CAPITOLUL I

ROLUL SI FUNCTIILE DEPOZITELOR

I.1 ROLUL DEPOZITELOR

Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate

tinand cont de necesitatile actuale si de viitor ale economiei nationale,
pornind de la concluziile unei ample si exigente analize a retelei de depozite
existente, concomitent cu aplicarea rezultatelor pozitive, rod al tendintelor
moderne care se manifesta pe plan mondial in acest domeniu. Acest aspect a
fost insa constientizat destul de tarziu.

Abia in anii ’80, atentia s-a indreptat spre imbunatatirea configuratiei

depozitului si a tehnicilor de manipulare a marfurilor. Depozitele de
distributie sunt spatii, respective puncte de stocare, care sunt implantate in
drumul fizic al unui produs de la producator la utilizatorul final (beneficiar).

In functie de forma de proprietate,depozitele pot fi: ale

producatorului,comertului en gros,comertului cu amanuntul sau ale unor
mandatari. Intr-un sens restrains, spatiile de vanzare ale comertului cu
amanuntul nu apartin depozitelor de distributie, deoarece structura lor, de
regula, nu este legata intrinsic de logistica.

1
 Rolul important al depozitelor de distributie rezulta din urmatoarele
considerente:
- Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de
disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitate de catre client;
- Depozitele de distributie, amplasate corespunzator, diminueaza timpul de
livrare;

- Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile

mici; expedierea in cantitati mari se face pe distante mari: producator-
depozit de distributie; expedierea de cantitati mici poate sa limiteze pe
distante mici.

I.2 FUNCTIILE DEPOZITELOR

Functiile depozitului de distributie sunt urmatoarele:

A. Functii de miscare:

- Primirea produselor (descarcare);

- Depozitare/pastrare (manipulare);

- Comisionare (formarea comenzilor);

- Expeditie;

B. Functii de alimentare;

- Depozitare pe termen scurt;

2
- Depozitare pe termen lung, determinate de:

 solicitari sezoniere
 varfuri de cerere

 maturizare produse(vin,fructe)

 actiuni de marketing

Alaturi de cele doua categorii de functii depozitele de distributie pot

exercita si alte functii suplimentare, cum sunt:

- Marcare, etichetare;

- Controlul produselor care intra si ies din depozit;

- Derularea comenzilor;

- Ambalare.

3
 CAPITOLUL II

TIPURI DE DEPOZITE

Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite de

materiale si produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesara pentru
a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului urmarit si cel
mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea
respective.

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun

analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri
si modul lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii
clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si
existenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de
servicii de depozitare.

Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau

produsele se potafla in transit. Exista, de asemenea, o mare varietate de
aspecte legale si de natura financiara, toate presupunand culegerea de
informatii si gasirea de alternative care sa permita integrarea eficienta a
depozitarii in lantul logistic.

4
 Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea
de catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul
lor de combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor,
politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe
piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de
depozitare.

A. Dupa felul marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare

asigurate:

• depozitele de marfuri generale – capabile sa pastreze o gama larga de

produse;
• depozitele specializate – un anumit produs sau grupa de produse, care ofera
conditii adecvate caracteristicilor specifice ale marfurilor.
B. Dupa rolul indeplinit:
• depozite de pastrare pe termen lung(de stocare) – specifice viziunii
traditionale asupra rolului depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc
pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu oferta si obtinerea de
economii de costuri;
• centru(depozit) de distributie – tip de depozit care pune accentul pe
circulatia rapida a bunurilor. Rolul sau consta in accelerarea miscarii
marfurilor si reducerea la minim a duratei de depozitare. Pastrarea are doar
caracter temporar.
Principalele caracteristici ale centrelor de distributie sunt urmatoarele:
• servirea unei piete regionale;
• regruparea produselor pe comenzi, conform cerintelor clientilor;
• mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti;
• consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie;

5
• utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare;
• apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala;
• constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor.
C. Dupa forma de proprietate:
• depozitul privat – aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme
care detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depoz
depozitul public – ce apartine unei firme specializate in operatiuni de
depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in schimbul
unei taxe;
• depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat
in exclusivitate unui anumit client;

Numeroase firme dispun de depozite private, decizia de a detine un

spatiu de depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de
pastrare a marfurilor si echipamentele de manipulare necesare. Construirea
unui depozit privat se justifica in conditiile in care frma satisface o cerere
substantiala si constanta.

Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot

fi obtinute prinle asing. Optiunea pentru un depozit propriu sau unul in
leasing este determinata atat de costurile pe care le implica fiecare
alternativa, cat si de gradul de conformitate cu cerintele firmei.

Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea necesitatilor de

depozitare temporare, din perioadele de varf, cand firmele se confrunta cu
crestere sezoniera sau neasteptata a cererii. Acesta serveste simultan mai
multi clienti care au nevoie de spatii de pastrare a marfurilor si de servicii
conexe. In anii ’80 si ’90 ai secolului XX, s-au dezvoltat distributia

6
contractuala si depozitele contractuale. Caracteristica specifica depozitarii
contractuale este faptul ca o terta parte opereaza si controleaza spatiile de
depozitare, pe termen lung, in conditiile impartirii riscurilor. Exista doua
variante de distributie contractuala – dedicata si partajata. In timp ce
distributia dedicata presupune servirea unei singure firme, varianta partajata
consta in utilizarea in comun a retelei de distributie, de mai multi
clienti.Gama serviciilor oferite de operatorii depozitelor contractuale s-a
dezvoltat pentru a include servicii logistice de transport, control al stocurilor,
prelucrare a comenzilor, servicii pentru clienti etc. Unele depozite
contractuale isi asuma responsabilitati logistice complete pentru firmele are
doresc doar sa produca si sa vanda.

7
 CAPITOLUL III

AMPLASAREA DEPOZITELOR

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt

vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc
aproape imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la
eliminarea discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs
cerute pe piata. Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca
produsele ajung mult mai repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea
si cheltuieli mult mai mari. Cateva companii pastreaza o parte din stocul de
produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar
restul de produse sunt situate in depozite din intreaga tara. Intreprinderea
poate detine depozite private sau poate inchiria spatiu in depozitele publice.
Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile sunt ridicate si
de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce priveste
schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte,
depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa
acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor,
ambalarea si transportul acestora.

8
 Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta
catre care se adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste
bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate in
considerare volumele de produse care pleaca spre toate directiile si realizat
un echilibru intre costurile totale si beneficiile aduse de amplasarea unui
depozit intr-un anumit loc. Un tip de depozit care are o amplasare foarte bine
gandita este un centru de distributie. Acesta este strategic localizat pentru
accesul transporturilor, de obicei langa autostrazile interstatale. Un astfel de
centru poate servi drept punct de consolidare pentru alte depozite existente
in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de magazine Wal-Mart si
Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de distributie care
aprovizioneaza magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in Marketing
Action Memo, cheia preturilor joase de comercializare a produselor celor de
la Wal-Mart, este reteaua eficienta de centre de distributie, depozite, care
servesc magazinele lor aflate pe o raza de 250 km.

Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca

genereaza efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si
reduce costurile totale. In mod traditional, variantele au fost clasificate
astfel:

a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea

depozitului in apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de depozit
depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor, marimea
comenzii medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui depozit in
functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de a oferi
clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit
amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a unei

9
structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple.
Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate
pe distante mari

b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea

unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe
care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor.
Apelarea la un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare unitate
de fabricatie este specializata in realizarea unui anumit produs, iar clientii
solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se inscriu
urmatoarele:

 facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit din

produse fabricate de diferite unitati;
 reducerea costurilor de transport prin consolidarea livrarilor catre
clienti;

 posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare

produs;

 simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor

efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o
singura factura.

c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu

pune accentual pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de
fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt pozitionate intre clienti si
unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea
sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de

10
productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura
sortimentala dorita.

Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati (unitati de

productie, depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele
preocupari in acest domeniu dateaza de la inceputul secolului XX. Metodele
de amplasare a depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate
in functie de urmatoarele criterii:

a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu

totul diferita de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele de
amplasare a unui depozit unic considera o problema simplificata, deoarece
nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai multe depozite, efectele de
consolidare a stocurilor si costul depozitului.

b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie

posibila existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste
metode poarta denumirea de metodeconti nue de amplasare. Spre deosebire
de acestea, metodele discrete permit selectarea amplasamentului dintr-o lista de

alegeri posibile. In practica, metodele discrete sunt mai frecvent utilizate, in

special pentru amplasarea mai multor depozite.

c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare

de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o
localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu grad mic de agregare
permit diferentierea intre doua amplasamente foarte apropiate, de exemplu
separate doar de o strada.

11
d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de
timp ( de pilda, un an) este specifica metodelorstati ce. Amplasarea in
functie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cu ajutorul
metodelor dinami ce .

BIBLIOGRAFIE:

1) Ana Lucia Ristea „Tehnologia Comercializării Mărfurilor”,

1997, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

2) C-tin Tudose, Vasile Dinu „Tehnologia Comercializării

Mărfurilor”, manual pentru licee economice, administrative, de
servicii şi comerciale, 1993, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti

3) Gabriela Iordache, Delia Georgescu, Valentina Capotă „Comerţ

şi Servicii”, manual pentru clasa a XI-a, 2005, Editura
Niculescu;

4) Suzana Ilie, Roxana Georgescu „Studiul Mărfurilor”, manual

pentru Şcoala de arte şi Meserii, clasa a X-a, 2005, Editura
Polirom;

5) Institutul Virgil Madgearu „Meseria de Comerciant”,1995,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;

6) Revista Magazinul Progresiv, nr.28 iulie-august, art. „Despre

Protecţia Consumatorului”, Anca Popescu;

7) www.economist.ro;

12
8) www.e-referate.ro.

13