Username / Parola inexistente

email ••••••

Login
Am uitat parola x Creaza
cont nou

Home Exploreaza Upload

Tehnologia amenajarii depozitului

comert

Tehnologia amenajarii depozitului

Depozitul de marfuri, element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa
cu sau fara personalitate juridica, care are rolul principal de acumulare, pastrare si livrare a marfurilor.

5.1 Functiile depozitelor

- concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare

asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari; se datoreaza diferentelor
spatio - temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale
sau rezerve de stat;

- conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea, îmbunatatirea calitatii acestora
deci posibilitatea de a fi apte de consum, utilizare pentru o mai lunga perioada de timp;

- constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. Depozite adecvate si dotate cu

echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor.
Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial -
solicitat de consumatori, se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin
intermediul depozitelor;

- asigurarea controlului calitativ al marfurilor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care
realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare.
ALTE DOCUMENTE
- realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare, marcare, Matrice inregistrari
etichetare, ambalare. OFERTA PRET BURGHIE
COMERTUL CU AMANUNTUL
5.2 Tipologia depozitelor CONTRACTELE ECONOMICE
INTERNATIONALE
1. În functie de rolul îndeplinit: MARFURI PENTRU SPORT
Intreprinderile de comert si fondul de comert
- depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. Aceste DEFINITIE. CADRU CONCEPTUAL -
unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de SOCIETATI COMERCIALE
economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume, fructe) sau mai îndelungata de Comerciantul persoana juridica
timp (cartofi); Navlul
Logistica distributiei si a marfurilor
- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. În aceste depozite
pastrarea marfurilor este temporara în esenta, centrul de distributie fiind un intermediar în derularea căutare personalizată Search
circulatiei bunurilor.

2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc:

- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si
fructe, cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);

- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare, petrol, îngrasaminte chimice, etc.) si le transforma în partizi
mici pentru a le livra beneficiarilor;

- depozite de tranzit, amplasate de regula în gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea
transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari;
3. Dupa gradul de specializare:

- depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare, cartofi, combustibili lichizi);

- depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii, încaltaminte, cosmetice etc);

depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte, galanterie-cosmetice);

depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;

depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.

4. Dupa forma de proprietate

- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile
rentabilitatii econpomice;

- depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat;

Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea
interioara a depozitelor etc.

Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea în
tranzit. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut
considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international.

5.3 Procesul tehnologic din cadrul unui depozit

Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi:

- este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului;

- se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea
activitatilor);

- presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare, sortare, instalatii de frig).

Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni :

- descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate; daca marfurile nu sînt livrate în
sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport;

- transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie, unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor ;

- transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare;

- depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii, sensul fluxurilor de circulatie,
proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare, frecventa comenzilor, viteza de circulatie
etc.);

- formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului, operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de
la locurile de depozitare-pas-trare ;

- transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie ;

- centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine ;

- transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie ;

- încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto.

În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel
activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale, manipularile inutile, formalitatile greoaie etc.

Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni :

- primirea, receptionarea si sortarea marfurilor ;

- manipularea interioara a produselor ;

- depozitarea si pastrarea lor ;

- formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari;

- executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari).

Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul.

Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente:

- tipul si dimensiunile depozitului (suprafata, înaltime, volum);

- tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare, ambalare, uscare, coacere, frig etc);
- corespondenta dintre fluxurile de marfuri, ambalaje, informatii, mijloace de transport;

- ordonarea functionala a depozitului.

5.4 Amplasarea depozitelor

Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor.

Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor:

- repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri, intensitatea si directia acestora, distantele parcurse si normele de realizare a miscarii
marfurilor.

- repartizarea teritoriala a consumului. Spre deosebire de productie, care are un anumit grad de concentrare teritoriala, consumul este dispersat în spatiu si
variabil cantitativ si structural

- nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor - infrastructura, mijloace de transport (tipul, nivelul tehnic, starea de functionare); existenta si posibili‐
tatea de acces din mai multe directii, cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite;

- organizarea activitatii comerciale, caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale, structurile organizatorice ale verigilor
comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor.

- asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse, daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare, apa, gaze, electricitate, telefonie etc.);
utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei; distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care
prezinta pericol de incendii ; posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare; posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea
autocamioanelor.

Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si, în cadrul acestuia, gasirea amplasamentului
optim al viitorului depozit, tinând seama de urmatoarele cerinte:

- stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor;

- respectarea principiului teritorial, prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;

-localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta, destinata amplasamentelor de
depozite, de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata;

La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza
optima.

Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti, sapunuri, cosmetice, hîrtie igienica, pungi polietilena
etc), care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii, se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. De la caz la caz se pot
construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati - mari centre de consum - cu conditia sa se justifice din punct
de vedere economic. Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective.

Depozitele pentru marfuri textile - încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o
raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete.

Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare, raza de activitate cuprinzînd 2 - 4 judete.

În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi, precum si în mari centre industriale, se pot construi depozite de produse metalo-chimice
dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz, frigidere, masini de spalat etc).

Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii - gablonturi-ceasuri, aparate si articole
foto-muzica, articole de sport, piese auto-moto etc).

În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga
autovehiculele. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km, iar pentru celelalte grupe de
marfuri - 100 km.

5.5 Dimensionarea depozitelor

Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata, volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.

Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte:

- raza de activitate a depozitului;

- volumul previzionat al desfacerilor prin depozit;

stocurile de marfuri medii si maxime, prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp;

- viteza de circulatie a marfurilor;

- înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m);

sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive, stelaje, vrac);

nivelul de înzestrare tehnica preconizat;

particularitatile constructive ale depozitului.

Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentru manipularea lor.

Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate.
 Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema:

I. Suprafata principala de functionare

- suprafata de receptie (descarcare, formarea unitatilor de încarcare, receptie cantitativa si calitativa, transport si depozitare);

- suprafata de depozitare (depozitare, pastrare, climatizare, transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare);

- suprafata de livrare (sortare pentru livrare, pregatire pentru vânzare, transport, formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari);

II. Suprafata secundara de functionare:

- birouri;

- spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei;

- laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor;

- spatii sociale, sanitare;

- spatii prestari servicii diverse;

- pucte de vânzare cu amanuntul.

Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.

Np = Smax / q

Np - numarul de palete;

Smax - stocul maxim de marfuri pastrate în depozit;

q - încarcarea orientativa pe o paleta.

Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor.

Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare, depozitare si livrarea a marfurilor. Aceste capacitati se masoara prin
cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate, depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora, zi, an), cu resursele proprii de munca.
Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar, m3, kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.

Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti:

- coeficientul de utilizare a suprafetei;

- coeficientul de utilizare a înaltimii;

- coeficientul de utilizare a volumului;

- spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare;

suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

a. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei

Us = Sd / Sc

Ss - suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate

Sc - suprafata de circulatie între stivele de palete, rafturi etc.

Schema pentru calculul utilizarii suprafetei depozitului

b. Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului

Ui = Is / It

Is - înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate)
It - înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis; în cazul constructiilor cu mai multe nivele, pâna la înaltimea partii
inferioare a celei mai coborâte grinzi).

c. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii

Uv = Us x Ui

Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare

d.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului

e. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare

Smc = 1mc /Uv x It

f. Utilizarea volumului de depozitare

Uvd = Vl / V0

Vl - volumul net al produsului depozitat pe paleta;

V0 - volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului;

Schema pentru calculul utilizarii volumului de baza de depozitare

5.6 Dotarea depozitului cu mobilier si utilaje comerciale

Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formarii comenzilor, usurarea muncii lucratorilor, presupune dotarea cu
mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor, iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale
care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.

Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale

1. Dupa natura lor:

- mijloace de depozitare: containere, rafturi de orice fel, tancuri si palete;

- mijloace tehnice - instalatii de transport, de ambalare, de sortare etc.

2. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice:

- mijloace pentru depozitare: palete; recipienti; tancuri; silozuri;

- mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare, portionare;

- mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare; masini de calibrare;

- mijloace pentru transport: aparate de ridicat, umplerea rafturilor; palete;

mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare, ambalare.

3. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului:

- dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului;

- dotari tehnice de completare, acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de
control, dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere, ghidare etc); mijloace care ajuta la transportul intern.

4. Dupa mobilitate de care dispun:

- mijloace stationare (fixe);

- mijloace mobile;

5. Dupa modul în care sunt actionate:

- mijloace manuale;

- mijloace actionate de motoare cu ardere interna;

- mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica

5.6.1 Mijloace de depozitare

1. Rafturi tip dulap

b = 450 - 750 mm

2. Rafturi cu sertare

3. Instalatie de depozitare tip magazin

5.6.2Mijloace de transport

Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul.

1. Dupa modul de lucru:

- cu activitate discontinua;

- cu activitate continua;

2. Dupa directia de lucru:

- orizontale;

- verticale;

- mixte;

a. Mijloace de transport cu activitate discontinua

Aparate directionate manual:

- lise;

- carucioare;

- trotinete (în 3 colturi si 4 colturi);

- masini platforma;

- echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala).

Echipamente propulsate cu motor

- electrocare pentru carat, cu platforma;

- electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici, în parte mecanizate;

- electrostivuitoare (pentru ridicare);

- macarale.

b. Mijloace de transport cu activitate continua, denumite transportoare;

b.1 Din punct de vedere functional

- fixe (încorporate în constructia depozitului);

- mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul, desi în timpul functionarii sunt fixe).

b.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive:

- transportoare cu banda, formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici; banda poate fi neteda, zimtata sau prevazuta cu racleti;

- transportor cu banda neteda, executat fix ori mobil; banda se confectioneaza din sipci, de lemn sau metal, montate pe lant;

- transportorul telescopic cu banda, având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi, cu ori fara traverse sau racleti;

- transportor cu placa turnanta, folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre
gestiuni, ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare; placa turnanta poate fi cu banda plana, cu role, cu discuri sau cu bile;

- transportorul cu role ori cu discuri, cu sau fara actionare mecanica; cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita
a planului înclinat);

- macazul, un sector al transportorului, fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa, pe care se pot deplasa marfurile într-o
parte sau alta; cu ajutorul a doua role de sprijin; macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete, lazi, navete), de pe un transportor cu role pe altul;

- transportorul cu discuri, destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere, masini de spalat rufe, televizoare etc); din punct de vedere
constructiv, în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri, avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica, în usurinta crearii de ramificatii si
de macazuri pe traseu, precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii, în plan orizontal, a directiei de
deplasare a marfurilor), la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara, decât în partea interioara;

- transportorul cu leagan, folosit pentru transporturile de marfuri între etaje, fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele
verticale;

- transportorul suspendat, numit si monorai, construit dintr-un lant pe care sunt fixate, la distante egale, cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri
(de exemplu pentru confectii, umerase); lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului
sau poate fi îngropat în pardoseala, când tracteaza carucioare.

5.6.3 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale

1. Criterii tehnico - functionale:

- capacitate (tone/h);

- puterea motoarelor de actionare (kw/h);

- înaltimea de ridicare (m);

- distanta de transport (m);

- viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s);

- tipodimensiunile utilajelor;

- posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii

2. Criterii economice:

- productivitatea muncii;

-pretul de cumparare a utilajelor:

- costurile exploatarii acestora.

3.Alte criterii de alegere:

- tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii;

- mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit;

- tipul operatiunilor de vehiculare;

- locul unde au loc aceste operatiuni;

- posibilitatile de procurare, întretinere si reparare a utilajelor;

- sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare.

Calculul necesarului de lize, carucioare manuale, electrostivuitoare, electrocare, etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata
într-o zi, pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru.

Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb
de lucru, timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore), timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare,
timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si, respectiv, de asezare la locul final de depozitare, timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de
descarcare la locul initial de încarcare, timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore), capacitatea utilajului, coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un
schimb de lucru si în functie de natura marfurilor, etc.

5.7 Amenajarea interioara a depozitului

Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii:

- dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului ;

- utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor ;
- amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare;

- desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima.

Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia, controlul, stocajul marfurilor, pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre
beneficiar.

Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna.

In functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie - exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit:

- circulatia marfurilor în linie dreapta, când zonele de receptie si expeditie sunt paralele, fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;

- circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°, când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;

- circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°, când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.

La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente:

- sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime; numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare-
încarcare;

- conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic si
efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat - primul iesit";

- modul de ambalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport;

- tipul de palete folosite: simple, cu montanti, lada, speciale.

Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective:

- mecanizarea si automatizarea operatiilor;

- stabilirea modurilor de depozitare;

- respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta;

- optimizarea transportului intern;

- informatizarea în gestionarea activitatii.

Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului, determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. Se impune o
modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. De exemplu, paletele de transport vor fi folosite în
toate etapele fluxului tehnologic: preluare - manipulare - stocare -livrare. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori
paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare, timpul necesar preluarii marfii si formarii
unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane; se reduce productivitatea muncii, cresc costurile. Se creeaza conditii
pentru blocarea mijloacelor de transport, pentru stationarea acestora peste limitele normate.

Modalitatile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitati de la un produs la altul. Dintre diversele posibilitati mentionam:

- depozitarea pe rafturi (fara palete, dar în mici containere), folosite la unele produse metalo-chimice, alimentare, medicamente, lenjerie etc;

- depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta, întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci. înaltimea stivei depinde de:
rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate; de natura si caracteristicile produsului;

- depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada, care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui
asemenea pastrari;

- depozitarea pe palete simple, în rastele metalice, ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent; se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari, într-o
structura foarte diversificata s.a.;

- depozitarea pe palete simple în stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar mare de sortotipodimensiuni. în acest mod se depoziteaza si alte
marfuri, precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta; marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip), din diferite considerente
(gabarit, grad redus de rezistenta, fragilitate etc).

Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari :

- marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou, articole de galanterie, de parfumerie,
condimente s.a.) ;

- marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase, vopsele, articole
electrice, articole de menaj etc.) ;

- marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina, zahar, orez, bauturi la sticla, conserve etc.);

La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de:

- înscrierea în perimetrul paletei; depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei, în fluidizarea operatiilor;

- asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, lazilor, navetelor, sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. Ambalajul de transport se asaza, pe cât posibil, cu
latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. De asemenea, se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport,
ambalajului colectiv, amplasat pe paleta într-o anumita ordine, relatie de sustinere reciproca, Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua
asemenea unitati aflate în stratul inferior. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de
fixare recomandate (chingi, benzi adezive, metalice sau din fibre plastice, folie contractabila).

Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii, în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor
sensuri de circulatie degajante, propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii
marfurilor destinate livrarilor, expeditiei. De asemenea, optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul, particularitatile produsului
(produselor) si caracteristicile tehnico-functionale ale mijlocului de transport intern.

Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor, a desfasurarii corecte, si a
unei bune coordonari a operatiilor.

Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii:

- caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole;

- cerinte tehnice: particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective; de dotare cu anumite utilaje specifice.

Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare :

ZONA I, situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces, este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare, în cantitati mari;

ZONA a ll-a, localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta, este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în
cantitati medii;

ZONA a lll-a, amplasata în partile periferice ale depozitului, cele mai îndeparate de caile principale de acces, este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie
lenta sau din extrasezon.

Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie, ca
urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte, si hala de pastrare, pe de alta parte.

Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor:

Zona I, situata pe primul nivel al stelajului, este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata;

Zona a ll-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta;

Zona a lll-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva.

Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de
preferinta la nivelurile inferioare. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu o frecventa mare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa
80%), reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate.

5.7.1 Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit

O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta, dar
determina crearea de spatii libere, neocupate rational.

O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. Aceasta
metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperare precisa a produselor.

Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si
verticale care prin intersectare vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv minuscule. Se va folosi urmatorul sistem de
coordonate:

o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei;

o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive;

o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.

A BjC D E F G H I J Kj L j
 a

k
I

În cazul produselor depozitate pe stelaje, în palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând:

numarul aleii;

numarul stivei;

nivelul la care se gaseste celula.

Metoda "primul intrat, primul iesit".

Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit, în ordinea intrarii lor. Se vor dispune paletele în siruri paralele
pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine, aceea a intrarii lor

Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în
stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor.

Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie.

Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia

tone X distante parcurse

Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate:

produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri;

produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri;

produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit. Acest sistem cere o buna
cunoastere a localizarii produselor, reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.

5.7.2Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor

Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu - zise: sortarea, portionarea, conditionarea, ambalare, etichetare, cât
si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.

Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale:

- masini pentru cântarire, taiat, sortat, preambalat;

- masini de umpletere automate;

- masini pentru ambalare, etichetare;

- masini pentru legare, sigilare;

- masini pentru montare, demontare;

- masini pentru diverse testari.

loading...

Document Info

Accesari: 45083
Apreciat:

Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.

<a
href="http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnol
ogia-amenajarii-depozitu61872.php" target="_blank"

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2018 )