliminarea aerului din ambalaje și pentru utilizarea mai bună a volumului
mijloacelor de transport Ikea a folosit o serie de inovări. Un dintre ele este un suport cu margine
din plastic tip polipropilenă reciclabil, cu înălțimea de 45 mm și greutatea de 370 g (figura 2).
Suporturile sunt stivuibile, rezistă la o presiune
statică de până la 5000 kg și suportă temperaturi
între – 200 C și + 600 C. Pentru folosirea lor,
produsele se așează
pe o platformă de PAL sub care se așează
suporturile și încărcătura se înfoliază. În acest
mod, produsele nu trebuie să se mai potrivească la
dimensiuni standard ale unității de încărcare, ci
Figura 2. Suport cu margine suporturile se adaptează la caracteristicile
produselor (figura 3).
Aceste suporturi au fost
introduse de Ikea în anul 2001 și însoțesc
produsele în întreg lanțul logistic global,
de la producători la magazine. Ponderea
produselor la care se folosesc suporturile
cu margine este în continuă creștere,
evoluția fiind redată în tabelul nr. 1.
Evoluția utilizării suporturilor cu
margine
în distribuția produselor Ikea
An Pondere
%
2006 10
2010 30
Figura 3. Așezarea produselor pe 2012 40
suporturile cu margine

3
 Un exemplu de utilizare a suporturilor cu margine are în vedere „produsele până în 600
mm”. Tradițional, acestea se încărcau pe paleți de 2000 x 800 mm. În acest mod, exista spațiu
liber între unitățile de încărcare în mijloacele de transport, ceea ce conduce la o utilizare redusă
a volumului de transport (figura 4). De asemenea, spațiul liber poate crește riscul de deteriorare

2300 mm

3500 mm

a
2400 mm
Figura 4. Așezarea produselor „până în 600 mm” înainte și după
folosirea suporturilor cu margine

produselor datorită mișcării lor în timpul transportului dacă nu realizează corect calarea și
amararea lor. Prin folosirea a 4 suporturi cu margine și a unei platforme cu dimensiunile acestor
produse se formează unități de încărcare între care nu mai există spații goale. În modul acesta,
coeficientul de utilizare a volumului crește cu 44 %.
În medie, creșterea gradului de utilizare a volumului mijloacelor de transport la Ikea, în
cazul produselor care nu au dimensiuni adaptate unităților de încărcare standard și care folosesc
noile suporturi este în jur de 26 %. Acest fapt este determinat atât de eliminarea spațiilor goale
dintre loturile încărcate, cât și utilizării spațiului inițial ocupat de paleții din lemn.
În mod obișnuit, Ikea vehiculează anual un volum de 3 milioane m3 de produse „până
în 600 mm”. Utilizând suporturile cu margine în cazul tuturor acestor produse și presupunând
o creștere medie a gradului de utilizare a volumului mijloacelor de transport cu 20 %, rezultă
un volum de 600000 m3 de transport pe an. Acest lucru echivalează cu 10000 de camioane cu
lungime de 12 m.

4
 Un alt exemplu se referă la un produs cu valoare mică, dar care ocupă mult spațiu și
anume lumânările Glimma. Inițial, acestea se găseau într-o pungă cu 100 de bucăți lumânări,
care cântăreau 1,4 kg. Pungile se găseau într-o cutie de carton ondulat, așezată pe un palet din
lemn, acesta fiind modul de etalare (figura 5). Soluția găsită a fost de a așeza lumânările în 5
straturi, cu câte 20 de bucăți, grupate câte 4 x 5 pe un
strat și a le introduce într-o pungă de plastic. De
asemenea, cutiile s-au așezat pe suporturi cu margine,
iar acestea pe euro-
paleți (figurile 6, 7 și 8).

Figura 6. Ambalarea lumânărilor înainte și după

Figura 5. Etalarea lumânărilor Glimma găsirea soluției de ambalare

Figura 7. Etalarea lumânărilor Glimma în Figura 8. Unitatea de încărcare a

magazinele Ikea lumânărilor Glimma în depozitele Ikea

În acest mod, pe un euro-palet se găsesc 360 de pachete, cu câte 100 de lumânări fiecare,
în loc de 252 pachete cum era înainte. Această soluție a dus la reducerea numărului de euro-
paleți de la 59524 la 41667 paleți. Ca o consecință, a scăzut numărul de camioane necesare
pentru distribuția acestor produse de la depozite la magazine cu 200 de vehicule în fiecare an.

5
De asemenea, au rezultat costuri mai mici și un impact ecologic mai redus. În prezent, se produc
cu 21 % mai puține emisii de CO2 din carburanții folosiți de mijloacele de transport în fiecare
an. Noua soluție de ambalare necesită, de asemenea, mai puține ambalaje de plastic (pungi) și
carton (cutii). Aceste economii au condus la creșterea ratei profitului, deoarece prețul pentru
100 de lumânări a rămas neschimbat.
În magazin, s-a realizat și o economie de timp, determinată de manipularea mai ușoară,
despachetarea mai rapidă și etalarea mai bună a acestor produse cu noul sistem de ambalare.
Deoarece un pachet necesită 5 minute pentru despachetare în magazin, Ikea a calculat o
economie de 186 de zile de muncă pe an, în toate magazinele.
O problemă pe care a ridicat-o noul sistem de ambalare a determinat-o creșterea
greutății unității de încărcare, odată cu sporirea gradului de ocupare a volumului mijlocului de
transport. Utilizându-se tot volumul s-ar fi ajuns la depășirea capacității utile a vehiculului.
Pentru rezolvarea acestui impediment, Ikea a dezvoltat un nou concept, „furnizor bază”, pe
care l-a implementat în acest caz. Această soluție constă în echilibrarea încărcării mijlocului
de transport pe principiul complementarității, respectiv folosirea unor loturi de produse cu
caracteristici diferite – lumânările, produse grele cu volum mic și alte produse (saltele, perne
etc.) ușoare, cu volum mare. Pentru aceasta, încărcarea în camion a celor două tipuri diferite
de produse trebuie să se facă la un singur furnizor, numit bază, care deservește un număr
variabil de furnizori mai mici, variind între 7 și 24, situați în aceeași zonă sau într-una apropiată.
Furnizorii mai mici trebuie să livreze produsele către furnizorul bază, care va încărca atât
produsele lor, cât și pe ale sale, în camioanele care vor merge la centrele de distribuție Ikea.

Consecințe ale noilor inovații în domeniul ambalării la Ikea

Pentru a evidenția impactul produs de noile soluții găsite de Ikea trebuie luate în
considerare toate relațiile dintre procesele și verigile lanțurilor logistice ale firmei.
În domeniul transporturilor au fost deja evidențiate economiile și creșterea
performanțelor. Dacă luăm în considerare că această activitate reprezintă aproximativ 50 % din
totalul costurilor logistice, avem deja o imagine a unui impact pozitiv asupra lanțului logistic.
Cu toate acestea, nu toate verigile lanțului logistic au câștigat din introducerea noilor soluții.
Cea mai mare problemă a apărut în centrele de distribuție, unde configurarea rafturilor de
depozitare, furcile electro-stivuitoarelor și benzile transportoare sunt proiectate pentru paleți
din lemn standardizați. Soluția în acest caz a fost de a așeza loturile de marfă sosite pe suporți
de margine pe paleți din lemn în cadrul centrului de distribuție, ceea ce a determinat o serie de

6
activități suplimentare, consumatoare de timp. Totuși, aceasta este o activitate asemănătoare
cu urcarea cutiilor din carton ondulat pe paleți. Costurile suplimentare implicate de această
activitate suplimentară în depozite sunt de mai mult de 10 ori mai mici decât economiile
realizate la costurile de transport ale produselor Ikea.
Introducerea suporturilor cu margine a determinat și schimbări ale echipamentului de
ambalare la producători. Unii dintre ei au recurs la achiziția de mașini automatizate pentru
utilizarea lor, alții au făcut acest lucru manual (mai alea acolo unde costul cu forța de muncă
este scăzut). Cum producătorii Ikea deservesc mai multe piețe, și unele au constrângeri legate
de utilizarea lemnului, folosirea suporturilor cu margine din plastic s-a dovedit o soluție unitară
pentru aceste situații. Folosirea lor a condus la opriri mai puține ale liniilor de producție pentru
alegerea sistemului de ambalare.
În magazine au trebuit introduse mijloace de manipulare care să facă față unităților de
încărcare diverse. Ikea a lucrat împreună cu furnizorii săi de echipamente de manipulare pentru
a găsi soluții adecvate. Prin folosirea suporturilor cu margine s-a îmbunătățit funcția de etalare
din magazine, atât prin reducerea numărului de paleți din lemn din sala de vânzare, cât și prin
scăderea suprafeței ocupate și aspectul mai plăcut generat de ambalajele cu forme regulate.
Un alt aspect deloc neglijabil este cel al returnării paleților din lemn sau suporturilor de
plastic. Înainte de introducerea acestor suporturi, Ikea plătea anual 30-35 milioane euro pentru
transportul paleților goi de la magazine la furnizori. Dacă avem în vedere un camion obișnuit,
acesta are capacitatea de a transporta 50 de unități de încărcare, sau 500 de euro-paleți goi sau
peste 34000 de suporturi cu margine. Acest lucru înseamnă că un transport din 11 este un retur
de euro-paleți sau unul din 200 este cu suporturi cu margine.
O altă consecință majoră este legată de adaptarea la cerințele pieței. Sunt țări în care
folosirea euro-paleților este redusă (țări non-europene). De asemenea, există reglementări și
restricții față de folosirea lemnului. În plus, transportul pe apă poate conduce la deteriorarea
ambalajelor din carton datorită umidității. În aceste condiții, folosirea suporturilor cu margine
este o soluție convenabilă pentru toate piețele. În plus, folosirea lor a facilitat introducerea unor
produse noi pe piață. Un exemplu îl reprezintă introducerea parchetului din bambus, care
provine din Asia de Sud – Est, pe piața Europei. Lățimea plăcilor de parchet este proiectată
pentru a se potrivi la suportul cu margine și, astfel, se realizează o unitate de încărcare a
volumului mijlocului de transport.
Multă vreme proiectarea produselor s-a realizat prin prisma constrângerii de a stabili
dimensiuni ale acestora, care să se potrivească cu unitățile de încărcare standardizate. Noile

7
suporturi cu margine oferă un grad mai ridicat de libertate în proiectarea produselor. Nu
produsele se adaptează la suporturi, ci suporturile la dimensiunea produselor.
Consecințele ecologice ale introducerii noilor inovații în sistemul de ambalare trebuie
luate în considerare prin impactul indirect pe care îl generează. În primul rând, transportul este
cel care contribuie la îmbunătățirea impactului ecologic, prin reducerea numărului de
camioane, a noxelor, a accidentelor, a zgomotului. Materialul din care este construit suportul
cu margine este reciclabil și reutilizabil. Inițial, după ce produsele erau vândute în magazinele
Ikea, suporturile erau măcinate și se transformau în peleți din plastic, care erau utilizați ca
materie primă pentru alte produse. Abia când s-a putut dovedi că există garanția menținerii
calităților inițiale peleții au fost utilizați ca materie primă pentru producerea suporturilor cu
margine. Ulterior, suporturile nu s-au mai distrus, ci s-au returnat la producători.

Cerințe:

1. Identificați problema care a generat noile soluții de ambalare folosite de Ikea.

2. Care sunt provocările la care a trebuit să facă față Ikea prin introducerea noilor sisteme
de ambalare?
3. Care sunt factorii de succes în implementarea acestor soluții la Ikea?

Probleme de rezolvat

1. Pot fi transferate și în cazul altor produse și altor domenii astfel de soluții inovatoare?
2. Orice lanț logistic este permisiv cu astfel de inovații în domeniul sistemelor de ambalare?
3. Identificați beneficiile economice ale acestor soluții. Ar putea exista și dezavantaje?

Bibliografie

Bartlett, C.A., Dessain, V. & Sjӧman, A., 2006. Ikea’s global sourcing challange: Indian
rugs and child labor. Case study. Harvard Business School.

Dahlborg, H. & Johnsson, C., 2006. Evaluating Packaging Logistics Development at IKEA
for Improvements in Product and Packaging Development. Master Thesis in

8
 Engineering, Department of Design Sciences, Division of Packaging Logistics, Lund
University.

Hellström, D. & Nilsson, F., 2011. Logistics-driven packaging innovation: a case study at
IKEA". International Journal of Retail & Distribution Management, 39(9), pp.638-
657.

Ikea Group, 2014. Key figures. IKEA Group at a glance 2014 [online] Disponibil la adresa:
<http://www.ikea.com/ms/en_JP/this-is-ikea/about-the-ikea-group/index.html>
[accesat la 12.12.2014].

Owens, H., n.d. A Natural Step Case Study [online] Disponibil la adresa:
<http://www.naturalstep.org/en/usa/ikea > [accesat la 16.12. 2014].