CAPITOLUL IV.

TEHNOLOGIA AMENAJARII DEPOZITULUI

4.1. AMPLASAREA DEPOZITULUI KAUFLAND

Fiecare companie trebuie să iși depoziteze produsele finite până sunt vândute, deoarece
rareori se intamplă ca procesul de consum să aibă loc aproape imediat după cel de producție.
Funcția de depozitare ajută la eliminarea discrepanțelor existente între producție si cantitățile de
produs cerute pe piață. Pe de o parte, mai multe locații de depozitare înseamnă că produsele ajung
mult mai repede la consumatori, dar reprezintă de asemenea si cheltuieli mult mai mari. Kufland
păstrează o parte din stocul de produse în interiorul locurilor de producție sau în apropierea lor, iar
restul de produse sunt situate in depozite din întreaga țară. Kaufland poate deține depozite private
sau poate închiria spațiu în depozitele lor. Companiile au mai mult control în cele private, însă
costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie să facă față și unei inflexibilități în ceea ce privește
schimbarea locațiilor în funcție de cerințele pieței. De cealalata parte, depozitele publice inchiriază
spații la un anumit preț si oferă pe langă acestea si servicii adiționale, contra cost, cum ar fi
inspecția produselor, ambalarea si transportul acestora. Amplasarea si numărul depozitelor
Kaufland depinde de locația publicului țintă către care se adresează produsele companiei, sursele
care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate în considerare
volumele de produse care pleacă spre toate direcțiile si realizează un echilibru între costurile totale
si beneficiile aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc.
Acesta este strategic localizat pentru accesul transporturilor, de obicei langă autostrăzile
interstatale. Un astfel de centru poate servi drept punct de consolidare pentru alte depozite existente
în sistem. Sucesul foarte mare avut de lanțul de magazine Kufland, este datorat centrelor sofisticate
de distribuție care aprovizionează magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in Kaufland, cheia
prețurilor joase de comercializare a produselor celor de la Kaufland, este rețeaua eficientă de centre
de distribuție, depozite, care servesc magazinele lor aflate pe o raza de 250 km.Un depozit va fi
stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile în domeniul
marketingului si vânzărilor si reduce costurile totale. În mod tradițional, variantele au fost
clasificate astfel :
a) amplasarea în funcție de piată
Această varianta presupune localizarea depozitului în apropierea clienților cheie. Aria
geografica servită de depozit depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrărilor ,
mărimea comenzii medii si costul unitar al livrării totale. Amplasarea unui depozit in funcție de
piață se justifică atunci când constituie modalitatea de a oferi clienților un sprijin logistic rapid, cu
cel mai mic cost total surse multiple. Produsele sunt primite de la furnizori în transporturi
consolidate,efectuate pe distanțe mari.
b) în funcție de producție
Depozitul este plasat în apropierea unităților de fabricație ale unei firme producătoare.
Funcțiile principale pe care le îndeplineste Kaufland sunt combinarea produselor si consolidarea
livrărilor.Apelarea la un astfel de depozit este necesară în cazul în care fiecare unitate de fabricație
este specializată în realizarea unui anumit produs, iar clienții solicită un sortiment complet.

4.2 Dimensionarea depozitului

Dimensiunea depozitelor Kaufland trebuie să țină cont de :

1. tipul mărfurilor;
2. durata stocării;
3. ambalajele utilizate (care induc forma şi greutatea obiectelor expediate);
4. echipamentele de manipulare şi de stocare.

Diferiţii factori evocaţi mai sus induc mărimea şi numărul depozitelor care vor trebui
construite pentru a face sistemul eficace.Termenul de livrare (timp alocat pregătirii comenzii şi
timp de transport) acordat de către cel care dă comanda (client, acţionar) şi tipul de vehicule
utilizate pentru a livra (timp egal cu distanţa împărţită cu viteza) permit să se calculeze depărtarea
cea mai mare admisibilă între două depozite şi, în consecinţă, pe o suprafaţă finită, numărul total
de depozite care trebuie construite. Cu cât termenele de livrare sunt mai scurte, cu atât depozitele
vor fi mai numeroase şi cu cât ele vor fi mai numeroase, cu atât vor fi mai mici, toţi ceilalţi
parametri rămânând egali. Rolul depozitului Kaufland permite astfel, limitarea costului
transporturilor, optimizând încărcarea lor, deci crescând capacitatea vehiculului şi a personalului
de conducere în timp (productivitate egală cu producţia împărţită la timpul de producţie). Acest
tip de depozit este, în general, realizat de către angrosişti.
Activitatea exercitată de către Kaufland şi tipul mărfii stocate determină astfel configuraţia
depozitelor. Dacă produsul este voluminos şi/sau trebuie stocat mult timp, depozitul va fi mai
mare. Dacă depozitul primeşte sau expediază numeroase vehicule va trebui să dispună de
numeroase căi de acces şi rampe de recepţie şi expediere. Dacă are ca obiect stocarea mărfurilor
pe palete va trebui să fie mai înalt. Dacă paletele sunt stivuite unele peste altele fără a exista stelaje
va trebui să dispună de mari suprafeţe la sol pentru a le putea primi. A determina cu precizie poziţia
lor necesită examinarea precisă a mediului prin următoarele date:
1. „deservirea” pentru accesul mărfurilor (căi ferate, infrastructuri rutiere, aeroporturi) şi
persoanelor (transport în comun);
2. proximitatea şi abundenţa mâinii de lucru şi calificarea sa, dacă aceasta este necesară;
3. costul încărcăturilor, taxe şi impozite locale, regionale sau naţionale. Mărimea lor mai mare
decât în alte locuri conduce fie la a nu mai amplasa depozitul, fie la a-l delocaliza;
4. apropierea resurselor (energie, carburanţi, furnizori de maşini etc.) şi infrastructurilor (gări,
hoteluri, poştă, şcoli etc.);
5. apropierea de întreprinderi cu activităţi complementare (integrare orizontală) şi apropierea
de întreprinderi care participă la aceeaşi activitate (clienţi sau subcontractanţi potenţiali –
integrare verticală);
6. distanţa faţă de piaţă, adică de locurile de consum;
7. disponibilitatea mărfurilor în proximitate, pentru reîncărcarea camioanelor, dar în sensul
de retur;
8. costul terenului şi costul construcţiei;
9. riscurile (sociale, de mediu, politice etc.).
Ansamblul acestor factori va conduce în final la o alegere mai puţin proastă, după
importanţa acordată unuia sau altuia dintre factori şi explică că o decizie de implantare poate să nu
pară perfect raţională din punct de vedere al gestiunii fluxurilor, dar prezintă alte avantaje pentru
acţionari sau salariaţi.

4.2.1 Stabilirea mărimii suprafeței utile a depozitului

Pentru determinarea suprafeței unui depozit de mărfuri este necesară parcurgerea mai
multor etape și lucrări.
a) Stabilirea formelor de depozitare, forme care pot fi :
- depozitare pe sol, în vrac, cutii, butoaie,etc;
- depozitarea pe palete, stive;
- depozitarea în rafturi;
- depozitarea în dulapuri.
b) Calcularea stocurilor pe forme de depozitare și durate de păstrare, ținând cont de volumul
desfacerilor de mărfuri, viteza de circulație și perioada de depozitare (de regulă un an).
c) Calcularea suprafeței de depozitat pe destinații și forme de depozitare.

4.2.2 Calculul capacității globale a unui depozit

I. Suprafața principala de funcționare Kaufland :

- suprafața de recepție (descărcare, formarea unităților de încărcare, recepție cantitativă si
calitativă, transport și depozitare);
- suprafața de depozitare (depozitare, păstrare, climatizare, transport si ambalare în scopul
încărcarii și descărcării mărfurilor din locurile de depozitare);
- suprafața de livrare (sortare pentru livrare, pregătire pentru vânzare, transport, formarea de
loturi pentru expedierea lor la beneficiari);
II. Suprafața secundară de funcționare Kaufland:
- birouri;
- spații pentru procese organizatorice legate de administrarea halei;
- laboratoare pentru controlul calității mărfurilor;
- spații sociale, sanitare;

- spații prestări servicii diverse;

- puncte de vânzare cu amănuntul.

Determinarea suprafeței utile a depozitului Kaufland se face pe baza numărului de palete
convenționale necesare pentru pastrarea mărfurilor.
Np = Smax /q
Np - numărul de palete;
 Smax - stocul maxim de mărfuri păstrate în depozit
q - încărcarea orientativă pe o paletă.
Numărul de palete convenționale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a
capacității depozitelor. Capacitatea unui depozit este definită prin intermediul capacității de
preluare, depozitare si livrare a mărfurilor. Aceste capacități se masoară prin cantitatea maximă de
mărfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinată (ora, zi,
an), cu resursele proprii de muncă. Acestea se exprimă în diferite unități de măsură: număr, m3,
kg sau unități monetare pe unitatea de timp aleasă.

4.2.3 Aprecierea gradului real de utilizare a suprafețelor și spațiilor de depozitare

Aprecierea gradului real de utilizare a suprafețelor și spațiilor de depozitare Kaufland se

realizează prin intermediul următorilor coeficienți:
- coeficientul de utilizare a suprafeței;
- coeficientul de utilizare a înălțimii;
- coeficientul de utilizare a volumului;
- spațiul de depozitare pe metru cub volum de bază de depozitare;

4.2.4 Determinarea coeficientului de utilizare a volumului de depozitare

a. Calculul coeficientului de utilizare a suprafeței depozitului Kaufland:

Us = Sd / Sc
Ss - suprafața efectiv ocupată de mărfurile paletizate
Sc - suprafața de circulație între stivele de palete, rafturi etc.
b. Calculul coeficientului de utilizare a înălțimii depozitului Kaufland :
Ui = Is / I
Is - înalțimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii și nivelul superior al unității
paletizate)
 It - înălțimea totală (dimensiunea între pardoseala și muchia inferioară a formei de acoperiș; în
cazul construcțiilor cu mai multe nivele, pâna la înălțimea părții inferioare a celei mai coborâte
grinzi).
c. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se definește ca produsul coeficientului
de utilizare a suprafețelor cu coeficientul de utilizare a înălțimii
Uv = Us x Ui
d.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezultă din împărțirea unui metru cub
la coeficientul de utilizare al volumului
e. Suprafața necesară pe unitatea de volum de depozitare
Smc = 1mc /Uv x It
f. Utilizarea volumului de depozitare Kaufland
Uvd = Vl / V0
Vl - volumul net al produsului depozitat pe paletă;
V0 - volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului;

4.3 Dotarea depozitului Kaufland cu mobilier și utilaje comerciale

Exploatarea rațională a volumului util al depozitelor Kaufland, reducerea timpului necesar

formării comenzilor, ușurarea muncii lucrătorilor, presupune dotarea cu mobilier adecvat
sistemelor de depozitare modernă care au la bază paletizarea si containerizarea mărfurilor, iar pe
de altă parte cu tipuri de utilaje comerciale care să asigure mecanizarea și automatizarea proceselor
de muncă specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.
Tipologia mobilierului și utilajelor comerciale
1. După natura lor:
- mijloace de depozitare: containere, rafturi de orice fel, tancuri și palete;
- mijloace tehnice - instalații de transport, de ambalare, de sortare etc.
2. Dupa funcțiile pe care le îndeplinesc și apartenența lor la diferite procese tehnologice:
- mjloace pentru depozitare: palete; recipienți; tancuri; silozuri;
- mijloace pentru condiționarea mărfurilor: echipamente pentru dozare, porționare;
- mijloace pentru sortarea mărfurilor: aparate și instalații de sortare; mașini de calibrare;
 - mijloace pentru transport: aparate de ridicat, umplerea rafturilor; palete;
3. După locul lor în fluxul tehnologic al depozitului:
- dotări tehnice principale: toate mijloacele de muncă ce îndeplinesc o anumită funcție a
depozitului;
- dotări tehnice de completare, acele mijloace ale muncii care susțin sau completează
capacitatea de funcționare a dotărilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care
asigură depozitarea (rame de susținere, ghidare etc); mijloace care ajută la transportul intern.
4. După mobilitate de care dispun:
- mijloace staționare (fixe);
- mijloace mobile
5. După modul în care sunt acționate:
- mijloace manuale;
- mijloace acționate de motoare cu ardere internă;
- mijloace care utilizează energia furnizată de baterii electrice.

4.2.3 Mijloace de depozitare

1. Rafturi tip dulap

2. Rafturi cu sertare
3. Instalație de depozitare tip magazine

4.3.3 Mijloacele de transport Kaufland

Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul cărora bunurile sunt
transportate dintr-un loc în altul.
1. După modul de lucru:
- cu activitate discontinuă;
- cu activitate continua
2. După direcția de lucru:
- orizontale;
- verticale;
- mixte;
a. Mijloace de transport cu activitate discontinuă
Aparate direcționate manual:
- liste;
- carucioare;
- trotinete (în 3 colturi si 4 colturi);
- mașini platform
- echipamente de ridicare pe înălțimi mici (transpalete manuale).
Echipamente propulsate cu motor:
- electrocare pentru cărat, cu platformă;
- electrotranspalete pentru ridicare pe înălțimi mici, în parte mecanizate;
- electrostivuitore (pentru ridicare);
- macarale;

b. Mijloace de transport cu activitate continuă, denumite transportoare;

1.Din punct de vedere funcțional
- fixe (încorporate în construcția depozitului);
- mobile (pot fi mutate dintr-un loc de muncă în altul, deși în timpul funcționării sunt fixe)
2. Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice și constructive:
- transportoare cu bandă, formate dintr-o bandă întinsă între doi tamburi cilindrici; banda poate fi
netedă, zimțată sau prevazută cu racleți;
- transportor cu bandă netedă, executat fix ori mobil; banda se confecționează din șipci de lemn
sau metal, montate pe lanț;
- transportorul telescopic cu bandă, având elementul activ (banda) din cauciuc sau din plăci, cu ori
fără traverse sau racleți;
- transportorul cu role ori cu discuri, cu sau fără acționare mecanică; cele mai utilizate transportoare
cu role sunt cele gravitaționale (o variantă îmbunătățită a planului înclinat);
- transportorul cu leagăn, folosit pentru transporturile de mărfuri între etaje, fără a necesita o
transbordare a mărfurilor în punctele de legatură orizontale cu cele verticale;
 4.3.4 Amenajarea interioară a depozitului Kaufland

Organizarea interioară a depozitelor Kaufland are la bază următoarele principii:

- dimensionarea și delimitarea spațiilor pe funcționalități și asigurarea unui flux rațional al
mărfurilor și al lucrătorilor în cadrul depozitului ;
- utilizarea intensivă a spațiilor și înălțimii de depozitare și asigurarea unor condiții raționale de
păstrare a mărfurilor ;
- amplasarea rațională a mărfurilor în depozit și identificarea rapidă a locurilor de depozitare-
desfășurare a întregii activități cu o eficiență maximă.
Operațiunile principale dintr-un depozit Kaufland sunt recepția, controlul, stocajul
mărfurilor, pregătirea comenzilor, ambalarea mărfurilor și livrarea acestora către beneficiar.
Aceste activități se desfășoară în fluxuri continue. Organizarea depozitului Kaufland se face astfel
încât circuitele să nu se suprapună.
În funcție de amplasarea principalelor zone - recepție, depozitare, expediție - există trei
variante de flux al mărfurilor într-un depozit:
- circulația mărfurilor în linie dreaptă, când zonele de recepție și expediție sunt paralele, fiind
asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;
- circulația mărfurilor în arc de cerc de 90°, când zonele de recepție și expediție sunt amplasate
perpendicular pe doua laturi alăturate ale depozitului;
- circulația mărfurilor în arc de cerc de 180°, când zonele de recepție sunt amplasate pe aceeași
latură a depozitului.
La amenajarea interioară a depozitului Kaufland se cunosc următoarele elemente:
- sistemul constructiv al depozitelor: suprafața și înălțime; numărul nivelurilor pe care se
desfășoară suprafața depozitului; dotarea cu rampe de descărcare-încărcare;
- condițiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerințe speciale de temperatură și
umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic și efectuarea de operații de întreținere a
produselor în timpul depozitării; asigurarea respectării ordinii "primul produs intrat - primul ieșit";
- modul de ambalare: natura, forma geometrică și rezistența mecanică la stivuire a ambalajelor de
transport;
- tipul de palete folosite: simple, cu montanți, ladă, speciale.
Amenajarea interioara a unui depozit Kaufland are următoarele obiective:
- mecanizarea și automatizarea operațiilor;
- stabilirea modurilor de depozitare;
-respectarea unor cerințe referitoare la formarea încărcăturii pe paleți
- optimizarea transportului intern;
- informatizarea în gestionarea activității

4.3.5 Tehnologia proceselor de sortare

O metoda clasică constă în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs
determinat. Această metodă facilitează cautarea prin obisnuință, dar determină crearea de spații
libere, neocupate rațional.
O altă metodă clasică este aceea în care se utilizează orice loc liber existent în momentul
în care trebuie să se amplaseze un articol oarecare. Această metodă utilizează la maximum orice
loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperare precisă a produselor.
Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafața de
depozitare disponibilă se trasează imaginar linii drepte orizontale și verticale care prin intersectare
vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv minuscule.
Se va folosi următorul sistem de coordonate:
-o literă majusculă indicând (precizând) abscisa stivei;
-o literă minusculă precizând (dând) ordonata aceleiași stive;

-o cifră indicând nivelul la care se găsește produsul pe paletă.

În cazul produselor depozitate pe stelaje, în palete, lăzi sau cutii, localizarea va fi realizată
printr-un număr de trei cifre indicând:

-numărul aleii;

-numărul stivei;
-nivelul la care se găseste celula.

 Metoda "primul intrat, primul ieșit".

Produsele care pot fi depozitate pe o anumită perioadă de timp vor fi eliberate primele din
depozit, în ordinea intrării lor. Se vor dispune paletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi
prelevate într-o anumita ordine, aceea a intrării lor.
Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o etichetă colorată pe care se va trece luna
de intrare sau un număr corespunzător saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea să
poata fi eliberate cu ușurință în funcție de vechimea lor.
Metoda de localizare pe baza frecvenței de rotație.
Importanța manipulărilor într-un depozit este caracterizată de relația tone X distanțe
parcurse.Aceasta implică a determina în prealabil frecvența de rotație a produselor depozitate:
-produsele A corespund la 20% din referințe și 80% din ieșiri;
-produsele B corespund la 35% din referințe și 15 din ieșiri;
-produsele C corespund la 45% din referințe și 5% din ieșiri.
Produsele din categoria A vor fi apropiate de căile de acces în depozit. Acest sistem cere o
bună cunoaștere a localizării produselor, reduce manipulările și facilitează pregătirea comenzilor.