Academia de Studii Economice

Facultatea de Marketing

Referat logistica
“Amplasarea depozitelor”

Bucuresti, 2008
 Cuprins

1. Variante si metode de amplasare.......................................4

2. O perspectiva istorica asupra amplasamentului.................6
3. Metode de amplasare a unui singur depozit.......................7
4. Metode de amplasare a mai multor depozite......................9
5. Amplasarea dinamica a depozitelor..................................14
6. Studii de caz......................................................................16
Bibliografie.......................................................................35

2
 Amplasarea depozitelor

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt vandute,
deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa
cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor existente
intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata1. Companiile sunt cele care
decid numarul necesar de locatii de depozitare. Astfel, cele care furnizeaza produse
ambalate consumatorilor si-au micsorat numarul de depozite de la 10-15 la numai 5-7,
iar distribuitorii farmaceutici si-au redus de asemenea numarul de depozite de la 90 la
aproape 45. Un exemplu in acest sens ar fi National Semiconductor, care si-a inchis
cele 6 depozite pe care le avea si a deschis unul central in Singapore, lucru care i-a
micsorat timpul de livrare cu 47%, cheltuielile de distributie i-au scazut cu 2.5%, iar
vanzarile i-au crescut cu 34 procente.
Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung
mult mai repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai
mari2. Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor
de productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite
din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria spatiu
in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile
sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce
priveste schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte,
depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa acestea si
servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor, ambalarea si transportul
acestora.
Depozitarea prezinta mai multe probleme manageriale: numarul, tipologia si
amplasarea depozitelor, precum si gradul de proprietate asupra unui astfel de spatiu.
Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se
adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele
existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse care
pleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre costurile totale si beneficiile
aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc.
Un tip de depozit care are o amplasare foarte bine gandita este un centru de
distributie3. Acesta este strategic localizat pentru accesul transporturilor, de obicei
langa autostrazile interstatale. Un astfel de centru poate servi drept punct de
consolidare pentru alte depozite existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul
de magazine Wal-Mart si Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de
distributie care aprovizioneaza magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in
Marketing Action Memo, cheia preturilor joase de comercializare a produselor celor

1
Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management, 12e, Prentice Hall, 2006, p. 527;

2
Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall,1980, p.434-435;

3
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, Marketing, Third Edition,
Irwin, 1992, p.421-425;

3
de la Wal-Mart, este reteaua eficienta de centre de distributie, depozite, care servesc
magazinele lor aflate pe o raza de 250 km.

Studiu de caz:
Wal-Mart: Unde amplasarea depozitelor chiar conteaza!4

Reteaua Wal-Mart, condusa de Sam Walton, a crescut de la cateva buticuri

situate in Arkansas, la un intreg lant ce se intinde pe 35 state si cuprinde 1400 de
magazine universale, peste 120 de cluburi Sam’sWholesale si 3 hypermarketuri. Wal-
Mart are vanzari anuale de peste 25 Miliarde $.
Sam Walton datoreaza cea mai mare parte a profitului si a cresterii in vanzari,
marketingului de distributie „hub-and-spoke”. Ca majoritatea comerciantilor, Wal-
Mart sustine ca primele 3 lucruri care trebuiesc luate in considerare pentru a avea
succes in aceasta afacere sunt locatia, locatia si locatia. Si acum urmeaza cea mai
mare surpriza: Wal-Mart este in principal interesata de amplasarea depozitelor.
„Ceilalti construiesc depozite pentru a furniza produse outletelor existente, insa
Walton a adus o schimbare de 180° in acest sens. A construit intial un depozit
gigantic, dupa care a amplasat magazine in jurul lui”, a relatat revista Forbes.
Astazi, aproximativ 77% din necesarul de aprovizionare al maganizelor, este
furnizat de 13 centre de distributie.
Sistemul de distributie este in mod constant actualizat, desi costurile de
distributie se afla acum la un nivel care se crede a fi inferior standardului in aceasta
industrie. Aprovizonarea magazinelor a caror numar creste in fiecare luna, este un test
continuu pentru sistemul de distributie al celor de la Wal-Mart.

Deciziile de amplasare a depozitelor au un impact direct asupra capacitatii

sistemului logistic de a oferi nivelul dorit de servire a clientilor si costurile totale. In
continuare, sunt analizate variantele clasice de amplasare a depozitelor si metodele ce
pot fi utilizate pentru pozitionarea spatiala a unui depozit sau a unei retele de
depozite.

1.Variante si metode de amplasare

Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spatiale

ale clientilor si unitatilor de productie, precum si de particularitatile produselor.
Depozitele au rolul de a contribui la eforturile firmei de a oferi clientilor unitati de
timp si loc.

4
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.423

4
 Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza
efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In
mod traditional, variantele au fost clasificate5 astfel:
a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea
depozitului in apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de
depozit depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor,
marimea comenzii medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui
depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de
a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un
depozit amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a
unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple.
Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate
pe distante mari. Diversitatea sortimentala a stocului mentinut de depozit
este mare. Principalele avantaje oferite de aceasta varianta de amplasare
sunt urmatoarele: (i) costurile de transport relativ mici, datorita
aprovizionarii in cantitati mari de la furnizori; (ii) sortimentul de produse
variat; (iii) posibilitatea aprovizionarii fiecarui client, conform
necesitatilor, cu cantitati de produse mai mici decat cele specifice
aprovizionarii directe de la furnizori; (iv) reducerea timpului necesar
pentru completarea stocului, la nivelul firmelor cliente. Amplasarea in
apropierea pietei este o solutie intalnita in cazul produselor alimentare si
bunurilor de consum curent. De asemenea, se aplica in domeniul
sprijinului logistic pentru productie, in vederea asigurarii componentelor
care fac obiectul unor strategii de tip “just-in-time”.
b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea
unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe
care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor.
Apelarea la un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare
unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui anumit produs, iar
clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se inscriu
urmatoarele: (i) facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment
constituit din produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor
de transport prin consolidarea livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea
clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare produs; (iv)
simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor
efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura
factura.
c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu
pune accentual pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de
fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt pozitionate intre clienti si
unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea
sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de
productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura
sortimentala dorita.
Prezenta depozitelor unei firme in apropierea clientilor a fost mult timp privita
ca un avantaj competitiv, o conditie a succesului. Clientii considerau ca pot beneficia
de un nivel inalt de servicii logistice doar de la furnizorii care dispun de depozite

5
Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006,p. 228-
229;

5
situate in apropierea lor. Paradigma prezentei locale6a determinat numerosi furnizori
sa creeze retele de depozite, in cadrul carora numeroase unitati mentineau un
sortiment complet de produse. In prezent, depozitul local nu mai este absolut necesar
pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor.
Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de
productie, depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in
acest domeniu dateaza de la inceputul secolului XX. Metodele de amplasare a
depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele
criterii7:
a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu
totul diferita de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele
de amplasare a unui depozit unic considera o problema simplificata,
deoarece nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai multe depozite,
efectele de consolidare a stocurilor si costul depozitului.
b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie
posibila existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste
metode poarta denumirea de metode continue de amplasare. Spre
deosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea amplasamentului
dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele discrete sunt mai
frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite.
c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare
de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o
localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu grad mic de agregare
permit diferentierea intre doua amplasamente foarte apropiate, de exemplu
separate doar de o strada.
d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de
timp( de pilda, un an) este specifica metodelor statice. Amplasarea in
functie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cu
ajutorul metodelor dinamice.

2. O perspectiva istorica asupra

amplasamentului

Multe dintre primele teorii legate de locatie au fost formulate de economisti si

geografi cum ar fi: Johann von Thünen, Alfred Weber, T. Palander, August Lösch,
Edgar Hoover, Melvin Greenhut si Walter Isard. O tema comuna in lucrarile acestora
a fost importanta costurilor de transport in determinarea amplasamentului. O mare
parte dintre conceptele care au fost sugerate de acestia, pot fi aplicate si in zilele
noastre.

6
Donald J.Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The integrated Supply Chain Process,
The McGraw- Companies, 1996, p.498-499
7
Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management, Fifth Edition, Prentice Hall , 2004,
p. 551-552;

6
 3. Metode de amplasare a unui singur
depozit

Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice sau
de aproximare. Metoda frecvent utilizata pentru stabilirea amplasamentului este
metoda centrului de gravitatie. Aceasta metoda este denumita si metoda grilei. Are
un caracter static si continuu.
Cu ajutorul metodei centrului de gravitatie, se poate determina amplasamentul
care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost total. Costul
de transport trebuie sa fie minimizat pentru ansamblul ariei geografice unde va fi
amplasat centrul de gravitatie. Se considera ca, in principiu, costurile de transport sunt
o functie de distanta, cantitate si timp. In cadrul unui anumit teritoriu, depozitul va
putea fi amplasat in centrul de gravitatie calculat intr-una din urmatoarele variante: (i)
in functie de cantitate; (ii) in functie de distanta; (iii) in functie de cantitate si distanta;
(iv) in functie de timp, cantitate si distanta8.
Aplicarea metodei se bazeaza pe geometria analitica si impune utilizarea unui
sistem de coordonate cartezian. Fiecare centru de cerere este pozitionat spatial prin
coordonatele sale x si y. Cu ajutorul teoremei lui Pitagora, se determina distanta dintre
oricare doua puncte reprezentate in sistemul de coordonate.
O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe centrul de
gravitatie in functie de cantitate. In acest caz, este considerata numai una dintre cele
trei variabile: distanta, cantitate si timp.
Solutia obtinuta cu ajutorul acestei metode este amplasamentul care asigura
echilibrul intre destinatii, pe o anumita perioada, in functie de cantitate. Coordonatele
x si y ale depozitului se calculeaza pe baza urmatoarelor formule:
n n

 xi Fi
i 1
y F
i 1
i i

x= n y= n

F
i 1
i F
i 1
i

unde x si y sunt coordonatele depozitului, xi si y i sunt coordonatele centrului de

cerere i si Fi este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i.
Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de
gravitate in functie de distanta. Solutia obtinuta indica punctul care minimizeaza
varianta bazata pe cantitate, stabilirea celui mai bun amplasament presupune
parcurgerea unui proces iterativ, pentru a obtine o localizare din ce in ce mai buna a
depozitului. Coordonatele depozitului si distanta de la depozit la punctele de livrare se
recalculeaza in fiecare etapa, pana cand imbunatatirea obtinuta de la o etapa la alta
este minima sau nula.Pentru determinarea solutiei se apeleaza la urmatoarele formule:

8
Donald J. Bowersox, David J. Closs, op.cit., p. 555-561

7
 n
xi n
yi
 d
 d
x k  i n1 i y k  i n1 i
1 1

i 1 d i

i 1 d i

unde x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, xi si y i sunt

coordonatele centrului de cerere i si d i este distanta dintre punctul i si depozit, in
iteratia k.
Distanta dintre orice centru de cerere si depozit se calculeaza astfel:
di  ( xi  x k ) 2  ( y i  y k ) 2
unde d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k, x k si y k sunt
coordonatele depozitului pentru iteratia k, iar xi si y i sunt coordonatele centrului
de cerere i.
Varianta centrului de gravitatie in functie de cantitate si distanta este
superioara in raport cu celelalte doua variante analizate.Comparativ cu metoda bazata
numai pe distanta, ia in considerare frecventa livrarilor la fiecare destinatie. Spre
deosebire de metoda bazata pe cantitate, urmareste si influenta distantei.
Identificarea celui mai bun amplasament in functie de cantitate si distanta este
un proces iterativ. Formulele utilizate pentru localizarea depozitului sunt urmatoarele:
n
xi Fi n
y i Fi
 d
 d
x k  i 1n i y k  i 1n i
Fi Fi
 i 1 d i
 i 1 d i

unde x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, xi si y i sunt

coordonatele centrului de cerere i, Fi este cantitatea anuala de produse solicitate de
centrul de cerere i si d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k.
Considerarea tuturor factorilor care influenteaza costurile conduce la varianta
centrului de gravitatie in functie de timp, cantitate si distanta. Amplasamentul se
determina printr-un proces iterativ, cu ajutorul formulelor:
n
xi Fi n
y i Fi
 Mi
 Mi
x k  i n1 y k  i n1
Fi Fi
 i 1 M i
i 1 M i

unde x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia k, xi si y i sunt

coordonatele centrului de cerere i, Fi este cantitatea anuala de produse solicitate de
centrul de cerere i si M i este rata de miscare exprimata in km/ora.
M i se calculeaza in functie de distanta ( d n ) si timpul ( t n ) de livrare de la
depozit la toate punctele de livrare, in cazul fiecarei iteratii. Durata deplasarii este
influentata de tipul de drum si de trafic. M i se determina astfel:
d
Mi  n
tn
Metoda centrului de gravitatie, tehnicile grafice si metodele de aproximare,
utilizate pentru stabilirea celui mai bun amplasament al unui singur depozit, se
diferentiaza prin capacitatea lor de a garanta o solutie optima. Decizia finala de
localizare a depozitului este ghidata de solutiile obtinute cu ajutorul acestor metode,

8
fara a coincide neaparat cu coordonatele calculate. Motivul consta in faptul ca
metodele respective pornesc de la ipoteze care simplifica realitatea. Ca exemple de
ipoteze9, pot fi considerate urmatoarele:
 concentrarea cererii intr-un punct. In practica, cererea provine de la mai
multe firme cliente dispersate pe o arie teritoriala. In consecinta, costul de
transport la punctul de cerere nu coincide cu cel pana la clientii individuali.
 limitarea la costurile variabile. Modelele de amplasare a unui singur depozit
gasesc de obicei locatii bazate pe costuri variabile. Insa nu sunt luate in
considerare diferentele de cost corespunzatoare localizarilor posibile ale
depozitului sau alte costuri cum ar fi forta de munca.
 relatia direct proportionala dintre transport si distanta. In realitate,
cresterea distantei nu conduce la o crestere in aceeasi proportie a costurilor de
transport. Cauza relatiei neliniare este faptul ca in structura tarifelor de
transport exista deopotriva componente fixe si componente variabile.
 rutele rectilinii. Dependenta de caile de transport existente face din rutele
rectilinii o exceptie. Se pot utiliza coeficienti de transformare a distantei in
linie dreapta in distante pe calea ferata, sosea, etc.
 caracterul static. Metodele de amplasare a unui singur depozit se refera la o
singura perioada. Nu iau in calcul modificarile de venituri si costuri, care vor
surveni in viitor.

4. Metode de amplasare a mai

multor depozite

Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce
priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie
amplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna
deoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au mai multe facilitati in
sistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste facilitati nu pot fi privite
independent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de amplasare
devine enorm.
Problema amplasarii depozitelor este caracterizata de cateva intrebari de
baza10:
- Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de aprovizionare a companiei?
Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa fie localizate?
- Care magazine ar trebui asociate depozitului respectiv pentru a le
aproviziona? Care depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc?
- Ce produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebui
transportate direct de la punctul de productie la consumatori?

9
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 561-562;
10
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 563;

9
 Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor
care ajuta la aflarea raspunsurilor pentru unele dintre aceste intrebari. Cateva dintre
ele, cum ar fi metodele exacte si de simulare, sunt prezentate in continuare.
Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie multiplu si
metodele de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a garanta fie o
solutie matematica optima, fie o solutie de precizie cunoscuta.
Metoda centrului de gravitatie multipla determina amplasamentele
depozitelor care genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupune
crearea de subprobleme de amplasare. Centrele de cerere sunt repartizate pe
depozitele care urmeaza sa fie localizate. Amplasarea fiecarui depozit al retelei
reprezinta o subproblema care va fi solutionata cu ajutorul metodei centrului de
gravitatie pentru un singur depozit.
Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele ce se pot
constitui din centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de depozite
egal cu numarul centrelor de cerere, se determina amplasamentele si se calculeza
costul aferent. Se diminueaza apoi numarul depozitelor si se recalculeaza
coordonatele lor si costul.
Scaderea numarului de depozite conduce la cresterea costurilor de transport.
Se poate inregistra o scadere simultana a costurilor fixe si a costurilor de mentinere a
stocurilor. Solutia de amplasare cea mai buna este cea care minimizeaza costul total.
Din categoria metodelor exacte, fac parte si metodele de programare liniara.
Cu ajutorul lor se determina solutia optima, din mai multe variante posibile, in
conditiile anumitor restrictii. Un model de optimizare considera setul agregat de
cerinte ale clientilor, setul agregat de posibilitati de productie, punctele intermediare
posibile, alternativele de transport si dezvolta sistemul optim 11. Pentru rezolvarea
problemelor de programare liniara se folosesc pachete software specifice.
Aplicabilitatea programarii liniare pentru problemele de amplasare a mai
multor depozite presupune indeplinirea a doua conditii de baza. Pe de o parte, doua
sau mai multe amplasamente sau activitati trebuie sa concureze pentru accesul la
resurse limitate. De exemplu, un client poate fi aprovizionat din doua sau mai multe
surse. Pe de alta parte, toate relatiile din problema trebuie sa aiba un caracter
determinist si sa poata fi aproximate liniar.
Ca variante metodologice de programare liniara, pentru localizarea mai
multor depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi
mixta. Optimizarea retelei considera canalul de distributie o retea alcatuita din
noduri (in care se afla depozitele) si arce (reprezentate de caile de transport).
Obiectivul este de a minimiza costurile variabile de productie si transport, in
conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati.
O metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport,
care are ca obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim.
Matricea unei probleme de transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de
piata, cantitatea pe care o poate furniza fiecare depozit si costul transportului de la
depozit la punctul de cerere. Aplicarea metodei consta in stabilirea combinatiei
optime de depozite dintr-o lista de amplasamente posibile. Solutia problemei indica
localizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si destinatii.
Programarea cu numere intregi mixta este o metoda mai complexa
comparativ cu optimizarea retelei si are un grad de aplicabilitate practica mai mare,
deoarece reflecta restrictiile existente in sistemele logistice reale. Un avantaj notabil al
acestei metode este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care nu erau
11
Carmen Balan, op.cit., p.234;

10
considerate in cazul optimizarii retelei), precum si diferite tipuri de costuri variabile.
De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe si economiile de scara
ocazionate de utilizarea unor depozite mai mari.
Problema de programare liniara cu numere intregi consta in determinarea
numarului, marimii si amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurile
fixe si liniar variabile, corespunzatoare vehicularii produselor prin reteaua de
depozite, in conditiile anumitor restrictii. Aceste restrictii12 pot fi enuntate astfel:
 oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita;
 este necesara satisfacerea integrala a cererii;
 capacitatea depozitelor nu poate fi depasita;
 crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim;
 toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi depozit;
Principala limita a metodei programarii liniare cu numere intregi mixta, care
era legata de dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost inlaturata prin
tehnica descompunerii13.Cu ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-o
serie de probleme referitoare la un singur produs. Tehnica descompunerii faciliteaza
apropierea de realitate, deoarece majoritatea firmelor dispun de o varietate de produse
pe care clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite. Procedura de stabilire
a amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter iterativ.
Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand se obtine
costul minim.
Utilizarea programarii liniare se confrunta cu o serie de dificultati in cazul
sistemelor logistice complexe. Considerarea tuturor combinatiilor posibile de
furnizori, amplasamente ale unitatilor de productie, amplasamente ale depozitelor,
angrosisti, clienti si produse conduce la o problema de dimensiuni foarte mari. In plus,
caracterul optim al solutiei este relativ, datorita faptului ca depinde de modul de
definire al problemei, de ipotezele avansate.
Desi poate parea ca modelele de amplasare a depozitelor care ofera solutii
matematice sunt cele mai bune, trebuie sa realizam ca solutia optima a problemei de
localizare a lumii reale nu este mai buna decat descrierea reala a problemei facuta de
modelul respectiv14. In plus, aceste modele de optimizare sunt de obicei greu de
inteles si cer anumite aptitudini tehnice pe care multi manageri nu le poseda. De
aceea, cei care cer ca descrierea exacta a problemei sa fie prioritara, se bazeaza pe
simulare, ca metoda de alegere a unui amplasament. Acestia prefera sa riste si sa
gaseasca o solutie imbunatatita, sub nivelul optim, la o problema descrisa cu precizie ,
decat sa gaseasca o solutie optima la o problema vag formulata.
In esenta, simularea se refera la studierea unui sistem dat cu ajutorul unui
sistem inlocuitor, cu care se afla intr-o relatie de analogie. Solutia obtinuta cu ajutorul
unei metode de simulare este imbunatatita sau suboptima, spre deosebire de solutia
optima generata cu ajutorul programarii liniare. Caracterul suboptim nu este in
totalitate un dezavantaj. Descrierea precisa a realitatii este principalul element de
atractivitate al metodelor de simulare.
Un model de simulare pentru amplasarea depozitelor este o reprezentare
matematica a unui sistem logistic, cu ajutorul unor enunturi matematice si logice, care
pot fi manipulate cu ajutorul calculatorului. Aplicarea metodei presupune definirea
prealabila a retelei logistice si a componentelor majore de cost. Reteaua consta in
unitati de productie, depozite si clienti. Principalele costuri urmarite sunt costurile
12
Ronald H. Ballou, op.cit. , p.565;
13
Carmen Balan, op.cit. p.235;
14
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 569-570;

11
fixe si variabile ale depozitului, costul transportului de la surse la depozite si de la
depozite la clienti, precum si costul de mentinere a produselor in stoc. Modelul de
simulare permite evaluarea impactului pe care il au diferite configuratii ale retelei.
Prin intermediul simularii repetate, se identifica cea mai buna retea, pornind de la
diferite moduri de amplasare si alocare a depozitelor. Calitatea si eficienta rezultatelor
depind de gama amplasamentelor care au fost selectate pentru analiza.
Sub aspectul preciziei rezultatelor obtinute, metodele de simulare sunt
clasificate in doua tipuri distincte – simulari fundamentate matematic si simulari
euristice. Simularile fundamentate matematic se bazeaza pe teoria probabilitatilor si a
statistica matematica, ceea ce le permite sa asocieze rezultatelor obtinute o estimare a
erorilor fata de realitate. Simularile euristice nu se bazeaza pe studii matematice
riguroase sau neglijeaza calculele referitoare la precizie.
In problemele de stabilire a amplasamentului mai multor depozite, procedurile
euristice conduc la diminuarea timpului necesar pentru gasirea unei solutii bune,
dintre numeroase variante. Etapa initiala a simularii euristice presupune considerarea
tuturor amplasamentelor posibile ale depozitelor. Destinatiile (clientii) sunt repartizate
pe depozite astfel incat sa se obtina cel mai mic cost total, serviciul maxim ori o
combinatie a acestora. Simularea continua prin inlaturarea progresiva a cate unui
depozit, din numarul maxim al amplasamentelor posibile, pana cand se ajunge la un
numar minim prestabilit. In fiecare iteratie, se evalueaza impactul pe care il are
inlaturarea unui depozit asupra costului total, prin compararea cresterii costurilor
variabile cu scaderea costurilor fixe. In cazul in care costul total scade, se renunta la
depozitul respectiv. Depozitul inlaturat in fiecare iteratie este cel caruia ii corespund
costurile cele mai mari. Cererea pe care o satisfacea anterior depozitul inlaturat este
repartizata depozitului apropiat, care are cele mai mici costuri si procedura se repeta.
Comparativ cu metodele de optimizare, metodele de simulare sunt mai simple
si mai putin costisitoare. Fara a oferi o solutie optima, simularea permite incorporarea
mai multor detalii referitoare la clienti, produse, depozite, marimea loturilor livrate,
fata de metodele de programare liniara.
Un model de simulare clasic15 acum folosit pentru determinarea
amplasamentului unor depozite este cel realizat de catre H.J.Heinz Company si
adoptat apoi de catre compania Nestlé, care avea probleme legate de distributia
produselor. Metoda asigura raspunsuri la intrebarile de baza legate de localizarea unui
depozit( numar, locatie, alocarea de cereri unui anumit depozit, etc.) si se putea ocupa
de pana la 4000 clienti, 40 de depozite, si 10-15 fabrici. Cele mai importante costuri
ale distributiei luate in considerare de metoda de simulare elaborata de compania
Heinz au fost:
- Clientii. Caracteristicile acestora care influenteaza costurile de distributie
sunt:
a) amplasarea clientilor;
b) cererea anuala de produse;
c) tipurile de produse achizitionate;
- Depozitele. Caracteristicile depozitelor care afecteaza costurile sunt:
a) investitiile fixe in depozitele private. Unele companii prefera depozitele
publice deoarece implica o investitie relativ scazuta;
b) operatiunile anuale si costurile administrative;
c) costurile variabile de stocare, de administrare, rotatia stocurilor si
procesarea datelor;

15
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 570-572;

12
 - Fabricile. Locatia acestora si produsele disponibile in fiecare punct de
productie, sunt elementele care afecteaza cel mai mult costurile de distributie.
- Costurile de transport. Costurile necesare mutarii produselor de la fabrici
in depozite sunt denumite costuri de transport. Acestea depind de locatia fabricii si
depozitului luate in considerare, marimea cantitatii ce va fi transportata, si de tipul
produsului ce va fi mutat.
- Costuri de predare. Costurile necesare mutarii produselor de la depozite la
consumatori sunt denumite costuri de predare, si depind de cantitatea transportata,
locatia depozitului si a clientului, precum si tipul produsului.
Procesarea datelor de intrare a fost impartita in doua. Pe de o parte, un
program de procesare separa cererile clientilor care puteau fi onorate prin intermediul
unui depozit, de cele care puteau fi onorate direct de la punctele de productie. Dupa
care au fost determinate cu ajutorul unui program distantele existente intre depozite si
consumatori, si intre depozite si fabrici. Consumatorii au fost repartizati unor
depozite, dupa ce au fost analizate 5 dintre cele mai apropiate puncte de aprovizionare
si a fost ales depozitul care presupunea cele mai mici costuri in ceea ce privea
transportul catre client, precum si costurile de depozitare si cele de transport a
marfurilor de la centrul la productie la depozit. S-a utilizat o metoda de programare
liniara pentru a rezolva unele dintre problemele de capacitate pe care le aveau
fabricile.
Model de simulare pentru determinarea locatiei depozitelor elaborat de
compania Heinz:

Modelele de simulare continua sa joace un rol important in determinarea

locatiei depozitelor.O problema majora a acestora este faptul ca utilizatorul nu poate
sti cat de apropiata este solutia de amplasare gasita de aceste modele, de cea optima.
Insa, atata vreme cat un numar rezonabil de configuratii de amplasare au fost
evaluate, putem crede cu tarie ca macar o solutie satisfacatoare o a fost gasita.

13
 Managerii logistici pot recurge la metodele de amplasare a mai multor
depozite, datorita avantajelor semnificative pe care acestea le prezinta: capacitatea de
a solutiona o problema cu mari implicatii pentru firma, costurile relativ mici
comparativ cu beneficiile, faptul ca se bazeaza pe informatii disponibile in orice
firma. In prezent, exista numeroase pachete software care pot fi utilizate pentru
rezolvarea problemelor de amplasare. Totusi, metodele prezentate nu pot aborda cu
precizie relatiile neliniare si discontinue in privinta costurilor. Deocamdata, ele nu
sunt cu adevarat modele ale unei retele integrate, deoarece necesita rezolvarea
separata a fiecarei probleme. Sub aspectul perioadelor de timp considerate , metodele
prezentate au un caracter static. Pentru inlaturarea acestei limite se poate recurge la
metode dinamice de amplasare.

5. Amplasarea dinamica a depozitelor

Modelele de amplasare analizate pana acum reprezinta un tip de cercetare

sofisticata care este utilizata pentru asistarea logisticienilor in rezolvarea problemelor
legate de locatia depozitelor. Desi multe imbunatatiri au facut ca aceste metode sa fie
mai eficiente si reprezentative, ele raman totusi statice in practica 16. De aceea, ele nu
pot furniza tipare optime de amplasare in timp.
Tiparele legate de cerere si de costuri se schimba in timp, de aceea
implementarea unei solutii bazate pe datele de astazi se poate dovedi a fi sub nivelul
optim, luand in considerare conditiile economice de maine.
Gasirea celor mai bune configuratii de amplasare in timp,poate fi privita din
mai multe perspective. In primul rand, cea mai buna locatie pentru un depozit , poate
fi gasita utilizand conditiile curente, precum si cele care sunt preconizate pentru viitor.
In al doilea rand, cea mai buna configuratie curenta poate fi gasita si
implementata. Astfel, in fiecare an, de indata ce datele sunt disponibile pentru acea
perioada, cea mai buna si noua locatie pentru depozite este descoperita. Daca
economiile dintre amplasamentul cel nou si cel vechi sunt mai mari decat costurile
asociate mutarii in noua locatie, atunci schimbarea ar trebui luata in considerare.
Aceasta metoda are avantajul de a lucra mereu cu date curente si nu cu date
previzionate.
In ultimul rand, o solutie optima de amplasare poate fi gasita in timp, care iti
va arata cu siguranta cand este nevoie de o mutare intr-un alt depozit, precum si locul
unde se afla acesta situat. Astfel, metodologistii care au fost adusi in discutie la
amplasarea unui singur depozit, pot fi incorporati intr-un procedura dinamica de
programare pentru a gasi solutia optima de localizare a depozitelor.
Depozitele pot fi o parte foarte importanta din politica de servire a clientilor 17,
atunci cand o companie are depozite la aproape 300 km de fiecare consumator pentru
16
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 582-583;
17
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.421;

14
a le putea furniza produse intr-un timp cat mai scurt. Din pacate, si costurile sunt
foarte ridicate in acest caz, si de aceea trebuie sa se ajunga la un compromis intre
serviciile care trebuie sa fie furnizate acestora si costurile necesare realizarii lor.

Studii de caz

15
 1. Cumpara teren in jurul autostrazii!

Normele impuse de UE ii obliga pe marii retaileri sa isi asigure spatii de

depozitare in afara aglomeratiei urbane.
Cei care detin loturi de teren cu acces la principalele drumuri nationale pot
obtine randamente semnificative daca dezvolta pe ele depozite pentru marile lanturi
de retail.
Speculatiile cu terenurile din jurul marilor autostrazi din tara au fost si au
ramas in continuare o afacere profitabila. Factorii care determina rentabilitatea unei
asemenea investitii sunt numeroasele companii, straine si autohtone, care si-au facut
cunoscuta intentia de a demara proiecte logistice (depozite) in aceste zone. Mai mult,
relocarea fostilor mastodonti industriali din zonele centrale ale marilor orase devine
tot mai evidenta si singurul loc disponibil sunt terenurile din jurul autostrazilor. Din
aceste considerente preturile au prins un val ascendent in ultimii doi ani si ameninta sa
ramana la acelasi nivel.
"Apropierea de o autostrada atrage in primul rand companiile comerciale care
ofera servicii de convenienta conducatorilor auto. In aceasta categorie putem include:
restaurante, fast-fooduri, benzinarii, service-uri auto, moteluri, pensiuni etc.", sustine
Razvan Sin, consultant in cadrul Departamentului de retail al DTZ Echinox.

Cine alege autostrada?

Un retail park reuneste, in general, operatori de dimensiuni mari care acopera

urmatoarele functiuni: cash&carry (Metro, Selgros), hipermarket (Carrefour, Cora,
Auchan, Real), magazin de bricolaj (Praktiker, Bricostore, Baumax), magazin de
mobila (Mobilia, Mobexpert, Ikea), magazin de electrice si electrocasnice (Media
Galaxy, Domo, Flanco), magazine de moda sau sport de dimensiuni medii si mari,
food court si uneori elemente de entertainment (cinematograf, bowling). Un centru de
tip outlet reuneste, in general, o serie de comercianti care isi vand produsele la preturi
reduse.
Cu toate acestea, nu doar parcurile de retail sunt dezvoltate in jurul
autostrazilor, in functie de vizibilitatea, de accesul, pretul si destinatia zonei prin
planurile de urbanism, terenurile pot fi suportul oricarui tip de dezvoltare.

Industria scoasa din oras

Avand in vedere faptul ca Romania are in continuare o singura autostrada

terminata 100%, nu putem vorbi decat de spatiile industriale de pe A1, Bucuresti -
Pitesti, respectiv Cefin Logistic Park (120.000 mp existenti si 70.000 mp prevazuti a
fi livrati anul acesta), Bucharest West (livrarea a 70.000 mp pana la sfarsitul lui
2007), ProLogis Park (56.000 mp pentru 2007) si A1 Industrial (60.000 mp tot pentru
acest an).
"In apropierea autostrazilor se pot construi hale de mari dimensiuni pentru
depozitare si logistica, spatii de productie usoara. Un parc industrial devine rentabil
din momentul achizitiei la un pret convenabil a terenului pe care se va dezvolta
viitorul parc. Fiecare dezvoltator isi imbunatateste mai departe procentele de profit in
functie de chirii, optimizarea cheltuielilor legate de constructia halei etc.", subliniaza

16
Ionut Ciocan, consultant in cadrul Departamentului industrial al DTZ Echinox.
Ciocan considera ca orice fel de companie care vede avantajul unei autostrazi,
mai precis rapiditatea accesului catre orice punct al tarii si conectivitatea la fel de
buna cu Capitala, este interesata sa aiba un spatiu de depozitare in apropierea unei
autostrazi.

http://www.baniinostri.ro/finantepersonale/index.php?ContentID=310

2. ProLogis deschide noi spatii de depozitare in

Bucuresti

Compania americana ProLogis investeste 80 de milioane de dolari in primele

doua module ale ProLogis Park Bucharest A1. Suprafata totala a parcului industrial
este de 157.736 metri patrati, din care pentru inceput sunt folositi doar 55.000 de
metri patrati. Compania americana va finaliza lucrarile la prima parte a parcului
industrial la sfarsitul acestui an.
Spatiile de depozitare ale companiei vor fi plasate in vestul Capitalei, in zona
autostrazii Bucuresti-Pitesti. Din cele sase cladiri cate va avea parcul industrial, cele
doua incepute au o suprafata minima de inchiriat de 8.000 de metri patrati. Pretul
chiriei va fi stabilit in functie de suprafata inchiriata si de profilul de activitate al
companiei. Celelalte patru module vor fi terminate anul viitor.
„Daca ne uitam la piata actuala observam ca spatiile de depozit sunt date in
chirie pe 5 euro pe metru patrat, asta pentru ca in Bucuresti nu sunt destule spatii de
depozitare, iar companiile nu au de ales, asa ca vom putea oferi chirii competitive”, a
mentionat Michael De Jong-Douglas, vicepresedintele ProLogis pe Europa Centrala si
de Est.
Pe langa spatiile de depozitare ProLogis Park Bucharest A1 va cuprinde si
spatii de distributie, de birouri si spatii la mezaninul cladirilor. Spre deosebire de
majoritatea investitorilor in real-estate, ProLogis nu investeste intr-un parc industrial
pentru a vinde spatiile. Ei inchiriaza si isi creaza un portofoliu international. Pentru
acest proiect ProLogis a cumparat de la o persoana privata cele 28 de hectare de care
dispune parcul industrial. Suma platita pentru teren este de 8 milioane de euro.

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6807

3. Bucureşti, Cluj, Braşov - zone cu o creştere

importantă pentru TCE

17
 Din perspectiva cantităţilor transportate, TCE Logistică a reuşit în 2007 să
transporte peste 2,2 milioane de colete şi 220.000 de paleţi. Acestea au reprezentat
120.000 de tone de marfă, în creştere cu 20% faţă de 2006. În afară de Bucureşti,
zonele cu o creştere importantă pentru TCE au fost Clujul şi Braşovul.

În ambele locaţii compania a dublat suprafeţele de depozitare şi a crescut

numărul personalului."În 2007 am deschis la Slatina un nou punct de lucru cu depozit,
datorită creşterii volumelor", a declarat Sofian. De asemenea, acesta a spus că TCE va
relua şi promovarea activităţii de depozitare.

Totodată, TCE Logistică a finalizat investiţia în software şi terminale mobile.

Prin utilizarea acestor dispozitive, informaţiile ajung în timp real într-o formă exactă.
"Acesta este momentul în care putem folosi integral sistemul de "cod de bare", după
mai bine de un an de la demararea investiţiilor. Pentru a face funcţională această
componentă, am alocat până acum 700.000 de euro", a declarat Sofian. Furnizorul
sistemelor cu care lucrează TCE este producătorul finlandez NordicID. De la acesta,
compania a achiziţionat pentru 400.000 de euro un număr de 300 de terminale, dintre
care 250 pentru agenţii de livrare, iar restul 50 pentru depozite. TCE dispune de 250
de vehicule proprii, cu masă utilă între 800 de kilograme şi şapte tone.

http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-03-
14/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl
=depozite&tip=toate

4. Metro gestioneaza un centru de logistica in

care a investit 12 milioane de euro

Metro Romania va asigura aprovizionarea magazinelor sale de tip cash &

carry prin intermediul unui nou centru de logistica, operatiune care va aduce
majorarea cifrei de afaceri cu pana la 7%, estimeaza oficialii companiei.
"Aceasta masura era necesara pentru a gestiona mai bine stocurile, in care
investim foarte mult. Simplificam procesul de distributie a produselor de la
producatori catre clientii Metro, cu cele mai mici costuri", a explicat directorul
administrativ al Metro Romania, Bert Van Der Velde.
Rezultat al unei investitii de 12 milioane de euro, centrul logistic cuprinde
doua depozite, unul pentru produse alimentare proaspete, cu o suprafata de 7.700 mp,
si un depozit pentru produsele ambientale, de peste 4.000 mp.
Gestionarea marfurilor si transportul intre platforma logistica si magazine vor
intra in responsabilitatea unor firme de logistica selectate de Metro. Compania Geodis

18
Calberson Romania se va ocupa de produsele ambientale, in timp ce Tibbett & Britten
Delamode va avea in gestionare produsele alimentare proaspete.
Reteaua Metro in Romania cuprinde 19 magazine, prima unitate comerciala
fiind deschisa in 1996. Investitiile in fiecare magazin sunt estimate la circa 15
milioane de euro, suprafata de vanzare pornind de la 6.500 mp pana la 10.000 mp.
Vanzarile Metro in Romania in anul trecut au insumat 762 de milioane de
euro, o crestere de 27% in comparatie cu rezultatele precedente ale companiei.
Pe plan global, grupul Metro a inregistrat o cifra de afaceri pentru 2003 de 53,6
miliarde de euro.
Grupul german a raportat recent rezultate financiare in crestere pentru primul
trimestru al anului. Activitatea din Europa de Est, mai ales in Romania, Bulgaria si
Rusia, a reprezentat una dintre sursele principale de crestere pentru Metro.Vanzarile
subsidiarelor Metro din Europa de Est au crescut cu 21,3% in primul trimestru al
anului, daca sunt raportate la rate constante de schimb.

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=842

5. Se poarta spatiile de depozitare

Peste 300 milioane de euro au fost investite in parcuri logistice si de

depozitare din ‘90 si pana astazi.Cu toate acestea, dispunem de doar 15% din cat
detine vecina noastra Ungaria, cu un total de un milion de metri patrati.
Spatiile cu destinatie industriala si pentru depozitare din Bucuresti si din tara
au inceput sa prinda contur. Platformele vechilor fabrici comuniste sunt lasate in urma
de proiectele marilor dezvoltatori straini care investesc in Romania milioane de euro
pentru spatii cu destinatie logistica. Primul parc logistic, cu spatii de clasa A, din tara
noastra a fost inceput de cei de la Cefin Real Estate, iar primul parc de distributie a
fost inaugurat in 1998 de Mega Company. Astazi avem o capacitate de depozitare de
150.000-170.000 de metri patrati. Daca acum parcurile logistice se concentreaza doar
in zona de nord a Capitalei, pe marginea soselei de centura analistii imobiliari
estimeaza o dezvoltare asemanatoare si in zona de sud, o data cu deschiderea noului
inel de centura. Hectare de teren sunt transformate in cladiri intinse care vor acoperi
bunuri de larg consum. Un metru patrat de teren pentru constructie costa 35 de euro
sau 45 de euro daca dispune de utilitati. Pentru cladirile de clasa A cu destinatie
industriala, metrul patrat de constructie este 400 de euro. Oferta de spatii industriale
va aduce anul acesta alti 150.000 de metri patrati de spatii logistice.

Radiografia parcurilor industriale

Cefin Logistics Park dispune de un total de 60 hectare de teren cu posibilitatea

unei expansiuni de 20 de hectare. Dezvoltatorul, Cefin Real Estate, are planuiti peste

19
300.000 de metri patrati de cladiri, dintre care pana acum au fost inchiriati 80.000 de
metri patrati, iar pana la toamna vor fi livrate alte doua cladiri a cate 25.000 de metri
patrati fiecare. Potrivit directorului managerial al Cefin Romania, Stefano Albarosa,
au fost contractate constructii pentru inca 30.000 de metri patrati. Acesta a mai
anuntat ca se afla in proces de aprobare de construire a unui centru de service de
7.000 de metri patrati care va cuprinde un minimarket, o cantina care va avea
posibilitatea sa pregateasca peste 1.000 de pranzuri pe zi, spatii de birouri si
dormitoare pentru soferii veniti la Cefin. Chiriasii Cefin Logistics Park sunt: Iveco,
Centrum, FM Logistic, Domo, Macromex, Lekkerland, Dumagas.
Mercury Logistic Park are o suprafata de 20 de hectare, pe care dezvoltatorul
Phoenix Real Estate va ridica aproximativ 100.000 de metri patrati de spatii de
depozitare in urmatorii doi ani. Deja a fost semnat un contract pentru 14.000 de metri
patrati cu retailerul MiniMax Discount. Terenul este localizat pe autostrada Bucuresti-
Pitesti la kilometrul 22.
Grupul Portland, dezvoltatorul parcului logistic Bucharest West, are in
proprietate un teren de 70 de hectare, disponibil spre vanzare in parcele de 1,5-6
hectare. Potrivit societatii de analiza imobiliara DTZ Echinox, patru hectare au fost
deja vandute germanilor de la Schwarz Muller. Planul Portland este de a livra in jur de
350.000 de metri patrati de cladiri, dintre care 20-30% vor fi destinati pentru birouri.
Cladirile nu vor fi mai mici de 1.600 de metri patrati. Prima faza a proiectului va fi
demarata in primul trimestru al anului viitor.
Bucharest Logistic Centre este situat pe soseaua de centura, in nord-vestul
Capitalei. Developerul Liebrecht & Wood dispune de o suprafata de construire de 19
hectare pe care sunt planuiti peste 80.000 de metri patrati de spatii de depozitare si
14.000 de metri patrati de birouri. Cladirile sunt disponibile de la suprafata de 600 de
metri patrati pana la 30.000 de metri patrati. Primele spatii vor fi livrate in primul
trimestru al anului viitor.
Compania americana ProLogis a cumparat de curand de la firma Universal
Property un teren de 28 de hectare, amplasat in zona de vest a municipiului Bucuresti,
dubland astfel suprafata de teren pe care va dezvolta primul proiect imobiliar propriu
pe piata romaneasca. La inceputul lunii aprilie, ProLogis a anuntat ca va investi circa
80 milioane de dolari pentru constructia unui parc logistic in vestul Capitalei, in zona
autostrazii Bucuresti-Pitesti, care va cuprinde sase cladiri cu o suprafata totala de
aproape 158.000 de metri patrati. Aceasta tranzactie creste potentialul de dezvoltare a
parcului pana la 12 cladiri, insumand o suprafata de peste 320.000 de metri patrati de
spatiu industrial. Pentru proiectul denumit ProLogis Park Bucharest A1, dezvoltatorii
au cumparat initial, cu circa opt milioane de euro, un teren de 28 de hectare. Pana la
sfarsitul anului vor fi livrati 25.000 de metri patrati de spatii de depozitare,
reprezentand prima faza a proiectului american.
Mega Company a pregatit 21.000 de metri patrati de spatii de depozitare
pentru noul lor parc logistic, Key Logistic Center. Au fost inchiriati in faza de proiect
15.000 de metri patrati, care vor fi livrati in acest an. Chiriasii acestei faze sunt:
L’Oreal, RH si Bic. Proiectul dispune de patru hectare de teren. Mega Company nu
este la primul parc logistic, ei fiind pionierii primului parc de distributie din tara,
Mega Park, in apropiere de Key Logistic Center. Capacitatea de depozitare a Mega
Park este de 30.000 de metri patrati, complet inchiriati in acest moment.

Cerere mare de la companiile de logistica

20
 Conform Raportului Anual al Eurisko, cererea de spatii industriale in
Bucuresti inregistreaza un trend accentuat crescator, datorita intensificarii activitatilor
de productie si de depozitare. Profilul cererii spatiilor industriale in anul 2005 a avut
urmatoarea structura: companiile de logistica au avut ponderea cea mai importanta in
totalul cererii de spatii de depozitare, urmate de retailerii care isi desfasoara propria
activitate de logistica si apoi de productia usoara, care reprezinta cea mai mica
pondere in totalul cererii de spatii industriale.
Suprafetele medii de spatii industriale si de depozitare tranzactionate pe
parcursul anului trecut au vizat intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, insa au fost
tranzactionate si suprafete mai mari de 7.000, 10.000 si 14.000 de metri patrati.

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=7522

6.Orasele din provincie, tinta dezvoltatorilor de

proiecte industriale

Dezvoltarea puternica din ultimii ani a spatiilor logistice si industriale din

Bucuresti, cumulata cu cresterea preturilor la terenuri, i-a determinat pe dezvoltatorii
de profil sa se indrepte catre orasele mari din provincie, precum Timisoara, Arad,
Oradea, Cluj, Brasov, Pitesti, Ploiesti si Constanta.

"Vorbim atat despre spatii de depozitare pentru logistica sau retail, cat si
despre spatii de productie, in special in vestul tarii. Oferta anuntata de catre
dezvoltatori insumeaza circa 350.000 metri patrati de constructie in orasele
mentionate anterior. Acest stoc national echivaleaza cu noua oferta care este anuntata
in Bucuresti pentru acest an", a declarat Rodica Tarcavu, directorul departamentului
industrial al DTZ Echinox.

Suprafata spatiilor industriale care vor fi finalizate in Bucuresti in acest an va

fi de pana la 400.000 de metri patrati, urmand ca stocul de astfel de proprietati sa
ajunga la finele lui 2008 la 900.000-950.000 de metri patrati, potrivit companiei de
servicii imobiliare DTZ Echinox."Estimam rata de neocupare a acestor spatii in
continuare la un nivel scazut, circa 7%, deoarece piata are potential ridicat de
absorbtie, iar cererea este si ea dinamica. In special in tara consideram ca noile
depozite construite vor fi inchiriate in totalitate, din cauza lipsei de spatii moderne de
depozitare si de productie, respectiv a parcurilor logistice pe plan national", explica
Tarcavu.
In Bucuresti, cele mai multe parcuri industriale se construiesc in zona de
vest, printre cele mai importante fiind Cefin Logistics Park (foto), Bu?cha?rest West,
Prologis Park Bucharest A1, A1 In?dustrial Park, Chitila Logistics Park si Olympian
Park. Tendinta de crestere a preturilor terenurilor pentru proiecte industriale cu 20% -
30% din 2007 se va mentine si anul acesta.

21
 
http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provincie__tinta_dezvoltatorilor_de_pro
iecte_industriale.html

7. Unisistem Grup se extinde in provincie

Unisistem Grup, format din firmele Unistem Construct si LIV International, cu

activitati de distributie a materialelor de constructii pe sectorul amenajari si finisaje,
estimeaza pentru 2008 afaceri in urcare cu cel putin 20%, la peste 13,2 milioane de
euro, si intentioneaza sa extinda reteaua de depozite in Constanta si Brasov.
Unisistem Construct gestioneaza cele patru centre logistice ale grupului,
situate in Bucuresti si Craiova, precum si importul materialelor de constructii, iar LIV
International coordoneaza activitatea celor sase depozite de materiale, din Capitala,
precum si relatiile cu constructorii. Cele doua firme detin ponderi apropiate, de circa
50%, in totalul afacerilor Unisistem Grup.
Piata Capitalei reprezinta 85% din afacerile companiei, insa in urmatoarele 18
luni compania se va extinde cu centre logistice noi, la Brasov si Constanta, investitia
intr-o astfel de unitate, care depinde in mare masura de valoarea terenului, fiind de
200.000-500.000 de euro, a declarat Dan Stoicea, directorul general al grupului,
pentru agentia de presa Mediafax. Distributia materialelor si asigurarea de servicii
catre constructori reprezinta circa 90% din activitatea Unisistem Grup, diferenta fiind
acoperita de activitati de retail.

http://www.zf.ro/articol_162726/unisistem_grup_se_extinde_in_provincie.html

8. Vanzatorul cu amanuntul, CDW, isi mareste

reteaua lanturilor de aprovizionare

La sfarsitul anului 1995, cu o crestere in vanzari de 52% si in profit de 48%,

vanzatorul de calculatoare si tehnologie cu amanuntul, CDW, s-a extins in martie
1996 si in Vernon Hills, Illinois, pe o suprafata de 130 000 m 2 . Constructia initiala
oferea o crestere de 100% in spatiul detinut de companie si includea 9500 m 2 de
depozitare in Chicago.

22
 Datorita cresterii continue, acei 9500 m 2 au fost indeajunsi doar un an, dupa
care compania a trebuit sa mai adauge 9500 m 2 de depozitare. Daca aruncam o
privire la cateva statistici, vom observa provocarea careia au trebuit sa-i faca fata cei
de la CDW. Cand au inceput sa construiasca depozitul din Vernon Hills, CDW
ajunsesera la o crestere de 52% in vanzari, ajungand la 628 milioane $. Profitul net a
trecut de 48 %, atingand suma de 80 milioane $. Decizia de a cumpara un nou loc de
depozitare aproape de aeroportul O’Hare din Chicago era aproape inevitabila.
Compania s-a mutat la sfarsitul anului 1997 in noul depozit, si vanzarile au
crescut de aceasta data cu 1 miliard $.
Doi ani mai tarziu, aveau nevoie din nou de spatiu si au construit un nou
depozit de 25 000 m 2 in spatiul care mai era liber in Vernon Hills. Un avantaj pentru
aceasta locatie a fost faptul ca era aproape de aeroportul O’Hare din Chicago. Acest
lucru permitea reducerea timpului necesar transportului de marfuri. Soferii mergeau
direct de la depozitul celor de la CDW la aeroport. Apropierea catre acest centru de
transport aerian, a devenit un factor pentru selectia Las Vegas-ului, ca loc pentru un al
doilea centru de distribuire al produselor. “ California reprezinta unul dintre locurile
cu cea mai mare cerere pentru produsele celor de la CDW”, a spus Tegtmeyer, unul
dintre conducatorii companiei. Illinois era de asemenea un centru de destinatie major,
asa ca Vernon Hills era ideal pentru aceste piete.
Calculandu-si cu grija fiecare pas al expansiunii, CDW a reusit sa-si
imbunatateasca serviciile catre clienti, pe una din cele mai mari piete, reducandu-si
costurile de transport, micsorandu-si timpul de transport si mentinand aceeasi politica
in cadrul companiei.

http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp?
S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch&OASKEY=CurrentIssue

9. Unilever inchiriaza spatii de depozitare de la

ProLogis

ProLogis a anuntat saptamana aceasta ca a imprumutat 28000 m 2 de

depozitare in Budapesta, Ungaria, celor de la Unilever. ProLogis a declarat ca acest
spatiu se gaseste intr-o cladire recent terminata in parcul ProLogis Harbour, care este
de 132 000 m 2 , si se afla situat in sud-vestul Budapestei. Unilever ocupa acest spatiu
deoarece isi extinde operatiunile regionale si va folosi acest loc pentru a-si servi
reteaua de clienti din Ungaria, Slovenia si Croatia.
“Eficienta, timpul de distributie al produselor catre consumatorii nostri,
reprezinta cel mai important lucru al afacerii noastre si al succesului nostru pe piata”,
a spus Martin Whitcombe, directorul european de logistica din cadrul companiei
Unilever. Au apelat la ProLogis pentru a face rost de spatii de depozitare in toata
lumea, acestia fiind capabili sa ofere servicii de inalta calitate in locatia potrivita si sa
se concentreze in acelasi timp si pe segmentul de customer care. Cei de la Unilever

23
sunt nerabdatori sa ocupe noul centru de distributie din Budapesta, avand in vedere
beneficiile pe care acesta le va aduce intregii operatiuni logistice din Europa centrala
si de est.
ProLogis detine 5 parcuri in Budapesta, ce cuprind o suprafata de 301 000 m 2
, si un parc aproape de granita Austri-Slovacia, ProLogis Park Hegyeshalom, intins pe
mai mult de 22 900 m 2 .
De notat, este faptul ca parcul ProLogis Harbor, care este alcatuit din 11
depozite, este aproape de M6, un nou drum de-a lungul Dunarii, ce leaga Budapesta
de Croatia. Acest parc este servit de catre compania nationala de transport feroviar
MAV si se afla la 20 minute de aeroportul international din Budapesta.

http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse

10. TMT Warehousing deschide un nou

depozit in Perrysburg
TMT Warehousing, compania de distributie infiintata in Napoleon, Ohio, a
inceput de curand operatiunile la un nou depozit din Perrysburg Township, ce se
intinde pe 15000 m 2 . Compania a achizitionat aceasta cladire, care este un vechi
depozit ConAgra, precum si un spatiu de 190 000 m 2 . TMT deja a angajat 30
persoane pentru a lucra in acest loc.
Tony Marks, presedintele companiei TMT a explicat de ce au ales aceasta
locatie si anume datorita faptului ca acest depozit ii va ajuta sa atraga noi consumatori
din zona Toledo. A explicat de asemenea ca aceasta cladire ar putea aloca un spatiu si
pentru reimpachetare daca va fi necesar.
TMT a investit si in renovarea cladirii. Au incheiat un contract cu R. Meyers
Company, Inc. of Napoleon and Poggerneyer Design Group, Inc. of Bowling Green,
care reprezinta firma de constructii. Investitia totala in acest proiect a fost de
aproximativ 2.5 milioane $.

http://www.allbusiness.com/north-america/united-states-ohio-metro-areas-
toledo/1111321-1.html

11. Macromex investeste 1 mil. de euro pentru

cel mai performant centru logistic din tara

24
 Macromex, lider de piata in distributia de produse alimentare care necesita
temperatura controlata de depozitare si transport, a inaugurat primul centru logistic
din Romania care beneficiaza de control total computerizat.
Amplasat in comuna Chiajna, judetul Ilfov (Complexul Logistic Cefin), noul
centru logistic inchiriat de Macromex se remarca atat prin caracterul unic si inovator,
cat si prin standardele europene performante de exceptie, pentru prima data prezente
in Romania.
Investitia Macromex in infrastructura interioara, sistemul informatic,
tehnologie si echipamente se va ridica la cca. 1milion de euro.Centrul logistic a
devenit operational la data de 30 decembrie 2005, procesul de constructie si
implementare a celei mai moderne platforme de depozitare destinata produselor
congelate, refrigerate si nu numai, realizandu-se in mai putin de un an. Ca noutate
absoluta, centrul logistic va functiona si ca antrepozit vamal pentru produse congelate,
primul de aceasta natura din Bucuresti.
Intregul centru insumeaza 4000 mp in ceea ce priveste capacitatea de
depozitare, si cuprinde doua camere: camera de refrigerare si camera de congelare. Cu
o capacitate de stivuire de 6265 tone, spatiul de stocare este organizat pe cinci niveluri
plus parter, asigurand astfel un grad de ocupare de 1,88 palet/mp, dublu fata de cel
uzual, iar accesul in camerele de depozitare se realizeaza prin 19 porti de acces, unde
se face de altfel si receptia produselor.
Centrul ofera siguranta totala privind temperatura de pastrare, prin utilizarea
unei solutii frigorifice cu agent de racire intermediar -Tyfoxit- si prin monitorizarea
permanenta pe internet a instalatiei frigorifice. Cele doua camere de reglare a
temperaturii, dotate cu sisteme independente, permit depozitarea de produse care
necesita diferite temperaturi de depozitare (cele recomandate de catre producator),
temperaturi controlate permanent printr-un sistem computerizat.
Principalele obiective Macromex sunt orientate catre nevoile clientilor:
reducerea semnificativa a costurilor operationale (datorita reducerii timpilor de
manipulare si livrare, eliminarea erorilor umane, asigurarea calitatii marfii livrate,
etichetarea cu cod de bare inca din depozit etc), oferirea de servicii logistice complete
si eficiente si un aport important la mentinerea calitatii produsului, a valorilor
marcilor distribuite si implicit a valorii serviciilor pe care clientii Macromex le ofera
mai departe consumatorului final.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-mil-de-
euro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html

25
 12. Operatorul de logistica al Domo, cea mai
mare tranzactie pe industrial

KLG (Kuijken Logistics Group) Europe Logistics, operatorul olandez de

logistica al retailerului de electrocasnice Domo, a inchiriat 15.000 de metri patrati de
depozite si 550 de metri patrati de birouri in cadrul Cefin Logistics Park, potrivit
companiei DTZ Echinox, care a intermediat tranzactia.Chiria medie pentru un spatiu
de depozitare este situata in general la 4,5-6 euro pe metru patrat pe luna, potrivit
jucatorilor de pe piata imobiliara, iar durata medie a unui contract este situata la
aproximativ cinci ani. In aceste conditii, valoarea totala a tranzactiei ar putea depasi 4
mil. euro, aceasta fiind cea mai mare tranzatie de pe piata de profil de anul acesta.

Operatorul de logistica va ocupa 60% din cladirea Cefin, care face parte din
faza a doua a proiectului, care va fi finalizata pana la sfarsitul anului. Astfel, KLG va
detine circa 20% din totalul spatiilor de depozitare construite pana in prezent in cadrul
Cefin Logistic Park.

Pana la sfarsitul anului, Cefin Logistic Park va oferi peste 80.000 de metri
patrati de depozite, adica mai mult de 50% din totalul halelor de depozitare de pe
piata logistica din Romania. In prezent sunt inchiriati circa 55.000 mp de depozite.
Dupa ce a cautat mult timp parteneri pentru asociere, Cefin a vandut proiectul logistic
in toamna anului 2004 catre fondul de investitii imobiliar Europolis, odata cu
cresterea interesului investitorilor internationali pentru piata imobiliara locala.

Cefin a intrat pe piata locala ca dealer pentru marca italiana Iveco. Dupa
investitii importante in extindere, italienii au decis sa intre si pe piata imobiliara, prin
proiectul Cefin Logistic Park.Tranzactia dintre Europolis si Cefin a implicat mai intai
cumpararea de catre grupul austriac a companiei care dezvolta proiectul Cefin
Logistic Park, aflat in prima faza de dezvoltare din cele trei prevazute.

KLG coordoneaza transportul intre depozite, magazine, precum si livrarile la

domiciliu pentru clientii Domo. KLG a preluat activitatea de logistica, incluzand aici
si cele 6 depozite regionale, amplasate in Bucuresti, Constanta, Craiova, Cluj-Napoca,
Timisoara si Targu Secuiesc. Stocul de spatii industriale din Romania ar putea creste
in 2010 la 1 mil. mp, de la nivelul actual de 520.000 mp, daca vor fi finalizate
proiectele anuntate, potrivit CB Richard Ellis. Majoritatea spatiilor industriale
propuse pentru finalizare in 2007 sunt de mari dimensiuni, respectiv 25.000-30.000
mp pentru fiecare faza a proiectului. Daca vor fi finalizate proiectele, chiriile ar putea
sa scada anul viitor cu 5-10%.

http://megastructures.wordpress.com/2006/09/20/operatorul-de-logistica-al-domo-
cea-mai-mare-tranzactie-pe-industrial/

26
 13. Cea mai mare tranzactie de pe piata
de logistica

Carrefour a semnat un contract cu Cefin Logistics Park, proiect detinut de

grupul Europolis, pentru inchirierea unei suprafete de 45.000 mp de depozite si 2.000
mp de spatii de birouri amplasate la mezanin.
Carrefour va beneficia, prin acest contract, in interiorul depozitelor de 4.000
mp de suprafata frigorifica pentru depozitarea produselor proaspete si de o camera
de 1.200 mp pentru incarcarea acumulatorilor. Carrefour, impreuna cu Norbert
Dentressangle, operatorul sau de logistica, vor prelua depozitele in mai multe faze, in
urmatorii doi ani. In aceasta tranzactie, Cefin Real Estate Romania si Europolis au
fost asistate de compania imobiliara DTZ Echinox. Compania a inchiriat in ultimii trei
ani aproximativ 150.000 mp de depozite si birouri, aducand o contributie valoroasa la
succesul CefinLogistics Park pe piata logistica bucuresteana.
Cefin Logistics Park apartine companiei Europolis si este unul dintre cele mai
important proiecte de pe piata logistica din Bucuresti fiind amplasat la Km 13 pe
soseaua Bucuresti-Pitesti. in prezent, Cefin Logistics Park are construiti si inchiriati in
totalitate 120.000 mp de depozite si birouri din Clasa A. in toamna lui 2007, Cefin va
incheia doua noi faze de constructie, insumand cate 22.000 mp de spatii de depozitare
fiecare. intregul proiect va acoperi aproximativ 320.000 mp de spatii de depozitare,
dezvoltat pe o suprafata de 80 de hectare si va fi complet la sfarsitul lui 2010.
Consultantii imobiliari sustin ca pentru contractele mari, de peste 10.000 mp,
chiria este in general de 4 - 4,25 euro/mp, in timp ce chiriile pentru spatiile mici, sub
3.000 mp, oscileaza intre 4,8 - 5 euro/mp. Pe langa chiria efectiva, companiile mai
platesc o taxa de servicii, care variaza in functie de proiect de la 0,4 la 0,7 euro/mp.
Aceasta suma acopera cheltuielile pentru managementul parcului, de la asigurarea
curateniei si iluminatul spatiilor comune, la securitate perimetrala, indepartarea
zapezii, intretinerea drumurilor sau asigurarea cladirilor.
Cefin Logostics Park face parte din reteaua Europolis de centre de distributie.
Aceasta retea se extinde rapid si totalizeaza 1.550.000 mp de depozite moderne aflate
in proiecte deja existente sau planificate in Polonia, Ungaria, Cehia, Romania, Rusia
si Ukraina. Europolis este in prezent unul dintre primii trei investitori in domeniile
distributiei si depozitelor din Europa Centrala, Rasariteana si de Sud Est. Portofoliile
imobiliare administrate de Europolis in prezent cuprind 35 de proprietati din Austria,
Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Croatia, Romania, Rusia si Ukraina. Valorile
administrate s-au ridicat la 1,6 miliarde euro in 2006 si urmeaza sa ajunga la 3,4
miliarde euro in 2009.
Carrefour este liderul european de pe piata de retail si lider in segmental
hipermarketurilor din Romania, cu o cifra de afaceri de 608,9 milioane euro in 2006.
Carrefour are deja opt hipermarketuri in Romania, din care cinci in Bucuresti, unul in
Ploiesti, unul in Constanta si unul in Brasov.
DTZ si-a deschis la Bucuresti birourile in noiembrie 2002 prin semnarea unui
contract de parteneriat cu Echinox Consulting, o companie imobiliara locala de
succes. DTZ este una din principalele societati de consultanta imobiliara la nivel
global cu peste 9000 de angajati in peste 40 de tari. DTZ ofera servicii de consultanta

27
pentru companii, agentie, brokeraj, evaluare, finantari corporative, managementul
proprietatilor si cercetare.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-pe-
piata-de-logistica.html

14. Romgaz: Patriciu e interesat de un

depozit de gaze

Presedintele Rompetrol Group Dinu Patriciu este interesat de depozitul de

gaze naturale de la Roman-Margineni (judetul Neamt), am avut trei intalniri in acest
sens si chiar am incheiat un Memorandum, iar omul de afaceri urmeza sa ia o decizie
in acest sens,a declarat joi directorul general al Romgaz, Iakob Alexa."Am semnat un
Memorandum de Intelegere, de confidentialitate, de un an jumatate, doi. Dansii au
venit cu o solicitare, noi le-am pus niste conditii. Acum depinde de dansul (n.r. Dinu
Patriciu) ce decizie va lua. Le-am propus o colaborare, la fel ca si companiei Gazprom
si le-am pus aceleasi conditii. Dar desi Gazprom declara ca sunt interesati de
depozitul de la Roman-Margineni, vad ca apoi o lasa mai moale. Vin si apoi pun alte
conditii", spune Alexa, citat de NewsIn.

Declaratia oficialului Romgaz vine dupa ce in ziua anterioara presedintele

Rompetrol a declarat ca "Romgaz este o scoica tare a economiei romanesti, care ar
trebui sparta". In opinia omului de afaceri, Romgaz nu este capabila sa gestioneze
depozitarea gazelor naturale. "Aceasta companie de stat este o mare paguba pe care o
platim toti, si la care trebuie sa renuntam. O mare parte din pretul mare al gazelor pe
care romanii il platesc se datoreaza monopolului detinut de Romgaz si Transgaz", a
conchis atunci Dinu Patriciu.In replica, Iakob Alexa a precizat ca omul de afaceri este
de fapt interesat sa preia o parte din Romgaz si ca stie foarte bine Patriciu de ce a
facut acele afirmatii. "M-au deranjat afirmatiile domnului Patriciu, cand a spus ca
Romgaz trebuie sparta. Problema e ca cineva doreste ca Romgaz sa fie sparta.
Domnul Patriciu stie bine de ce a facut acele afirmatii. Dinu Patriciu nu poate prelua
tot Romgazul, asta e cert, el vrea doar zacamintele. Deocamdata Romgaz e singura
parghie in mana statului care poate controla strategia Romaniei pentru siguranta
alimentarii cu gaz a Romaniei", a subliniat directorul Romgaz. 

Iakob a mentionat ca Romgaz nu a cerut niciodata majorarea pretului gazelor.

"Patriciu stie ca este o intelegere cu Uniunea Europeana unde s-au impus niste
termene, prin care Romania trebuie sa alinieze pretul gazelor. Pana la 1 ianuarie
trebuie sa se faca deja alinierea. Este si o decizie politica despre cum se va compensa
aceasta marire, daca si cum trebuie sa se faca", a mai mentionat Iakob Alexa.

28
 Compania Romgaz a avut in 2007 un profit brut de 250 milioane euro.

Patriciu zice ca nu-l intereseaza Romgazul

Dinu Patriciu neaga interesul fata de Romgaz si spune ca declaratiile

referitoare la privatizarea licentelor companiei de gaze si cresterea pretului gazelor
sunt doar remarci de bun simt. "Cand sunt mai multi investitori pe piata, evident ca
preturile sunt mai mici pentru ca exista competitie", spune omul de afaceri."Toate
afacerile mele sunt la vedere. Eu vorbesc despre afacerile mele dupa ce le inchei. Am
discutat cu Romgaz in urma cu circa doi ani, dar acum nu ma mai intereseaza, iar o
dovada in acest sens este faptul ca nu le-am dat niciun raspuns", a precizat Patriciu.

In schimb, de depozit se intereseaza Gazprom

Gazprom e insa interesata de construirea de noi depozite de gaze naturale in

Romania, mai ales de depozitul de la Roman-Margineni. Pana acum au avut loc mai
multe intalniri si consultari intre compania rusa si companii de profil din Romania.
"Constructia depozitelor de gaze naturale (n.r. UGSF, underground gas storage
facilities) pe teritoriul Romaniei este un element foarte important in cooperarea ruso-
romana, in domeniul gazelor. Acest lucru ar permite furnizarea catre consumatori a
unor cantitati de gaz suficiente pentru iarna si o utilizare mai eficienta a capacitatilor
de transport al gazelor" - afirma compania rusa. „Potrivit intelegerilor, expertii romani
si rusi discuta in aceasta perioada conditiile crearii de noi depozite de gaze naturale in
Romania. Au avut loc mai multe intalniri si consultari in Romania si Rusia pentru a
defini principiile de baza ale cooperarii in sfera constructiei de astfel de depozite. Atat
negocierile privind constructia depozitului de la Roman-Margineni, cat si despre alte
depozite de gaze sunt in curs de desfasurare", potrivit Gazprom. 

http://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-depozit-de-gaze-
36513.html?&search_words[0]=amplasarea&search_words[1]=depozitelor

15. FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru

un nou sediu si depozite

FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru un nou sediu si depozite

Constructia noului sediu central va incepe in octombrie 2007 si se va finaliza in
toamna anului viitor. in afara de achizitia terenului, investitiile ulterioare in
constructia propriu-zisa se vor ridica la sume cuprinse intre patru si cinci milioane de
euro. Constructia va cuprinde intr-o prima faza o hala de 4.000 de mp, un corp
administrativ cu parter si patru nivele insumand 5.000 mp de birouri si o parcare de
10.000 mp. La acestea se adauga proiectele viitoare de construire a unui spatiu

29
destinat coletelor nelivrate pe care nici clientul destinatar, nici expeditorul nu le vor si
a unei spalatorii auto.
"Compania creste semnificativ. Numai pentru acest an avem preconizata o
crestere de 45%. A fost o decizie bine cantarita si calculata, iar amplasarea
constructiei este una strategica si imbina toate aspectele importante pentru activitatile
de curierat", a declarat directorul companiei, Adrian Mihai. Potrivit reprezentantilor
companiei, partea de proiectare este in plina desfasurare.Constructia se va axa in
special pe utilizarea cat mai eficienta a spatiului si va lua in considerare planurile de
dezvoltare viitoare ale companiei, de marire a echipei la 1.800 de oameni si a flotei la
1.500 de autovehicule anul acesta.
Activitatea FAN Courier se bazeaza 100% pe trasportul rutier, avand 44 de
trasee optimizate si toate depozitele din tara sunt amplasate pe centura pentru un acces
mai usor. in functie de orasul deservit, fiecare depozit masoara intre 100 - 1.000 mp si
5.000 mp.
Compania a fost infiintata in 1998 si este leader-ul pietei de curierat, incheind
anul 2006 cu o cifra de afaceri de 22,5 milioane euro. Fan Courier Express are peste
1.500 de angajati, o flota de 1080 masini si cea mai mare retea de curierat din
Romania cu peste 400 de depozite, filiale si puncte de lucru. Compania este condusa
de catre Adrian Mihai, Felix Patrascanu si Neculai Mihai.

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mil-
euro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html

16. Gazprom, interesata de construirea unor

depozite de gaze naturale in Romania

Gazprom este interesata de construirea de noi depozite de gaze naturale in

Romania, pana acum avand loc mai multe intalniri si consultari intre compania rusa si
companii de profil din Romania, potrivit reprezentantilor Gazprom."Constructia
depozitelor de gaze naturale pe teritoriul Romaniei este un element foarte important in
cooperarea ruso-romana, in domeniul gazelor. Acest lucru ar permite furnizarea catre
consumatori a unor cantitati de gaz suficiente pentru iarna si o utilizare mai eficienta a
capacitatilor de transport al gazelor. Potrivit intelegerilor, expertii romani si rusi
discuta in aceasta perioada conditiile crearii de noi depozite de gaze naturale in
Romania. Au avut loc mai multe intalniri si consultari in Romania si Rusia pentru a
defini principiile de baza ale cooperarii in sfera constructiei de astfel de depozite. Atat
negocierile privind constructia depozitului de la Roman-Margineni, cat si despre alte
depozite de gaze sunt in curs de desfasurare", potrivit reprezentantilor Gazprom.
Gazprom considera ca Romania joaca un rol important in tranzitul gazului
rusesc catre tarile balcanice. Compania rusa precizeaza totodata ca volumul gazului
rusesc care a tranzitat teritoriul Romaniei a crescut in 2007 cu aproape 2 miliarde de
metri cubi fata de anul 2006. "Romania joaca un rol important in intretinerea
tranzitului gazului rusesc catre Turcia si tarile Balcanice. Volumul gazului tranzitat pe
teritoriul Romaniei catre Bulgaria, Turcia, Grecia, Macedonia este in crestere

30
constanta (aproape 15,5 miliarde de metri cubi in 2006 si17,4 miliarde metri cubi in
2007). Speram sa dezvoltam relatii fructuoase cu companiile din domeniul gazelor
naturale din Romania", spun reprezentantii Gazprom.
In urma unor discutii dintre Romgaz si Gazprom, care au avut loc in perioada
6-7 martie 2007, in privinta depozitului de gaze de la Roman-Margineni, care ar urma
sa fie construit in judetul Neamt, Romgaz a solicitat rusilor infiintarea unei companii
mixte care sa finanteze studiul de fezabilitate. "Gazprom a respins acesta propunere,
iar varianta de compromis la care am ajuns a fost sa finantam noi un studiu", a
declarat Alexa Iakob, director general al Romgaz, dupa intalnirea cu reprezentantii
Gazprom.
La inceputul lunii noiembrie 2007, directorul de dezvoltare al companiei
Romgaz, Gheorghe Radu, a declarat ca studiul de fezabilitate al depozitului de la
Roman-Margineni va costa peste doua milioane de dolari, fonduri provenite din
sursele proprii ale Romgaz. Studiul va fi finalizat la mijlocul anului 2008 cand vor fi
reluate discutiile cu Gazprom pe marginea colaborarii in acest proiect.

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/37702/Gazprom-interesata-de-construirea-
unor-depozite-de-gaze-naturale-in-Romania.html

17. Depozite subterane de deşeuri petroliere,

descoperite în Harghita

Comisarii Gărzii de Mediu Harghita au descoperit, în Miercurea Ciuc, două

depozite subterane ilegale de deşeuri petroliere, rezultate în urma derulării de afaceri
cu produse petroliere.„Este vorba de un rezervor cu capacitatea de 25 metri cubi de
deşeuri petroliere, cu un coeficient de umplere de 70%.
Celălalt depozit are un coeficient de umplere de 60%", ne-a declarat Abos
Gabriel, comisarul-şef de mediu de la Harghita. Acesta a adăugat că primul rezervor
descoperit abandonat în subteran a aparţinut unei firme din localitate, care, în prezent,
se află în lichidare judiciară.Foştii proprietari, care nu mai sunt de găsit, au vândut
terenul unei alte societăţi, care a identificat depozitul ilegal şi a anunţat Garda de
Mediu. „Din cercetările pe care le-am efectuat rezultă că, în zona respectivă, s-au
derulat afaceri cu produse petroliere: depozitare, transvazare şi comercializare", a
declarat Abos Gabriel. Acest fapt e probat de instalaţiile existente, unde au fost găsiţi
inclusiv acizi şi urme de var. Cel de-al doilea depozit a fost depistat pe platforma CIM
Harghita SA din Miercurea Ciuc. (Andreea Ofiţeru)

http://www.adevarul.ro/index.php?
section=articole&screen=index&id=339435&search=depozite

31
 18. Incendiu de proporţii la cel mai mare
complex de depozite din Galaţi

Patru magazine care comercializau produse chimice şi alimentare au fost

distruse de flăcări, duminică noaptea, după ce un incendiu a izbucnit la cel mai mare
complex de depozite din Galaţi.
Incendiul a fost descoperit de agenţii de pază ai complexului comercial, care
au alertat pompierii militari, aceştia intervenind cu cinci autospeciale. Potrivit şefului
Inspectoratului penru Situaţii de Urgenţă Galaţi, general Viorel Zaharia, cele patru
magazine distruse erau situate într-o hală de 250 de metri pătraţi. În incinta acesteia
erau depozitate produse alimentare, dar şi chimice.
Acestea din urmă au zadărnicit intervenţia pompierilor, care au fost nevoiţi să
apeleze la spumă pentru a stinge incendiul. Intervenţia durat mai bine de două ore.
Deşi nu au stabilit cu exactitate cauza incendiului, pompierii cred că este vorba despre
defecţiuni apărute la instalaţiile electrice. Cercetările vor continua, luni, pentru
stabilirea vinovaţilor şi tragerea lor la răspundere.

http://www.adevarul.ro/index.php?
section=articole&screen=index&id=338583&search=depozite

19. Immo Industry Group va demara

construirea a trei proiecte industriale in Polonia
si Slovacia

Immo Industry Group, dezvoltator de proiecte imobiliare industriale, va

demara lucrarile de construire a trei proiecte in Europa Centrala: un depozit de
distributie pentru BMW si o facilitate de asamblare pentru ECI in Polonia, precum si
o facilitate de productie pentru TI Automotive in Slovacia.
Proiectul BMW va avea 15.200 mp de depozite si facilitati de birouri in
Slubice, in partea de vest a Poloniei, aproape de granita cu Germania. Locatia va servi
drept centru de distributie pentru piese de rezerva si accesorii de masini si motociclete
pe pietele din Polonia si Germania, se arata intr-un comunicat al companiei. Proiectul
are acces la E30, ruta europeana principala care conecteaza Germania cu Polonia.
Tot in Polonia, Immo Industry Group (IIG) a inceput construirea proiectului
companiei Electrical Components International (ECI) in Bielsko Biala, in apropiere
de Katowice, in partea de sud a tarii. IIG construieste o facilitate de productie si
depozitare pentru fabricantul global de retele de cabluri electrice, in suprafata de
10.700 mp, care poate fi usor extinsa cu 3.500 mp.
In plus, IIG si partenerul sau J&T au inceput lucrarile de construire pentru
proiectul TI Automotive in cadrul Parcului Industrial Trnava din Slovacia. TI

32
Automotive, lider mondial in furnizarea de componente pentru automobile, a fost
atras de locatia strategica a parcului, chiar in apropierea fabricii producatoare de
masini PSA Peugeot Citroen si a facilitatii de productie Volkswagen Slovacia. "Noua
facilitate va economisi costuri enorme logistice, avand in vedere ca pana in acest
moment componentele erau transportate cu vaporul din Republica Ceha", a declarat
managerul fabricii TI Automotive Trnava, Oliver Garaj.
Immo Industry Group (IIG) este lider pan-european in dezvoltarea de proiecte
imobiliare industriale inteligente, personalizate in functie de nevoile si cerintele
clientilor, fie ca este vorba despre proiecte de sine statatoare, sau de proiecte realizate
in parcuri industriale. IIG dezvolta solutii imobiliare de optimizare a costurilor on- si
off-balance care reduc investitia initiala si costurile operationale.
IIG va dezvolta 18 parcuri industriale in Europa Centrala si de Est si Rusia,
dintre care doua parcuri industriale in Romania, la Satu Mare si Bucuresti (Fundulea).
In Rusia si Slovacia, IIG a incheiat un joint-venture cu grupul Rostik
(ImmoRosIndustry) si cu grupul imobiliar J&T. Portofoliul IIG este format din
proiecte de sine statatoare sau din parcuri industriale pentru clienti de top in logistica,
retail si din domeniul industrial.

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39905/Immo-Industry-Group-va-
demara-construirea-a-trei-proiecte-industriale-in-Polonia-si-Slovacia.html

20. Producatorul de lactate Delaco a investit 2

mil. euro intr-un nou depozit

Producatorul de lactate Delaco a investit peste 2 milioane de euro intr-un nou

depozit situat la Codlea, anul acesta urmand sa mai inaugureze alte 2 centre logistice
in tara.“Pot spune cu siguranta ca exista inca depozite agreate si functionale in
Germania si Franta care nu sunt la fel de dotate ca cel pe care l-am construit la
Delaco. Pentru constructia lui am lucrat cu firme experimentate in acest domeniu din
Romania. De asemenea, am apelat la o firma de consultanta din Germania cu proiecte
realizate pentru Porsche, Pfizer, Gardena, Hilti”, a declarat Tudor Comaniciu, general
manager Delaco.
Suprafata noului depozit este de 3000 mp, incluzand zone de comisionare
marfa. Capacitatea depozitului este de 4000 de euro paleti. Investitia in utilitati a fost
de 200.000 euro, care vor asigura si dezvoltarile ulterioare, intrucat datorita ritmului
de crestere vom extinde acest depozit.
Depozitul este construit in cadrul centrului logistic Delaco din localitatea
Codlea, din apropiere de Brasov si este al doilea depozit de stoc al companiei, dupa
cel finalizat la sfarsitul anului 2006.
Anul trecut, producatorul si distribuitorul de lactate a investit circa 5 milioane
de euro in consolidarea pozitiei de pe piata de profil, urmand ca anul acesta sa mai fie
deschise alte doua centre logistice, in afara de cel de la Codlea. Decizia vine ca
urmare a necesitatii companiei producatoare si distribuitoare de a-si crea o retea

33
logistica ce sa acopere toata tara.Pe langa depozitul central, Delaco si-a creat cateva
centre regionale de cross docking ( in Arad, Bucuresti si Bacau), iar in 2008 vor fi
deschise altele trei in Cluj, Constanta si Craiova. In 2007, compania a investit peste
un milion de euro pentru activitati de marketing.
Infiintata in 1996, Delaco era specializata in productia de lactate proaspete, iar
din anul 2000 s-a concentrat pe distributia de branzeturi si alte produse lactate
importate din Germania, Austria, Franta, Olanda sau produse in Romania. Din 2007
este distribuitor unic al producatorului german Zott.

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/39798/Producatorul-de-lactate-Delaco-a-
investit-2-mil-euro-intr-un-nou-depozit.html

34
Bibliografie:
- Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William
Rudelius, Marketing,Third Edition, Irwin, 1992;

- Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management/

Fifth Edition, Prentice Hall, 2004;

- Ronald H. Ballou, Business Logistics Management/ Third

Edition,Prentice Hall, 1992;

- Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice

Hall, 1980

- Donald J. Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The

Integrated Supply Chain Process,The McGraw-Hill
Companies,1996;

- Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management/12e,

Prentice Hall, 2006

- Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de

aprovizionare-livrare, Uranus, 2006;

Referinte digitale:

http://www.baniinostri.ro/finantepersonale/index.php?ContentID=310

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6807

http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-03-
14/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl
=depozite&tip=toate

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=842

http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=7522

http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provincie__tinta_dezvoltatorilor_de
_proiecte_industriale.html

http://www.zf.ro/articol_162726/unisistem_grup_se_extinde_in_provincie.html

35
 http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp?
S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch&OASKEY=CurrentIssue

http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse

http://www.allbusiness.com/north-america/united-states-ohio-metro-areas-
toledo/1111321-1.html

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-mil-
de-euro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html

http://megastructures.wordpress.com/2006/09/20/operatorul-de-logistica-al-domo-
cea-mai-mare-tranzactie-pe-industrial/

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-
pe-piata-de-logistica.html

http://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-depozit-de-
gaze-36513.html?&search_words[0]=amplasarea&search_words[1]=depozitelor

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mil-
euro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/37702/Gazprom-interesata-de-
construirea-unor-depozite-de-gaze-naturale-in-Romania.html

http://www.adevarul.ro/index.php?
section=articole&screen=index&id=339435&search=depozite

http://www.adevarul.ro/index.php?
section=articole&screen=index&id=338583&search=depozite

http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39905/Immo-Industry-Group-va-
demara-construirea-a-trei-proiecte-industriale-in-Polonia-si-Slovacia.html

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/39798/Producatorul-de-lactate-Delaco-
a-investit-2-mil-euro-intr-un-nou-depozit.html

36